Dans le contexte de la guerre en Ukraine, la IXème édition du Festival international de littérature d’Odessa aura lieu à Bucarest, du 22 au 25 février. Accueillie par l’Institut Goethe de la capitale roumaine et déroulée sous l’ombrelle d’EUNIC Roumanie, le réseau des instituts culturels nationaux de l’Union européenne, l’édition 2024 se veut, par la programmation qu’elle propose, à la hauteur de notre soutien à l’Ukraine. Pour plus de détails sur les journées du festival, j’ai invité au micro M. Joachim Umlauf, directeur de l’Institut Goethe de Bucarest.
Personalul Ambasadei României la Kiev a fost repatriat în întregime la 26 februarie, în urma unui efort inter-instituţional susţinut, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Instituţia precizează că, în acest context, activitatea misiunii diplomatice a fost suspendată. De asemenea, activitatea Consulatului General de la Odesa rămâne suspendată, personalul acestui oficiu consular fiind de asemenea repatriat la o data anterioară. MAE arată că a luat decizia retragerii personalului diplomatic şi consular în contextul escaladării situaţiei de securitate din Ucraina. În prezent, pe teritoriul ucrainean mai funcţionează Consulatele de la Cernăuţi şi Solotvino, a căror activitate se desfăşoară în parametri normali, iar personalul acestor oficii se află în contact permanent cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina. MAE reia solicitarea către toţi cetăţenii români care se află în statul vecin să-şi notifice, de urgenţă, coordonatele prezenţei în această ţară prin platforma econsulat.ro sau telefonic la numărul +40 751 08 45 37.
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti recomandă utilizarea tuturor punctelor de frontieră pentru intrarea din Ucraina în România, în contextul blocajelor înregistrate la Vama Siret. Instituţia arată că întârzierile semnificative de la Punctul de Trecere Porubne – Siret sunt cauzate de fluxul foarte mare de persoane care doresc să părăsească teritoriul Ucrainei şi de procedurile specifice de verificare a documentelor de către poliţia de frontieră ucraineană. MAE recomandă trecerea direct din Ucraina prin Vama Solotvino – Sighetul Marmaţiei şi Diakovo – Halmeu, precum şi prin Republica Moldova pe la PTF Lipcani – Rădăuţi Prut, Costeşti – Stânca, Sculeni, Leuşeni – Albiţa, Cahul – Oancea şi Giurgiuleşti – Galaţi, unde timpii de aşteptare sunt mult mai reduşi. După declanşarea invaziei ruse în Ucraina, circa 368.000 de civili din această ţară s-au refugiat în statele vecine, a indicat Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Peste 200.000 dintre aceştia s-au refugiat în Polonia, iar potrivit ministrului român de Interne, Lucian Bode, mai mult de 28.000 au intrat în România. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi sud-vestul ţării – Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa.
Circa 3.500 de persoane din Ucraina au intrat în România, în ultimele trei zile, prin punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Andrei Ene. Potrivit acestuia, doar sâmbătă aproximativ 1.700 de oameni au trecut Dunărea cu bacul de pe malul ucrainean pe cel românesc, 1.100 dintre aceştia fiind cetăţeni ucraineni. Chiar şi persoanele care nu au deţinut un paşaport biometric sau care au avut un paşaport fără viză şau au avut doar documente de identitate şi, chiar fără documente de identitate, au solicitat o formă de protecţie către statul român li s-a acordat acest drept, a declarat Andrei Ene. Conform reprezentantului Gărzii de Coastă, circa 70 de persoane din Ucraina au solicitat statutul de refugiat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a spus că la Isaccea, în zona de trecere a frontierei, sunt organizate mai multe corturi în care pot aştepta persoanele care vin cu bacul. Acolo sosesc cu bacul deodată 100-200 de persoane plus maşini. În acele corturi persoanele pot aştepta prelucrarea datelor, dacă nu au acte, sau dacă au solicitare de azil. Cei care au acte şi pot să treacă mai departe sunt prelucraţi de Poliţia de Frontieră şi trec mai departe, a afirmat acesta. Arafat a menţionat că tabere similare există la Vămile Siret, Rădăuţi şi Sighetu Marmaţiei şi că acestea sunt destinate pentru tranzitare şi găzduire temporară maximum 72 de ore.
