La sfârşitul anului trecut, actualitatea politică europeană
era dominată de un scandal de corupţie în care erau implicaţi oficiali ai
Parlamentului European. Investigaţia începuse în vara anului trecut, iar în
decembrie, poliția belgiană a
efectuat 20 de raiduri la diferite adrese din Bruxelles, confiscând 1,5 milioane de
euro în numerar, computere și telefoane mobile și punând sub acuzare patru
persoane, inclusiv pe vicepreşedinta Parlamentului European, eurodeputata elenă
Eva Kaili. Acest dosar de
corupţie, numit Qatargate, a vizat acuzaţii la adresa unor membri
ai Parlamentului European şi a unor lobbyşti care, în schimbul unor mari sume
de bani, urmau să influenţeze un vot în Parlamentul European în favoarea
Qatarului, ţara de unde ar fi plecat banii în numerar pentru mită.
Acest scandal a pus la îndoială transparența, integritatea,
responsabilitatea și combaterea corupției în instituţiile europene, care au
luat iniţiative pentru întărirea regulilor. Atrângând atenţia asupra
diferenţelor legislative ale statelor membre legate de combaterea corupţiei,
care fac dificile investigaţiile transfrontaliere, comisarul european pentru
justiţie, Vera Jourova a subliniat că executivul european a prezentat o
propunere legislativă de actualizare a abordării de drept penal a corupției la
nivelul Uniunii. Declaraţia a fost făcută într-o recentă sesiune a
Parlamentului European în care a fost discutat un raport privind recomandările de reformare a normelor
Parlamentului European privind transparența, integritatea, responsabilitatea și
combaterea corupției.
După adoptare, eurodeputata Nathalie Loiseau, din grupul Renew Europe, coraportoare a
acestui dosar, a subliniat:
Este un raport important pentru că
vine după scandalul așa-numit Qatargate și știm ca membri ai Parlamentului
European că trebuie să recâștigăm încrederea alegătorilor noștri. Vor să vadă
transparență, integritate, vor să aibă un exemplu în Parlamentul European.
Așadar, începem cu cele 14 puncte prezentate de președinta Parlamentului
European, Roberta Metzola. Este un bun punct de plecare, dar nu este suficient.
De asemenea, ne uităm la ceea ce a propus Comisia pentru un organism de etică
și, din nou, nu este suficient. Și am decis împreună cu coraportorul şi colegul
meu Vladimir Bilcik, să mergem înainte și să oferim mai multă transparență
alegătorilor noștri, dar și mai multă protecție pentru activitatea membrilor
Parlamentului European. Avem nevoie de mai multă transparență și, în același
timp, de mai multă securitate, deoarece există interferențe străine care
încearcă să influențeze deciziile noastre. Știm că în această clădire au acces
liber mulți reprezentanți străini. Ar trebui să încercăm să controlăm mai mult
cine vine și la cine merge. Trebuie să fim transparenți. De exemplu, să facem
un raport în care voi menţiona pe cine am întâlnit. Pot să explic de ce mă
întâlnesc cu această persoană în Parlamentul European. De asemenea, trebuie să
ne protejăm atunci când plecăm în străinătate, cu delegații oficiale sau cu o
misiune de observare electorală. Trebuie să ne asigurăm că reprezentăm poziția
Parlamentului European. Dacă avem poziții personale diferite, bineînțeles că
este permis, dar trebuie să spunem clar, este o poziție personală, nu o poziție
a Parlamentului European. Vrem să fim mult mai severi și să aplicăm mai multe
sancțiuni dacă sunt călătorii ale oficialilor europeni, plătite de țări străine
și nedeclarate sau dacă sunt false misiuni de observare electorală.
Pentru a preveni un alt Qatargate,
raportul adoptat de eurodeputaţi insistă că regulile și procedurile interne ale
Parlamentului European trebuie revizuite astfel încât să nu faciliteze un
potențial comportament ilegal.