Cel mai cunoscut program de schimb al Uniunii Europene a împlinit 35 de ani.
De la crearea sa, Erasmus+ a ajutat milioane de tineri să studieze şi să se formeze în străinătate.
Tag: EuranetPlus
-
GenZ: Muzica – impactul transformărilor digitale asupra tinerilor muzicieni
Muzica există peste tot, în toate culturile şi sub toate formele, iar artiştii s-au aflat constant într-o luptă pentru afirmare. Înainte de anii 2000, muzicienii tineri ghidaţi de vise mari se luptau pe locurile din cluburi pentru a avea şansa să performeze sau se aşezau în zonele publice ale oraşelor cu speranţa că cineva îi va auzi şi le va deschide uşa către greu accesibilă industrie muzicală.
Astăzi, însă, totul s-a schimbat. Odată cu digitalizarea şi revoluţia Internetului, muzicienii la început de drum au la dispoziţie o paletă largă de instrumente pentru a se face cunoscuţi şi din intimitatea propriilor locuinţe pot lansa piese care să-i propulseze pe scena globală.
La întrebările Cum este să fii artist în zilele noastre?”, Cum se promovează muzicienii emergenţi în era digitală?”, Ce face UE pentru a sprijini sectorul muzical european?” şi Cine îi ajută pe muzicieni să răzbată?” au răspuns solistul trupei timişorene ALLOVER, Luca Dragu, şi coordonatorul Subprogramului Cultura din cadrul Biroului Europa Creativă România, Sorin Enuş.
-
Cât de “verzi” pot fi evenimentele speciale?
Prin evenimente speciale înțelegem orice adunare, cum sunt nunțile, spectacolele de muzică sau chiar târgurile și expozițiile. Unele sunt cu tematică agricolă şi asupra lor ne vom îndrepta atenția in minutele următoare. Acest tip de evenimente adună mii și zeci de mii de oameni, organizatori, expozanți sau vizitatori şi lasă, după trei sau patru zile, propria amprentă de carbon.
Ştefan Rancu a disputat pe această temă cu europarlamentarul Daniel Buda, respectiv cu Corina Mareș şi cu Cimi Enache, organizatori de târguri cu tematică agricolă şi alimentară.
-
Avion mai prietenos cu mediul?
În Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani, transportul aerian a apropiat regiunile, oamenii și a creat beneficii economice multiple. Însă creșterea numărului curselor a adus în prim plan și efectele nocive asupra mediului pe care le generează avioanele. Datele oficiale europene arată că, din toate variantele de transport, cel pe calea aerului este al doilea la capitolul poluare, dupa cel rutier.
Având acestea pe fundal, sunt în desfășurare mai multe inițiative. Unele aparțin instituțiilor europene care, prin demersuri legislative, vor să atingă în următoarele decenii neutralitatea climatică inclusiv în transportul aerian.
Alte demersuri aparțin cercetătorilor, oamenilor de știință, industriei aeronautice, implicați în proiecte prin care să i se asigure avionului un viitor electric sau unul bazat pe folosirea hidrogenului.
Promisiunile nu sunt utopice, dar nici simplu de îndeplinit.
-
Generaţia Z. Conferinţa privind Viitorul Europei: Ce-şi doresc tinerii?
În ultimul an au avut loc la nivelul Uniunii Europene numeroase dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul Europei, inițiate de Comisia Europeană și susținute de Parlament și Consiliu sub titulatura Conferința privind Viitorul Europei. Practic, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime punctul de vedere cu privire la direcția și politicile viitoare ale UE. Lansată oficial anul trecut, la data de 9 Mai, de Ziua Europei, ambițioasa inițiativă s-a încheiat la 9 Mai 2022 cu peste 300 de recomandări.
Încă de la început, europenii au sprijinit lansarea Conferinței privind viitorul Europei, considerând că această inițiativă va avea un impact pozitiv asupra democrației în Uniune. Și peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dar care sunt concluziile acum, după încheierea dezbaterilor? Ce impact va avea acest exercițiu democratic? Ce au cerut tinerii în cadrul acestor dezbateri?
Ana și Paul sunt doi liceeni care au luat parte activ la dezbaterile din panelurile cetățenilor europeni. Cu ei am stat de vorbă în februarie, la Dublin, unde s-au reunit cetăţenii europeni din al patrulea panel, ultimul, pentru a face recomandările finale. Erau primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina.