Reţeaua Institutelor Naționale de Cultură din Uniunea Europeană condamnă în mod colectiv agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, pe care o consideră un atac sfruntat şi neprovocat asupra democraţiei. Ne exprimăm sprijinul şi solidaritatea cu omologii noştri, colegii noştri și poporul ucrainean. În activitatea noastră, ca reţea de practicieni ai relaţiilor culturale, luptăm pentru o abordare prin dialog, care să cultive încrederea şi să asigure o ordine mondială paşnică, se arată într-un comunicat al EUNIC. Organizaţia este un parteneriat european al institutelor naţionale de cultură care investesc în proiecte culturale transnaţionale. În prezent, în cadrul EUNIC se regăsesc 30 de organizaţii din 26 de state membre ale Uniunii Europene. Institutul Cultural Român şi majoritatea reprezentanţelor acestuia în străinătate sunt membri ai reţelei EUNIC din 2007.
Proiectele, dezvoltarea și soluțiile pentru eficientizarea relațiilor dintre România și Republica Moldova au fost câteva dintre temele abordate în cadrul primei întâlniri dintre conducerea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova şi noul ambasador al Chişinăului la Bucureşti, Victor Chirilă. Şeful Departamentului, secretarul de stat Adrian Dupu, i-a transmis diplomatului moldovean că implicarea DRRM în atragerea de parteneri pentru aplicarea la finanțări europene va fi, anul acesta, una din primele linii strategice de acțiune. “Direcția nouă a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova este de a finanța proiecte cu impact extins și vizibilitate mare, menţinând, binențeles, linia proiectelor prin care Guvernul României oferă sprijin pentru consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației dintre cele două state”, a declarat Dupu. La rândul său, Victor Chirilă a spus că ambasada şi-a propus să promoveze o mai bună colaborare și o mai mare vizibilitate a proiectelor derulate de Guvernul României în toată Republica Moldova. Victor Chirilă a preluat oficial postul de ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti la începutul acestui an. El l-a înlocuit pe Mihai Gribincea, care a condus reprezentanţa diplomatică din noiembrie 2015 până în iulie 2020.
Planul Naţional Strategic pentru perioada 2023-2027 va fi depus la Comisia Europeană la finalul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, a anunţat ministerul Agriculturii. Ministrul de resort, Adrian Chesnoiu, a declarat că în scopul identificării soluţiilor punctuale pentru fermierii români, “se lucrează la elaborarea unui plan strategic, care să schimbe la 180 de grade viziunea, rostul şi dezvoltarea agriculturii româneşti”. Acesta a precizat că, pentru stabilirea detaliilor, a început consultări cu asociaţiile fermierilor, grupurile de acţiune locală şi cu reprezentanţii distribuitorilor de produse agroalimentare. Printre temele dezbătute au fost şi irigaţiile şi sprijinul acordat tinerilor fermieri şi grupurilor de producători. Tinerii sub 40 de ani care revin din străinătate pot obţine până la 50.000 euro pentru înfiinţarea unei ferme prin submăsura Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri Diaspora din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Anul trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit online 256 de cereri de finanţare în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro. Prin Politica Agricolă Comună, România are alocate 22 de miliarde de euro, iar Planul Naţional Strategic stabileşte modul de cheltuire a acestor bani.
