Radio România Internațional

Tag: euroalegeri

  • Retrospectiva evenimentelor interne în 2019

    Retrospectiva evenimentelor interne în 2019

    Semestrul
    românesc la UE


    Admisă în structurile comunitare în 2007, România a asigurat, în
    premieră, în primele şase luni din 2019, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii
    Europene. Bucureştiul a reuşit să finalizeze 90 de dosare
    legislative şi a gestionat circa 2500 de evenimente. Considerat un succes
    indiscutabil, summit-ul european de la Sibiu privind viitorul Uniunii a
    conturat Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024. Potrivit premierului din
    epocă, social-democrata Viorica Dăncilă, conceptul de coeziune între cetăţeni,
    comunităţi, regiuni şi statele membre, a dominat preşedinţia românească.
    Mandatul românesc a mai urmărit, a spus ea, aprofundarea dimensiunii sociale,
    promovarea egalităţii de gen şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei şi a
    discursului bazat pe ură.


    Înfrângerea
    stângii la euroscrutin


    Votul de pe 26 mai al alegătorilor români a trimis în Parlamentul
    European deputaţi din şase formaţiuni politice. PNL,
    în acel moment principala forţă a opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai
    multe voturi, circa 27%. Au urmat, la câteva procente, PSD, numărul unu în
    coaliţia guvernamentală, şi Alianţa USR – PLUS. Au mai fost aleşi în legislativul comunitar câte
    doi membri PRO România, UDMR şi PMP, cu scoruri de
    5-6%. S-au situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni
    care au participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, în acel moment partener-junior
    la guvernare. În diaspora, românii au stat, din nou, ore în şir la cozi
    interminabile, pentru a vota şi au acuzat ministerul de Externe pentru proasta
    organizare. Odată cu euroalegerile, românii au fost chemaţi şi la
    referendumul pe teme de justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis. Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la
    consultarea populară au răspuns Da luptei anticorupţie.







    Sfârşit de epocă în PSD


    A doua zi, 27 mai, omul
    forte al coaliţiei, şeful PSD Liviu Dragnea, a
    fost încarcerat, după ce a fost condamnat de instanţa supremă la 3 ani şi 6
    luni de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Pe când era
    preşedintele al Consiliului Judeţean Teleorman (sud), el a dispus menţinerea
    ilegală în funcţie a două angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială, în
    condiţiile în care acestea au lucrat exclusiv la sediul organizaţiei locale
    PSD. Anterior, Dragnea fusese condamnat la doi ani de închisoare
    cu suspendare pentru fraudă electorală la referendumul din 2012 privind
    demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu. După întemniţarea sa, premierul Viorica
    Dăncilă a preluat preşedinţia PSD, iar social-democratul Marcel Ciolacu pe cea
    a Camerei Deputaţilor.



    Schimbare de guvern


    Pentru
    prima oară în trei decenii de democraţie post-comunistă, România are un guvern
    monocolor naţional-liberal. Pe 4 noiembrie, Parlamentul a votat învestirea
    echipei executive conduse de preşedintele PNL, Ludovic Orban. Suspansul a
    persistat mult timp, fiindcă nu s-a ştiut dacă Orban va putea aduna cele 233 de
    voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al senatorilor şi deputaţilor,
    de care avea nevoie pentru a trece testul din Parlament. Au fost, până la urmă,
    240 de sufragii favorabile, în condiţiile în care ponderea parlamentară a PNL e
    de doar circa 20 de procente. Guvernul Orban a preluat cârma de la Cabinetul
    PSD Viorica Dăncilă, doborât, pe 10 octombrie, printr-o moţiune de cenzură, iniţiată tot de PNL şi semnată de parlamentari de toate
    culorile politice. Ei calificaseră echipa Dăncilă drept cel mai nociv guvern
    din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea acesteia vor adopta un
    program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea
    ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui român.





