Tag: Eurobaromentru

  • Românii și sportul pentru relaxare și sănătate

    Românii și sportul pentru relaxare și sănătate

    38% dintre europeni fac un sport sau
    practică o formă de activitate fizică cel puțin o dată pe săptămână, în timp ce
    17% fac mișcare mai puțin de o dată pe săptămână. În prezent, până la 45%
    dintre europeni nu fac niciodată sport și nu participă niciodată la activități
    fizice. Aceste date sunt cuprinse în cel mai recent Eurobarometru dedicat
    mișcării și sunt similare celor din 2017, anul precendent când un asemenea
    sondaj a fost efectuat. România, din păcate, se află sub media europeană cu
    doar 20% dintre români practicând un sport sau făcând exerciții fizice cu regularitate.
    De asemenea, în timp ce 60% nu fac niciodată sport, 13% dintre ei stau așezați
    mai mult de 8 ore și jumătate zilnic, neglijându-și astfel sănătatea și
    ignorând beneficiile exercițiilor fizice atât pentru sine, cât și pentru
    ceilalți.

    Practicat împreună cu alții, sportul amplifică sentimentul
    apartenenței la o comunitate și sporește incluziunea. Ne-o mărturisește Iulian
    Șerban, în vârstă de 42 de ani, trainer în cadrul unei companii de vânzări.

    Iulian participă la maratonuri de amatori și recunoaște că și-a descoperit
    această pasiune destul de târziu.

    La 33 de ani am început să alerg. Până atunci nu am făcut deloc sport. Nici
    când eram copil, nici de performanță, nici ca amator. În plus, făceam tot
    posibilul să nu ajung la orele de sport din școală. Când m-am apucat de sport,
    am făcut-o exclusiv din plăcere. Adică nu am început să fac sport din motive
    medicale sau pentru a preîntâmpina o boală. (…) Cred că timp de 10 ani, în
    fiecare zi, am fumat. Aveam un stil de viață total opus sportului. Am început
    mai mult din curiozitate ca să fac un pic de mișcare și am observat că cele
    două îndeletniciri – fumatul și
    alergatul – nu prea se îmbinau și după ce am renunțat la fumat am realizat că
    pot să măresc distanțele pe care le alerg. Ulterior, am început să mă înscriu
    la competiții, la semimaraton, la maraton și am văzut că până la urmă ceva s-a
    transformat în mine și am continuat să alerg. Și comunitatea de din jurul meu
    s-a transformat. Am început să alerg împreună cu oameni care aveau aceeași
    pasiune, practic am început să îmi creez un nou grup de prieteni și să ne
    dezvoltăm împreună. Și dincolo de beneficiile de sănătate, au existat și există
    în continuare și beneficii sociale reale. Pentru că motivația de multe ori
    poate să vină și din exterior, din grupul din care faci parte.



    Grupul la care se referă Iulian Șerban
    participă la maratonurile și competițiile pentru amatori care au început de
    câțiva ani să se organizeze și în România. De pildă, recent a participat la
    Ștafeta Veteranilor organizată de Invictus România pe un traseu care începe la
    București, trece prin Ploiești și Brașov pentru a se opri pe 25 octombrie la
    Carei. Deși participanții sunt destul de numeroși, Iulian crede că e loc de mai
    bine.

    Întotdeauna lucrurile pot fi îmbunătățite.
    Ce mă bucură foarte mult este că în România, se organizează câteva maratoane
    internaționale la Brașov, Cluj, Timișoara și București, care adună din ce în ce
    mai mulți oameni. Și dincolo de sportivii de performanță care vin să-și
    îmbunătățească anumiți parametri pentru competițiile internaționale, sunt și
    foarte mulți amatori care participă. Ăsta este un lucru foarte bun, pentru că
    astfel publicul larg vede că, dincolo de sportivii de performanță, sunt și
    oameni de toate vârstele care fac sport și asta motivează până la urmă. (…) Am
    observat reticenta oamenilor în momentul în care cineva face sport, de orice
    tip. Sunt foarte puțini oameni care încurajează mișcarea de orice fel ar fi. Și
    există multe persoane care nu înteleg fenomenul. (…) Dar cred că foarte mulți
    dintre oamenii care fac sport la un moment dat, la o vârstă mai înaintată, sunt
    nevoiți să facă asta din motive medicale.


    Printre cei cărora medicii le recomandă
    mișcarea sunt și persoanele cu dizabilități. Însă acestea practică sportul și
    din pasiune, a observat Iuliana Meseșan, asistentă socială în cadrul Fundației
    Motivation. Ea este și coordonatoarea echipei Motivation formată din persoane
    în scaune rulante, dar și din persoane fără dizabilități, care participă la
    diferite evenimente sportive, în general axate pe alergare, și care-i
    încurajează și pe alții să participe.