Normele legii privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat au intrat în vigoare, transmite Agenţia BucPress din Cernăuţi. Potrivit articolului 25 din actul normativ, presa scrisă din Ucraina publicată într-o limbă străină trebuie să asigure publicarea exemplarului și în limba ucraineană, care nu va diferi din punct de vedere al conținutului și numărului de copii. De asemenea, în toate locurile de distribuție a presei scrise, presa scrisă publicată în limba ucraineană trebuie să reprezinte cel puțin 50% din titluri. Cerințele articolului 25 nu se aplică presei scrise tipărite exclusiv în limba tătarilor din Crimeea, alte limbi ale popoarelor indigene din Ucraina, engleză sau o altă limbă oficială a Uniunii Europene, indiferent dacă acestea conțin texte în ucraineană. În astfel de cazuri, se face o copie obligatorie a numărului în limba corespunzătoare de publicare. BucPress precizează că, pentru presa scrisă locală, prevederile articolului 25 din această Lege vor intra în vigoare la 16 iulie 2024.
Proiectul “MoldArte” are loc în perioada ianuarie — octombrie 2022 și este organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Institutul Cultural Goethe, Ambasada Austriei din Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene la Chişinău. Proiectul este beneficiarul unui grant câștigat în urma concursului din cadrul programului “Spații Europene de Cultură” organizat de Rețeaua institutelor culturale europene. “MoldArte” a fost selectat de către un juriu internațional în iunie 2021 dintr-un total de 39 de proiecte. “MoldArte” își propune să dezvolte o nouă scenă culturală publică în Republica Moldova, capabilă să abordeze problemele sociale și politice actuale și să sporească gradul de participare la cultură al actorilor culturali prin crearea unei platforme integrate online și on-site, un instrument de relaționare viabil și durabil pentru artiști, manageri culturali, organizații publice sau private. Programul de evenimente cuprinde dezbateri pe teme de interes local, ateliere de lucru, evenimente artistice la care participă actori culturali din Republica Moldova și din țările partenere România, Austria și Germania. Institutul Cultural Român transmite că, prin această inițiativă, își reafirmă interesul de a susține participarea și promovarea artiștilor români în cadrul proiectelor organizate de reţeaua EUNIC.
What opportunities for studying abroad are there in a pandemic context? What does the future of studying abroad look like? The answers to these questions and more in this roundup of a webinar hosted by the European Union National Institutes for Culture (EUNIC) in Romania. Our special guest is Nigel Bellingham, Director of the British Council in Romania.
Festivalul Filmului European, editţia cu numărul 23, se desfășoară între 11 și 30 iunie la București, Râmnicu Vâlcea, Tîrgu-Mureș, Sibiu și, în premieră, la Chișinău. Cu peste 55 de filme din 23 de țări, Festivalul oferă o platformă de înțelegere a societății contemporane și care ne poate da răspunsuri la întrebarea Încotro merge, de fapt, Europa?ˮ. Dar, ca să ne cunoaștem prezentul, trebuie să investigăm și trecutul, așa că noua ediție a FFE are atât filme și documentare recente, cât și o importantă selecție de filme clasice.
Festivalul oferă publicului acces la o dezbatere multiculturală și propune o panoramare subiectivă, filtrată artistic, a temelor dominante pentru societatea contemporană. Ediția din București are loc între 11 și 23 iunie. O parte dintre proiecții vor fi însoțite de întâlniri cu cineaști și actori, concerte, dezbateri, lansări de carte și alte evenimente speciale. În țară și dincolo de graniță, 23.FFE se desfășoară la Chișinău (21-23.06), Râmnicu Vâlcea (21-23.06), Tîrgu-Mureș (21-23.06) și Sibiu (28-30.06).
“Mi-e greu să sintetizez bogăția selecției din acest an, însă sper că spectatorii vor frecventa și site-ul nostru pentru detalii mai suculente. Nu e tocmai o ediție estivală, ci una consistentă, substanțială, o veritabilă panoramă a Europei de ieri și de azi. Da, am inclus și o selecție spumoasă de comedii recente, dar și câteva dintre cele mai controversate pelicule ale anului, pe teme grele cum ar fi abuzurile din biserica catolică, dragostea și obsesia în lumea virtuală, lupta pentru mediu sau pentru creația artistică, exploatarea celor vulnerabili, migrația sau cruzimea jocurilor politice. Impresionantă e și diversitatea genurilor: avem thrillere, biografii, tragicomedii, documentare biografice, politice și despre modă, pelicule pentru copii, SF sau fantastice. În secțiunea Sinergii, filmul devine teatru.