    Românce pentru instituţiile europene


    Portofoliul Transporturilor în noua Comisie Europeană, care şi-a
    preluat prerogativele pe 1 decembrie, e ocupat de eurodeputata PNL-PPE Adina
    Vălean. Printre priorităţile pe care şi le-a asumat aceasta, figurează un
    transport ecologic şi echitabil. Profesoară de matematică, eurodeputată din 2007,
    Adina Vălean (51 de ani) a fost vicepreşedinte al Legislativului comunitar, a
    condus Comisia de mediu şi Comisia de industrie. În aprilie, un studiu
    realizat de VoteWatch Europe a plasat-o pe Adina Vălean pe locul patru în
    topul celor mai influenți europarlamentari din fosta legislatură. Ea e al
    patrulea comisar european din România, după Leonard Orban la Multilingvism,
    Dacian Cioloş la Agricultură şi Corina Creţu la Politici Regionale. O altă
    româncă, Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA, a obţinut şefia viitorului
    Parchet European, creat pentru a combate, în principal, fraudele cu fonduri
    comunitare.



    Continuitate
    la Preşedinţie


    Preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, susţinut de PNL, şi-a
    adjudecat detaşat finala alegerilor prezidenţiale, de pe 24 noiembrie. El a
    obţinut în turul doi peste 66% din voturi, dublu faţă de contracandidata sa,
    fostul premier Viorica Dancilă. La două zile după înfrângere, cea mai severă a
    unui prezidenţiabil social-democrat, aceasta a şi demisionat de la şefia PSD. La
    inaugurarea celui de al doilea mandat de cinci ani, preşedintele Iohannis a
    promis că va rămâne un apărător ferm al respectării drepturilor şi libertăţilor
    fundamentale ale cetăţenilor, al valorilor supreme consacrate în Constituţie,
    în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor
    Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989, apărate cu jertfă de sânge în urmă
    cu 30 de ani.


    Sport


    În iunie, România s-a calificat în semifinalele
    Campionatului European de fotbal pentru tineret, organizat în Italia şi San
    Marino, şi a obţinut, astfel, şi calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo.
    Fotbaliştii români revin la Olimpiadă după 56 de ani. În cupele europene,
    campiona României, CFR Cluj, s-a calificat în 16-imile Europa League, unde, în
    februarie, o va întâlni pe FC Sevilla din Spania, cvintuplă câştigătoare a competiţiei. În tenis,
    românca Simona Halep şi canadianca de origine română Bianca Andreescu termină
    anul pe locurile 4, şi respectiv, 5, în clasamentul WTA.



  • UPDATE 4 PNL a câştigat alegerile europene în România

    UPDATE 4 PNL a câştigat alegerile europene în România

    UPDATE 4


    Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota duminică sau au stat la coadă pentru a vota, anunţând că a dispus o anchetă în ţările în care s-au semnalat astfel de probleme. Doresc să îmi exprim regretul şi să cer scuze tuturor românilor din diaspora care nu au putut să îşi exercite dreptul de vot sau care au fost obligaţi să stea la coadă ore întregi pentru a putea vota. În pofida măsurilor luate de Ministerul Afacerilor Externe privind creşterea numărului secţiilor de votare din străinătate, care au ajuns la 441, procesul de votare în mai multe state, în special în Europa, nu s-a desfăşurat în condiţii bune sau satisfăcătoare. În consecinţă, am dispus o anchetă în ţările în care s-au semnalat situaţii regretabile, pentru a stabili cauzele şi măsurile necesare pentru a evita repetarea unor asemenea evenimente, se arată într-un mesaj în contextul organizării alegerilor europarlamentare şi a referendumului în străinătate. Meleşcanu precizează că a solicitat elaborarea în regim de urgenţă a unei analize la nivelul Ministerului, pentru identificarea de soluţii concrete şi propuneri de modificări legislative care să contribuie la dezvoltarea unui sistem de votare adaptat nevoilor diasporei.


    ——————



    UPDATE 3


    PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 27,07% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,59%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 19,99%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central (BEC). Pe locurile următoare se situează: Pro România – 6,73%, UDMR – 6,48%, PMP – 5,45%. Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,19%, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,55%, George Nicolae Simion – 1,18% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,10%, UNPR – 0,56%, PRU – 0,54%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,30% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,22%. La alegeri s-au prezentat duminică 9.330.178 de alegători.