Ana a absolvit clasa a XII-a în această vară: M-au interesat cel mai mult temele despre educaţie, pentru că sistemul de învăţământ din România nu este interactiv, nu atrage elevii. Am stat de vorbă cu elevi din alte ţări, care au povestit că la matematică, de exemplu, primesc o listă cu toate formulele necesare în respectivul test, ei doar trebuie să ştie să le aplice. Mi se pare mult mai corect şi mult mai interesant aşa. Nu trebuie să ştii formulele, poţi să te interesezi pe internet de ele, tu trebuie să ştii să le aplici în viaţă”.
Paul a absolvit clasa a X-a: Consider că subiectul educaţiei este foarte important. Fără educaţie nu poţi face nimic în viaţă. Ai nevoie de educaţie şi şcoala ar trebui să îţi ofere acele cunoştinţe şi să te pregătească pentru viaţă, nu pentru nişte teste. Aş vrea să fie mai mare influenţa de la Bruxelles cu privire la domeniul educaţiei. Trebuie să se impună nişte reguli”.
Simona Dimitrova este președinta Forumului Național al Tineretului din Bulgaria: Tinerii sunt concentrați pe idei care să susțină îmbunătățirea educației, o mai bună integrare pe piața muncii, plătirea stagiilor de practică în Bulgaria și în întreaga Uniune Europeană”.
Deciziile pe care le luăm în instituţiile europene ne afectează viaţa de zi cu zi. De fapt, din legislaţia aplicabilă în România în acest moment, peste 70% provine de la nivel european. Acesta este un motiv foarte serios pentru a înţelege că e nevoie să ne interesăm mai mult de ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că ne priveşte în mod cât se poate de direct” (Alin Mituţa, europarlamentar).
-
Fast Fashion
Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”.
Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor iniţiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenţii. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente şi de bună calitate, însă la preţuri mici, din cauza concurenţei şi a supraproducţiei.
-
Euranet Plus Summit 2022 – sinteză
În fiecare an reţeaua paneuropeană de posturi de radio EuranetPlus, cea mai bună reţea radio a ştirilor europene, organizează un interviu cu unul dintre principalii responsabili europeni, sub genericul «EuranetPlus Summit». Anul acesta, interlocutoarea jurnaliştilor din numeroase state europene a fost vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene Margrethe Vestager, Comisar european pentru Competiţie, a cărei misiune este de a face Europa potrivită pentru era digitală.
Echipa de jurnalişti EuranetPlus a discutat cu doamna Vestager despre perspectivele digitale și tehnologice ale Europei, despre problemele şi crizele succesive provocate de pandemie şi acum de războiul din Ucraina, despre criza energetică în curs, dar şi despre cea alimentară care se profilează. Vă invităm să urmăriţi o sinteză a întrebărilor şi răspunsurilor din timpul Summitului EuranetPlus 2022.
-
Euranet Plus Summit 2022 cu Margrethe Vestager
Summit-ul EuranetPlus 2022 a avut-o ca interlocutor pe Margrethe Vestager, Vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene, Comisar european pentru Competiţie şi responsabilă pentru stabilirea direcției strategice a priorității politice “O Europă pregătită pentru era digitală”.
Margrethe Vestager a fost intervievată de posturile de radio din cadrul EuranetPlus într-o emisiune moderată de Beatriz Ríos în studiourile TV ale clădirii Berlaymont din Bruxelles, joi, 19 mai 2022.
Puteţi urmări aici interviul în limba engleză:
-
Fast Fashion
Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”. Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor iniţiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenţii. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente şi de bună calitate, însă la preţuri mici, din cauza concurenţei şi a supraproducţiei.
Ştefan Baciu a discutat cu europarlamentara Maria Grapini, vicepreşedintă a Comisiei pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentului European despre despre efectele înnoirii garderobei asupra mediului sau, dacă doriţi, despre păcatele” acestei tendinţe pe care o putem eticheta drept fast fashion”, de a cumpăra mult şi ieftin şi de a renunţa, în acelaşi ritm, la îmbrăcămintea mai veche.
-
Întoarcerea la natură
Întoarcerea la natură înseamnă, poate, implicarea într-o acţiune de ecologizare sau utilizarea unor plante în locul unor medicamnete de sinteză.
Pentru unii dintre noi, întoarcerea la natură capătă adevăratul înţeles, adică o viaţă petrecută într-o zonă liniştită, departe de marile aşezări urbane.
Aici, apa din bidonul de plastic sau cea filtrată de la robinet este înlocuită în cu cea scoasă dintr-o fântână sau cu cea a unui izvor, iar casa tradiţională asigură o izolare termică mult mai bună decât cea a unui apartament dintr-un bloc de locuinţe.