La 30 de ani de la căderea zidului Berlinului, am pus la cale cea mai complexă retrospectivă a filmelor amplasate în Germania de Est — Dincolo de Zid. Secțiunea Tribut e dedicată marelui maestru italian Bernardo Bertolucci, cu patru filme, dintre care trei proaspăt restaurate, în premieră pe marele ecran. Inedit va fi și maratonul de 24 de ore cu seria de documentare 24H Europe, unde 60 de tineri din 26 de țări europene vorbesc despre speranțele, fricile, visele și ambițiile lor” a declarat Anca Grădinariu, directorul artistic al 23.FFE.
Festivalul va debuta la București, pe 11 iunie, cu alegoria italiană “Lazzaro felice” / “Fericit ca Lazăr” (Italia, 2018, regia Alice Rohrwacher), film selecționat anul trecut în competiție la Festivalul de film de la Cannes, unde a fost distins cu Premiul pentru cel mai bun scenariu.
Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene, al Biroului de Informare al Parlamentului European și al Uniunii Cineaștilor din Romania, sub egida EUNIC România, în parteneriat cu ambasadele, centrele și institutele culturale ale ţărilor europene.
L’exposition « Another Europe / Une autre Europe » vient d’être inaugurée à Sibiu. Elle comprend 28 photos, une pour chaque Etat membre de l’Union européenne. Une exposition qui parle de la diversité, de la richesse et de la culture commune de notre continent, à un moment délicat de son histoire.
L’exposition est présentée par le Forum culturel autrichien à Bucarest, en collaboration avec EUNIC Roumanie (le Réseau des Instituts culturels nationaux de l’UE), la Représentation de la Commission européenne en Roumanie et la mairie de Sibiu.
Nous retrouvons à Sibiu notre envoyée, Ileana Ţăroi, qui a assisté au vernissage et Andrei Popov, du Forum Culturel Autrichien.
Nella settimana in cui viene celebrata la Giornata Mondiale della Poesia, istituita dallUNESCO il 21 marzo, lAccademia di Romania in Roma ha invitato il pubblico ad una rosa di incontri con il noto poeta, traduttore e giornalista romeno Dinu Flămând. “Ombre e falesie”, il suo più recente volume di poesie, è stato pubblicato in Italia nel 2018 presso Raffaelli Editore, con la traduzione della prof.ssa Smaranda Bratu Elian dellUniversità di Bucarest.
La prima tappa è stata lUniversità La Sapienza di Roma, dove, il 19 marzo, il poeta ha dialogato con gli studenti di romenistica. Sono intervenute la prof.ssa Angela Tarantino, docente di Lingua e Letteratura Romena del Dipartimento di Studi Europei, Americani e Interculturali della Facoltà di Lettere e Filosofia dellUniversità La Sapienza, e la prof.ssa Smaranda Bratu Elian.
Il 20 marzo, nellambito del progetto “Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei”, realizzato dal cluster EUNIC di Roma, la Biblioteca Europea ha ospitato la presentazione del volume “Ombre e falesie”.
Un nuovo e proficuo dialogo con il pubblico romano, che ha accolto con entusiasmo questo la poesia di Dinu Flămând, ha spiegato a Radio Romania Internazionale la professoressa associata Oana Boșca-Mălin, vicedirettrice responsabile per i programmi di promozione culturale dellAccademia di Romania.
La vicedirettrice ha fatto riferimento anche alla presenza di Dinu Flămând alla Maratona della poesia proposta oggi sempre dal cluster EUNIC di Roma, per la Giornata Mondiale della Poesia: dalle ore 18.30, presso la Sala Accademica del Conservatorio Santa Cecilia, 12 poeti racconteranno la Poesia di altrettanti Paesi europei.