    La referendumul pentru Justiţie – conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 16,30, un număr de 3.190.419 persoane au votat Da la întrebarea nr. 1 şi 3.185.710 au spus Da la întrebarea nr. 2. La întrebarea nr. 1 au răspuns Nu – 545.283 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au spus Nu – 535.347. Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195.



    ————-



    UPDATE 2


    PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,95% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,44%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 20,08%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central (BEC). Pe locurile următoare se situează: Pro România – 6,74%, UDMR – 6,62%, PMP – 5,42%. Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,21%, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,59%, George Nicolae Simion – 1,18% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,12%, UNPR – 0,56%, PRU – 0,53%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,29% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,22%. La alegeri s-au prezentat duminică 9.330.178 de alegători.



    La referendumul pentru Justiţie – conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 14,30 – 2.702.719 persoane au votat Da la întrebarea nr. 1 şi 2.642.172 au spus Da la întrebarea nr. 2. La întrebarea nr. 1 au răspuns Nu – 461.381 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au spus Nu – 442.507 cetăţeni cu drept de vot. Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195 (41,28%).


    ———————-



    UPDATE


    PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,23% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,68%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 20,51%, potrivit datelor parţiale furnizate, luni, de Biroul Electoral Central (BEC). Pe locurile următoare se situează: Pro România – 7,01%, UDMR – 6,07%, PMP – 5,55%.



    Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,24%, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,66%, George Nicolae Simion – 1,21% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,17%, UNPR – 0,55%, PRU – 0,54%, Partidul Socialist Român – 0,45%, Partidul Social Democrat Independent – 0,29% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,21%.



    La referendumul pentru Justiţie – conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 10,23 – 1.625.321 de persoane au votat DA la întrebarea nr. 1 şi 1.619.681 au spus DA la întrebarea nr. 2. La întrebarea nr. 1 au răspuns NU – 277.976 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au răspuns NU – 271.104. Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195, peste 40%.



    Potrivit Legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente.


    ———————-


    PNL a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 26,79% dintre voturi, PSD – 23,38%, iar Alianţa USR PLUS – 21,40%, potrivit rezultatelor provizorii obţinute după centralizarea datelor din 18.705 secţii de votare din ţară din totalul de 18.730. Totodată, pentru UDMR au votat 5,44% dintre alegători, 6,61% – pentru Pro România, 4,24% – ALDE şi 5,65% – PMP. Prezenţa la vot a fost de 49,02%.



    În ceea ce priveşte votul în diaspora, după centralizarea datelor din 309 de secţii din cele 441 deschise în străinătate, pe primul loc în preferinţele alegătorilor se află Alianţa USR PLUS – 41,42%, urmată de PNL – 31,34%; PMP – 9,80%; PSD – 3,09%; Pro România – 2,86%; ALDE – 1,22%. Au votat peste hotare 375.219 persoane.



    Pentru referendumul pe teme de justiţie prezenţa la vot a fost de 41,28% la nivel naţional. Peste hotare au votat 371.884 persoane

  • UPDATE 2 Exit-poll: Luptă strânsă în continuare între PNL, PSD și USR-PLUS

    UPDATE 2 Exit-poll: Luptă strânsă în continuare între PNL, PSD și USR-PLUS

    UPDATE 2



    Sondajul realizat la ieșirea de la urne de către CURS și Avangarde arată în continuare o luptă strânsă între PNL, PSD și Alianța 2020 (USR-PLUS). Conform sondajului, scorurile obținute în alegerile europarlamentare, valabile pentru voturile exprimate până la ora 21.00, ora României, sunt următoarele:



    PSD – 25,7%


    PNL – 25,7%


    USR-PLUS – 23,9%


    Pro România – 5,7%


    UDMR – 5,4%


    PMP – 5,2%


    ALDE – 4,7%



    UPDATE



    Expert Forum a comunicat că secţiile de votare din străinătate s-au dovedit insuficiente ca număr şi insuficient dotate cu buletine de vot, ştampile şi personal. La multe secţii de votare s-au format cozi lungi, cu timp de aşteptare de mai multe ore (de exemplu în Stuttgart, Manchester, Londra, Paris, Marsilia, Roma). În unele secţii de votare buletinele de vot s-au terminat încă din cursul după-amiezei. În cel puţin un caz, votarea a fost suspendată deoarece urnele de vot erau pline.