    Iuliana Meseșan: Noi, cei din echipa Motivation, suntem în jur de 100 de persoane în scaune
    rulante și fără dizabilități. Și pentru noi este foarte important să mergem la
    aceste evenimente sportive, pentru că este o ocazie pentru noi să arătăm
    oamenilor fără dizabilități că și persoanele în scaun rulant pot face sport și
    este foarte important să se facă sport. (…)
    Noi ne dorim chiar ca de la an la an să creștem Team Motivation ca să vină
    alături de noi și mai multe persoane fără dizabilități, dar în special și mai
    multe persoane care utilizează scaune rulante. Sunt persoane care nu au avut
    nicio dizabilitate până la un moment al vieții și pe urmă au avut parte un accident
    – au căzut de la o înălțime și și-au lezat coloana vertebrală vertebrală – și
    în modul acesta au ajuns sa folosească scaune rulante. Și poate că le este
    destul de greu la început, Dar ușor, ușor, aceste persoane își reiau viața de
    zi cu zi și e important să știe că pot face și sport în continuare, dacă aveau
    o pasiune în direcția aceasta înainte de accident. Și la multe evenimente
    sportive sunt curse dedicate pentru persoanele în scaun rulant.


    În legătură cu datele Eurobarometrului
    despre sport, Iuliana Meseșan consideră că rimează cu observațiile ei
    personale.

    La Maratonul București, unde noi mergem și
    este cel mai mare eveniment sportiv la care participăm, alergătorii vin în
    număr mare, dar sigur că s-ar putea să fie mai mulți raportat la populația
    capitalei. Cred că mulți dintre români sunt sedentari. Trăim niște vremuri din
    acestea în care investim foarte mult în job. Apoi mai e și viața personală
    căreia vrei să-i dedici timp. Și cred că oamenii, în general, uită cât de
    important este să faci sport. Și poate că nu prioritizează atât așa cum ar
    trebui zona aceasta în viața lor.


    Pe lângă beneficiile pentru sănătate,
    socializare și alimentație, sportul poate, așadar, să fie un factor care
    favorizează incluziunea persoanelor cu dizabilități sau a celor defavorizate.














  • Eurobarometru: Românii continuă să fie încrezători în viitorul UE

    Eurobarometru: Românii continuă să fie încrezători în viitorul UE

    Românii continuă să aibă încredere și sentimente pozitive față de politicile Uniunii Europene, conform celui mai recent raport Eurobarometru Standard. Mai mult de jumătate dintre cetățenii români (52%) au o imagine pozitivă față de UE, cu nouă puncta procentuale peste media europeană (43%). 71% dintre români sunt optimiști față de viitorul Uniunii, cu 8% mai puțin față de 2018, dar cu mult peste media UE de 58%, aceeași ca în anul precedent.



    În privința încrederii în instituțiile europene, două treimi dintre români declară că au încredere în Parlamentul European (66%), în creștere cu 6 puncte procentuale față de 2018. Comisia Europeană și Consiliul European sunt următoarele instituții investite cu încredere din partea românilor: 63%, respectiv 58%. România se plasează sub media europeană în privința instituțiilor și autorităților naționale, după cum arată și graficul de mai jos.

    Încrederea în instuțiile naționale / europene

    incredere-institutii-eurobarometru-martie2020.jpg



    Cea mai bună realizare a Uniunii Europene este considerată de către români libera circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor în interiorul spațiului comunitar, ea fiind menționată de 26% dintre cetățeni, foarte aproape de media UE (25%). La nivel european, pacea între statele membre UE este considerată realizarea cea mai importantă (34% media UE, 18% în România).



    Doar unul din trei europeni crede că UE se îndreaptă în direcția corectă



    Datele Eurobarometru Standard mai arată că 52% din populația României crede că, în general, Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția corectă, o creștere de 3 puncte procentuale față de anul 2018. Ca și în ultimii doi ani, cifrele din țara noastră sunt cu mult peste media europeană (31%). Un nivel mai ridicat de încredere în privința direcției Uniunii Europene se înregistrează în Irlanda (54%), iar Croația este foarte aproape de România are cu un singur punct procentual mai puțin (51%).



    Belgia, țara care găzduiește principalele instituții europene și care a dat, anul trecut președinții, pentru conducerea Comisiei europene și a Consiliului European este în vârful statelor europene care consideră actuala direcție a Uniunii ca fiind greșită sunt (62%). La foarte mică distanță în Urma Belgiei se situează Grecia (61%) și Franța (60%).



    Locurile de muncă și educația, dorite de români ca priorități pentru bugetul UE



    Din perspectiva bugetului Uniunii Europene, prioritizarea obiectivelor și domeniilor de interes diferă în rândul românilor față de media înregistrată la nivel european. Apărarea și securitatea, precum și politica economică și monetară, sunt primele domenii menționate în care atât românii, cât și europenii, consideră că se cheltuie cea mai mare parte a bugetului.



