ʺA fost o audiere intensă, cel mai complex examen al vieţii mele – trei ore, vreo 50 de întrebări. Dar, la final, am primit îmbrăţişări, aplauze… Bănuiesc, însă, că trebuie să aşteptăm votul, ca să-mi dau seama cum a fost.ʺ – a declarat Roxana Mînzatu pentru presa română, după audierea din Comisiile reunite pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi pentru cultură şi educaţie ale Parlamentului European.
În ultima zi a maratonului de audieri de la Bruxelles ale posibilei viitoare echipe a Ursulei von der Leyen, a venit rândul să răspundă întrebărilor eurodeputaților și candidatei României pentru postul de vicepreşedinte executiv care să coordoneze un portofoliu nou creat, acela al politicilor din domeniul social, al educaţiei, aptitudinilor şi pregătirii sociale de pe piaţa muncii, dar şi spectrul mai larg al pregătirii societăţii şi individului pentru momente de criză. Aceasta, în condițiile în care în termenul de ʺcrizăʺ au fost incluse nu doar războaiele sau catastrofele climatice, ci și tranziţia verde, digitalizarea și crizele sociale.
Roxana Mînzatu spune că Uniunea Europeană are modelul social cel mai echilibrat şi performant din lume, însă are și hibele sale, iar unele chiar se adâncesc. Or, în primul an de mandat, ea ar vrea să organizeze o consultare amplă cu toţi actorii sociali din statele membre, de la guverne şi sindicate, până la organizaţii de tineret şi cetăţeni simpli, în urma căreia ar trebui să se desprindă concluzii despre ce îşi doresc oamenii în privinţa pregătirii pentru situaţii de criză, a pregătirii profesionale, a educaţiei sau a condiţiilor la locul de muncă.
În urma acestui dialog, Roxana Mînzatu spune că vrea să întreprindă acţiuni orientate pe trei piloni. Primul ar fi educaţia şi pregătirea profesională, cu acces echitabil pentru toţi, dar și cu adaptarea continuă a sistemului de învăţământ şi a resurselor la realitatea economică şi socială. Al doilea pilon al programului propus de Roxana Mînzatu vizează locurile de muncă de calitate, cu salarizare corespunzătoare şi condiţii bune, iar aici ea doreşte redefinirea Pactului european pentru drepturi sociale. În fine, al treilea pilon îl reprezintă justiţia socială, cu obiectivul general de a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie.
Întrebările europarlamentarilor adresate Roxanei Mînzatu nu au vizat, însă, doar politicile şi ideile pe care ea le va pune în practică din postura de vicepreşedinte al Comisiei Europene, ci şi unele chestiuni locative personale, care, în lipsa unor răspunsuri convingătoare, ar fi putut umbri candidatura sa în viitoarea Comisie Europeană.
Următorul pas, după audierea Roxanei Mînzatu şi a celorlalți cinci propuşi pentru posturile de vicepreşedinţi, este avizarea lor, pentru ca, ulterior, la sfârşitul lui noiembrie, întreaga formulă a noii Comisii Europene să poată fi votată, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European.