    ———————–


    Sondajul realizat la ieșirea de la urne de către CURS și Avangarde arată o luptă strânsă între PNL, PSD și Alianța 2020 (USR-PLUS). Conform sondajului, scorurile obținute în alegerile parlamentare sunt următoarele:


    PSD – 25,8%


    PNL – 25,8%


    USR-PLUS – 23,9%


    Pro România – 5,7%


    UDMR — 5,4%


    PMP – 5,2%


    ALDE – 4,9%


    Datele sunt valabile pentru voturile exprimate până la ora 19.00, ora României.



    Prezenţa la vot a fost de aproape 49%. Au votat peste 8,95 milioane de alegători. În străinătate au votat peste 330.000 de cetăţeni.



    La referendumul naţional pe teme de justiţie, convocat de preşedintele Klaus Iohannis, prezenţa la vot a fost de peste 41%. Au votat peste 7,53 milioane de alegători, iar peste hotare au votat la referendum peste 328.000 de români.



    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că participarea la alegerile pentru Parlamentul European şi la referendum a fost senzaţională, el adăugând că românii au dat un vot clar şi ferm care nu poate fi ignorat de niciun politician în România. Participarea este senzaţională. Avem în jur de 50% prezenţă la europarlamentare şi în jur de 40% la referendum. Dragi români, vă mulţumesc că aţi dat un vot clar, ferm care nu poate fi ignorat de niciun politician în România. Referendumul a trecut cu brio. Aţi votat clar şi ferm pentru o politică corectă, pentru o justiţie independentă, pentru o bună guvernare pentru români şi pentru România. Vă mulţumesc pentru această partticipare la referendumul pe care l-am convocat, a spus Iohannis, într-o declaraţie de presă.



    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, în urma rezultatelor alegerilor europarlamentare de duminică, Guvernul PSD trebuie să plece. La europarlamentare rezultatele reflectă voinţa electoratului. Partidul Naţional Liberal a obţinut un rezultat foarte bun şi îi felicit. USR a obţinut, de asemenea, un rezultat foarte bun – îi felicit şi pe ei! PSD a obţinut un rezultat pe măsura realizărilor din doi ani şi jumătate de guvernare: nimic nu au făcut, nimic nu au primit! Este o cădere imensă pe care a înregistrat-o PSD, de la alegerile din decembrie 2016 până astăzi. Şi asta arată cum văd românii această guvernare PSD-istă eşuată», a adăugat Iohannis.



    Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, a declarat duminică seara, după anunţarea rezultatelor exit-poll, că niciun lider politic nu ar mai trebui să vorbească despre amnistie sau graţiere. Începând de astăzi, niciun lider politic nu mai are voie să îndrăznească să vorbească despre amnistie, graţiere sau despre facerea praf a Justiţiei prin intermediul ordonanţelor de urgenţă.



    Liderul social-democrat Liviu Dragnea a afirmat, duminică seara, după anunţarea exit-poll-urilor la alegerile europarlamentare că acestea nu sunt nişte rezultate care să bucure PSD. Votul de astăzi, vorbim despre exit-poll-uri, nu sunt nişte rezultate care să bucure PSD. Eu în viaţă mi-am asumat şi ce am făcut şi ce nu am făcut şi la fel o să o fac şi acum, împreună cu colegii mei. Liviu Dragnea a declarat că solicită premierului Viorica Dăncilă să nu-şi depună mandatul. Solicit doamnei prim-ministru să nu care cumva să-şi depună mandatul. Programul de guvernare trebuie dus la capăt.



    Românii au votat pentru renaşterea ţării şi pentru o Românie europeană, a declarat duminică, după anunţarea rezultatelor exit-poll, liderul PLUS, Dacian Cioloş. Votul de astăzi arată că România renaşte. Cetăţenii României în sfârşit au redat sens democraţiei prin votul lor. Mulţumim celor peste 9 milioane de români care au ieşit astăzi la vot şi care au demonstrat că România este o ţară europeană, (…) că dau un exemplu şi Europei despre ce poate să facă o naţie atunci când societatea se mobilizează pentru a arăta politicienilor sensul în care trebuie să meargă ţara, a afirmat Cioloş.