    Populația din România clasează pe primele locuri domeniile în care ar trebui să crească investițiile din bugetul UE ocuparea forței de muncă, urmată de educația, formarea, cultura și media și, pe a treia poziție, agricultura și dezvoltarea rurală.


    La nivelul Uniunii Europene, prioritatea referitoare la schimbările climatice și protecția mediului este considerată a fi mai importantă decât cea legată de educație, formare, cultură și media, iar agricultura este devansată de acestea.

    Românii, cu 10 procente sub media europeană la mulțumirea față de modul în care funcționează democrația în țară

    democratie-eurobarometru-mar2020.jpg


  • Alegerile Europene 2019: Ce face Europa pentru mine

    Alegerile Europene 2019: Ce face Europa pentru mine

    Aproape 70% dintre europeni sunt de acord că ţara lor a avut beneficii datorită
    apartenenţei la Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru. În
    cadrul aceluiaşi sondaj, însă, au fost foarte puține încercări de a enumera
    beneficiile concrete pentru cetăţenii obişnuiţi. Un website nou şi inovator,
    care demonstrează impactul pozitiv al UE asupra fiecărui cetățean a fost lansat
    recent de Antonio Tajani, președintele Parlamentului European.




    Site-ul interactiv, multilingv Ce face Europa
    pentru mine/ What Europe does for me
    (www.what-europe-does-for-me.eu)
    reprezintă una dintre iniţiativele din cadrul campaniei de comunicare a
    Parlamentului European cu privire la alegerile de anul viitor
    , a declarat
    preşedintele Antonio Tajani, la conferinţa de lansare a web site-ului: Una dintre întrebările care ne sunt adresate
    de fiecare dată este: ce a făcut UE pentru noi, pentru mine? Scopul meu ca
    preşedinte este să aduc instituţiile europene mai aproape de cetăţenii lor şi
    vreau, de asemenea, să atribui Parlamentului European un rol mai puternic. De
    exemplu, astăzi vom vota propunerea noastră cu privire la Cadrul Financiar
    Multianual, astfel încât să transmitem un semnal politic care să ateste că vrem
    mai multă putere legislativă. Nu este suficient să fim co-legislatori şi să
    aşteptăm propunerile Comisiei şi deciziile Consiliului. Suntem instituţia
    europeană numărul unu în tratate şi vrem ca acest lucru să se întâmple nu doar
    pe hârtie, ci şi în realitate.



    Înaintea alegerilor europene din luna mai a anului
    viitor, acest site îşi propune să ilustreze în ce măsură UE produce o schimbare
    în viaţa oamenilor. Realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului
    European, prezintă sute de fişe ușor de citit, de o pagină, care oferă exemple
    de schimbări pozitive în viaţa oamenilor, realizate cu contribuţia UE.
    Utilizatorii pot găsi cu ușurință informații specifice despre ceea ce face
    Europa pentru regiunea lor, profesia lor sau modalitatea lor preferată de a-şi
    petrece timpul.


    Etienne Bassot, directorul Serviciului de Cercetare
    a vorbit în cadrul conferinţei despre cele trei secţiuni: În primul rând, o bază regională, În regiunea mea. Cetăţenii se
    identifică în mod evident cu mediul lor imediat. Astfel încât în inima acestui
    proiect stă dezvoltarea unei narațiuni despre ceea ce a făcut Europa la nivel
    local și regional. A doua intrare a portalului face referire la grupurile
    sociale. Am încercat să ne punem în locul cetăţenilor, pentru a ne da seama
    care sunt interesele lor şi cum pot să şi le urmărească. În primul rând, este
    viaţa profesională, dar, de asemenea, este şi familia, sunt banii, sporturile,
    timpul liber şi altele. În sfârşit, ultima secţiune, pe care am numit-o, în
    engleză, In focus. Aceasta conţine fişe detaliate de natură mai tradiţională,
    pe care Serviciul de Cercetare al Parlamentului European le face în mod
    obişnuit. Acestea oferă o privire de ansamblu asupra legislaţiei.


    Aproximativ 1 800 de fişe, de o singură pagină sunt
    disponibile pentru citire, distribuire sau reutilizare ca pagini on-line sau ca
    fișiere PDF. Secțiunea În regiunea mea permite utilizatorilor să selecteze
    locurile în care aceștia și familia lor trăiesc sau lucrează şi acoperă peste 1
    400 de localități din fiecare parte a Uniunii Europene. De exemplu, printre
    fişele din România se află Castelul Corvinilor din Hunedoara, Aeroportul din
    Iaşi, Metroul din Bucureşti.
    Secțiunea În viața mea permite fiecărui
    utilizator să găsească în cele 400 de pagini unice lucruri importante pentru
    sine. Cum influențează UE, de exemplu, familiile, sănătatea, hobby-urile,
    călătoriile, securitatea, alegerile consumatorilor și drepturile sociale?