(foto Soundcloud il poeta Dinu Flămând, la prof.ssa Smaranda Elian e la vicedirettrice dellAccademia di Romania, Oana Boșca-Mălin, allincontro con gli studenti di romenistica dellUniversità La Sapienza; photo credit Accademia di Romania)
Cu ocazia Zilei Europene a
Limbilor, ICR Lisabona, alături de colegii din clusterul EUNIC Portugalia, a
organizat sâmbătă, 24 septembrie 2016, un eveniment multicultural şi pluridisciplinar,
care s-a desfășurat în Parcul Estrela din Lisabona (Jardim da Estrela).
Pe parcursul întregii
după-amieze, participanții au putut participa la diverse activități precum speak dating, care au constat în
conversații de cinci minute în nouă limbi străine diferite (română, germană,
franceză, engleză, italiană, spaniolă, cehă și greacă), ateliere culinare
pentru copii, jocuri, concerte, spectacol de marionete, sesiuni de poezie și
povestiri pentru copii, ateliere de pictură și de dans. Evenimentul s-a
încheiat cu o tombolă ce a avut ca premii cursuri de limbi străine în cadrul
institutelor culturale membre EUNIC.
Evenimentul a fost intens
mediatizat de presa locală, care a titrat, printre altele: Parcul Estrela va
deveni poliglot sâmbăta aceasta, Parcul Estrela este punctul de întâlnire al
limbilor europene în această sâmbătă, Sâmbătă, 24 septembrie, între orele
14.00 și 19.30, Parcul Estrela găzduiește o nouă ediție a Zilei Europene a
Limbilor, Participă la Ziua Europeană a Limbilor! Cotidianul Diário de Notícias anunța într-un
articol din 10 septembrie: Goethe Institut va organiza un joc gigant prin
intermediul căruia va putea fi descoperită
Germania și în care pionii vor fi proprii jucători. Ambasada Georgiei (țară
invitată) va prezenta ateliere de pictură bazate pe caligrafia georgiană. Între
17.00 și 18.00 Institutul Italian de Cultură propune o călătorie în limba
italiană între poezie și proză, cu o lectură teatralizată din Italia Mia, interpretată de Io Apolloni.
British Council promovează o lectură din povestirile lui Roald Dahl, în
contextul aniversării a 100 de ani de la nașterea autorului britanic. Iar
Institutul Cultural Român va dinamiza ateliere culinare, în căsuța din parc, cu
participarea Grațielei Andrei, care îi va învăța pe cei mici să îmbrace Omuleții de turtă dulce în costume
românești. Dar e mai mult decât atât și totul cu intrare gratuită.
Evenimentele organizate de ICR
Lisabona în cadrul Zilei Europene a Limbilor 2016 au beneficiat de prezența a
44 de participanți-actori la cele trei ateliere de modelaj pentru copii, la
care se adaugă prezența E.S. Doamna Ioana Bivolaru, Ambasadorul
României în Republica Portugheză,
și de aproximativ 40 de participanți la sesiunile de speak dating în limba română. La toți aceștia se adaugă sute de
spectatori, veniți să contemple evantaiul lingvistic deschis de Eunic
Portugalia în grădinile Estrela.
Membrii EUNIC Portugalia
implicați în acest proiect au fost: Institutul Cultural Român, Goethe Institut,
Institutul Camões, Institutul Francez din Portugalia, Alliance Française,
Institutul Italian de Cultură, British Council, Institutul Cervantes şi
Institutul Ibero-American al Finlandei, cărora li s-au alăturat Ambasadele
Austriei, Cehiei, Greciei și Georgiei și Reprezentanța Comisiei Europene în
Portugalia.
Sursa: Comunicat Institutul Cultural Român de la Lisabona
La mostra fotografica “Maschere a Venezia”, la proiezione del film “Scialla” del regista Francesco Bruni, accanto a una serata lettararia sono i principali eventi che segnano la Settimana della Cultura Italiana a Bucarest. Così lIstituto Italiano di Cultura della capitale romena partecipa, dal 5 al 9 ottobre, ad un progetto di promozione del dialogo interculturale, promosso dalla Biblioteca Metropolitana.