  • Vocea poporului european

    Vocea poporului european

    Structurile Uniunii Europene coboară tot mai mult spre cetăţean şi individ, spre drepturile şi viaţa sa. În acelaşi timp, mecanismele UE devin mai ample şi greu de cuprins, inclusiv greu de înţeles la un nivel mediu sau la nivelul cetăţeanului care are şi alte preocupări decât acelea de a-şi explica funcţionarea şi menirea Uniunii Europene. Dacă europeanul nu are ocazia curentă să-şi exprime neînţelegerea sau nemulţumirea faţă de construcţia europeană, o face, radical şi direct, la alegeri, mai ales la cele europene.



    În vremurile de început ale euroalegerilor, acestea se constituiseră într-o filosofie aparte, aproape ca un corp anexă sau chiar superior sistemului naţional în care cetăţeanul a evoluat tot timpul. Subiectele europene erau diferite de cele interne şi chiar politicienii se specializaseră strict, evoluând fie pe scena naţională, fie pe cea europeană. Protestul se ducea şi el spre Bruxelles, păstrându-se treburile serioase, ce trebuie şi pot fi schimbate, pentru spaţiul naţional, intern. Dar, aşa cum s-a dorit, Europa face tot mai mult parte din viaţa cotidiană a oamenilor din fiecare dintre cele 28 ţări membre ale Uniunii Europene şi asta se simte inclusiv pe plan politic şi electoral.Alegerile europarlamentare au devenit un spaţiu de exprimare şi manifestare a opiniei cetăţeneşti şi pe măsură ce opinia publică a devenit tot mai conştienţă de puterea şi anvergura Europei.



    La 45 de ani de la primele alegeri europene pentru desemnarea Parlamentului de la Strasbourg, mecanismul este tot mai important şi mai aproape de cetăţean. Fiecare dintre semnalele şi semnificaţiile alegerilor europene sunt importante şi trebuie analizate. Finalul unor euroalegeri nu înseamnă doar stabilirea unei noi formule a Parlamentului European, ci şi votul pentru politicile derulate până atunci sau propuse pentru viitor. De aceea, nici măcar alegerea noului preşedinte al Comisiei Europene, devenită, în premieră, miză a europarlamentarelor, nu trebuie să încheie discuţia. Bagajul politicii europene al fiecărui partid sau politician trebuie să îi însoţească în permanenţă, indiferent de forul ales în care duc cu ei voinţa populară. După şocul constatării unei resurecţii de amploare a vocilor extremiste şi anti-europene, se constată că acestea sunt atât de pline de specific naţional încât cu greu tendinţele extremiste din fiecare ţară se vor putea uni într-un curent european. De fapt, avansul extremiştilor în alegerile europene nu înseamnă succesul unor idei sau programe, ci protestul faţă de o situaţie existentă.



    România a intrat cu greu în Uniunea Europeană, după o dificilă şi epuizantă tranziţie de la regimul comunist impus cu forţa armată la sfârşitul celui de al doilea război mondial, la societatea pluralistă contemporană. În 2007 era cotată cu procente mari de euroentuziasm şi susţinerea modelului european continuă şi astăzi să fie o politică atractivă.



    Din păcate, România este supusă unor rigori greu de acceptat mai ales în procesul de aderare la sistemul Schengen, iar o serie de extremişti britanici, cu succes electoral, totuşi, şi-au făcut o obişnuinţă din a-i jigni pe români, partenerii lor din proiectul european. Este o atitudine greu de înţeles şi imposibil de acceptat din partea unui vocal urmaş al lui Winston Churchill, cel care a negociat cu Stalin şi a acceptat ca Estul Europei, inclusiv România, să intre total sub controlul comunismului sovietic.



    Desigur, nu acestea sunt vocile europene pe care românii doresc să le audă când lucrează în plenul de la Strasbourg. Şi nici nu mai contează, când ei trimit în Parlamentul european, ca independent, deci nepurtat de curente ideologice, un actor renumit şi iubit, care a adunat voturi cât pentru 3 fotolii, inclusiv cele care ar fi putut reveni unor extremişti negativişti şi anti-europeni, chiar dacă românii nu au produs aşa ceva.