De asemenea, hrana sănătoasă este tot o faţetă a întoarcerii la natură. Ştefan Baciu ne oferă detalii.
-
Ne permitem politici cu adevărat verzi?
Uniunea Europeană, deși nu se mai află printre cei mai mari producători de CO2 de pe planetă, nu este încă o zonă complet prietenoasă cu mediul înconjurător.
Rămâne, de pildă, unul dintre cei mari producători de deșeuri din lume, cu o medie anuală de peste 5 tone de deșeuri pe cap de locuitor, cifră mai mare decât cele înregistrate în India sau China. Cu atât mai mult, este clar că e nevoie de noi politici pentru ca activitatea umană să afecteze din ce în ce mai puțin mediul înconjurător.
Ne permitem însă aceste politici? Ne permitem să fim “verzi”? Aflați răspunsul ascultând o nouă ediție a podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal — Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”.
Invitata rubricii noastre este Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului în guvernul de la București, fost vicepreședinte al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, actualmente expert de mediu.
-
Cât de ecologici sunt biocarburanţii?
În urmă cu două decenii, biocarburanţii au fost consideraţi înlocuitori, într-un viitor nu foarte îndepărtat, ai carburanţilor fosili. Suprafeţe din ce în ce mai mari de terenuri agricole au fost cultivate cu plante precum rapiţă, porumb, soia şi floarea-soarelui din care să fie obţinuţi, prin presare, extracție sau alte procedee asemănătoare, biocarburanţi.
Din punct de vedere al volumului de dioxid de carbon eliberat prin arderea lor în motoare, biocarburanţii au câştigat detaşat competiţia cu carburanţii fosili. Activişti şi reprezentanţi ai unor organizaţii de mediu au semnalat faptul că, de fapt, prin defrişările pentru noi terenuri agricole au dus la eliberarea suplimentară de gaze cu efect de seră.
Pe de altă parte, lucrările agricole şi prelucrarea acestor plante în vederea obţinerii de biocarburant ar genera un volum semnificativ de dioxid de carbon care ar anula, de fapt, avantajul biocarburanţilor faţă de cei fosili. Aceste date au dus, în timp, la amendarea politicilor Uniunii Europene privind energiile regenerabile.
De aceea am încercat să aflăm cât de ecologici sunt biocarburanţii.
-
Automobilele electrice, o soluție de transport durabilă?
Autovehiculele bazate pe combustibili fosili se află printre principalii poluatori ai planetei. Transportul este sursa a aproape 30% din totalul de emisii de dioxid de carbon din Uniunea Europeană. Dintre acestea, 72% provin din transportul rutier, motiv pentru care Uniunea și-a fixat un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 din transport de 60% până în anul 2050, prin comparație cu nivelurile din 1990.
Există două modalități de reducere a emisiilor de dioxid de carbon la mașini: eficientizarea acestora sau schimbarea combustibilului. În momentul de față, majoritatea autovehiculelor din Europa folosesc benzină, mai exact 52%, și motorină, într-o proporție de 37%. Câștigă însă teren automobilele electrice și hibride.
Vă invit să ascultați primul episod al podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal — Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”. Vorbim astăzi despre automobilul electric și vrem să aflăm dacă acesta este, cu adevărat, o soluție durabilă pentru viitorul transportului rutier.
Autovehiculele electrice reprezintă, pentru moment, o mică parte din totalitatea mașinilor aflate în trafic. Piața se află abia la început, dar progresul din ultimii ani este constant.
Am stat de vorbă, pentru acest episod al podcastului Euranet Plus “Green Deal — Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”, cu Bogdan Predescu, jurnalist sportiv la Radio România și unul dintre experții noștri în domeniul auto, cu Luca Mincă, 25 de ani și care lucrează în domeniul IT şi cu eurodeputatul Vlad Botoș, din grupul Renew Europe, și care şi-a derulat mare parte a carierei profesionale în domeniul auto.
RadioRomaniaInternational · Podcast Euranet Plus — Automobilele electrice, o soluție de transport durabilă? -
Summit EuranetPlus 2020
Recent a avut loc, în sistem online, un summit EuranetPlus, summit la care a participat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene.
În cadrul summitului a oferit răspunsuri jurnaliștilor din rețeaua EuranetPlus cu privire la libera circulație a lucrătorilor sezonieri din agricultură și a făcut o serie de precizări legate de repornirea turismului în țările membre UE.