Il primo appuntamento è linaugurazione della mostra fotografica “Maschere a Venezia”, il 5 ottobre, dalle 18:30, alla Biblioteca Dimitrie Bolintineanu di Bucarest, come ha spiegato a Radio Romania Internazionale il direttore dellIstituto Italiano di Cultura di Bucarest, Ezio Peraro.
In chiusura di questa bella settimana, sempre lIstituto Italiano di Cultura invita il pubblico, dalle ore 19.00, nella hall dellOsservatorio Astronomico di Bucarest alla quarta edizione della Notte della Letteratura Europea. Brani di letteratura contemporanea di finzione, teatro, cronaca, studi, saranno letti da attori, scrittori, musicisti, professori e giornalisti. Invitato dallIstituto Italiano di Cultura, lattore romeno Florin Busuioc leggerà brani del volume “La testa degli italiani” di Beppe Severgnini, tradotti in romeno.
La Notte della Letteratura Europea è un evento del cluster EUNIC Bucarest, organizzato nel 2015 dallIstituto Culturale Romeno, accanto al Centro Ceco, allIstituto Polacco, allIstituto Goethe, allIstituto Ungherese Balassi, allIstituto Francese, al British Council, allIstituto Cervantes, al Forum Culturale Austriaco, alla Delegazione Wallonie-Bruxelles, allIstituto Italiano di Cultura, alla Fondazione Culturale Greca, al Centro Culturale Turco “Yunus Emre” e allAmbasciata del Portogallo – Istituto Camões.
Oltre alla partecipazione alla Notte della Letteratura Europea, il direttore dellIstituto Italiano di Cultura di Bucarest, Ezio Peraro, ha fatto riferimento anche ai prossimi eventi ai quali invita i romeni, tra cui spiccano quelli in occasione alla Settimana della Lingua Italiana nel Mondo: “Faber per sempre”, concerto-omaggio a Fabrizio de André al Teatro Nazionale di Bucarest, e il concerto di Niccolò Faraci al Festival di Jazz a Sibiu.
BRÜSSEL: Das Rumänische Kulturinstitut in Brüssel übernimmt am 1. Januar den Vorsitz des belgischen EUNIC-Netzes. Das Netz vereint alle in Belgien vertretenen europäischen Kulturinstitute. Zu den über 20 EUNIC-Mitgliedern zählen die Alliance Française, der British Council, das Goethe-Institut, das Cervantes-Institut, oder das Polnische Institut. Das Netz fördert die Mehrsprachigkeit, den interkulturellen Dialog, die Vielfalt und die gemeinsamen europäischen Werte. Insgesamt umfasst das EUNIC weltweit 89 Netze von Kulturinstituten in 74 Ländern.
BUKAREST: Die orthodoxen und griechisch-katholischen Gemeinden in Rumänien feiern am dritten Weihnachtstag den Gedenktag des Heiligen Stephanus. Der erste christliche Märthyrer war laut Neuem Testament Zeitgenosse der Aposteln Jesu Christi und einer der sieben Diakone der Jerusalemer Urgemeinde. Wegen seines Bekenntnisses zu Jesus Christus wurde Stephanus von den jüdischen Priestern der Ketzerei bezichtigt und zum Tode durch Steinigung verurteilt. Das Neue Testament hält seine letzten Worte fest, mit denen er Gott um die Erlösung seiner Mörder bat.
WETTER: In Rumänien ist der Winter eingekehrt. Wegen starken Windes, gemischter Niederschläge und der Glatteisgefahr gilt in fast allen Landkreisen die Unwetter-Warnstufe Gelb. Am Samstag schneit es tagsüber, die Schneedecke misst bis zu 20 cm. Die Temperaturen sind im Sinken begriffen, die Höchstwerte liegen zwischen –3 und 3 Grad. Nach einer 24-stündigen Unterbrechung ab Samstag Abend wird die Warnstufe Gelb wegen erneuter Schneefälle ab Sonntag Abend erneut ausgerufen.
