Radio România Internațional

Tag: Eurogrup

  • Măsuri luate de Eurogrup în sprijinul statelor membre

    Măsuri luate de Eurogrup în sprijinul statelor membre

    Linia de creditare, acordată prin intermediul Mecanismului
    European de Stabilitate va deveni operaţională începând din 1 iunie.


    Miniştrii de Finanţe din
    zona euro au stabilit termenii Programului de asistenţă în criza pandemiei,
    disponibil pentru toate statele din zona euro până la nivelul de 2% din
    valoarea PIB-ului de la sfârşitul anului 2019, un program destinat susţinerii
    finanţării asistenţei medicale directe şi indirecte, tratamentelor şi
    costurilor asociate prevenţiei generate de criza Covid-19. Solicitările pentru
    asistenţă în criza pandemiei vor putea fi formulate până pe 31 decembrie 2022.
    Nicu Ștefănuță, europarlamentar, ne dă amănunte.

    Știu că există impresia că măsurile respective
    de protecție europeană sunt destinate doar statelor din zona euro, ceea ce nu
    este adevărat. Doar o parte din măsuri sunt destinate statelor euro, majoriatea
    însă sunt deschise tuturor. Și România trebuie să se lupte în continuare pentru
    a obține bani din acel Mecanism European de Stabilitate în care suntem și noi
    membri. Dar, în orice caz, vom putea avea bani atât pentru întreprinderi cât și
    pentru angajări. Important este că România va beneficia de bani europeni în mod
    consistent. Dincolo de acest mare pachet economic, la nivel european, 3, 3
    trilioane au fost aprobate.

    Practic sunt numeroase mecanisme. Sunt
    mecanisme care țin de Banca Europeană de
    Investiții, sunt mecanisme ce țin de Banca Centrală Europeană , deci există
    foarte multe posibilități, totul este să le atingem. Și mai este un lucru la
    care eu țin mult, sunt acele rezerve strategice medicale europene în valoare de
    300 de milioane de euro, unde țara noastră are un rol special, pentru că
    România s-a angajat să cumpere , să găzduiască, să gestioneze aceste resurse
    medicale pentru care eu și alți colegi din Parlamentul European ne-am bătut
    destul de mult.


    Nicu Ștefănuță,
    europarlamentar, despre importanța acordului la care a ajuns Eurogrupul: Este foarte binevenită măsura și vă spun de
    ce. Pentru că există o încredere sporită atunci când se cumpără echipamente
    medicale împreună, la nivel european față de cum ar cumpăra, să spunem,
    particulari sau doar ministrul Sănătății sau doar țara noastră. Dacă facem
    aceste scheme comune de achiziții publice, așa cum se întâmplă acum la nivelul
    UE, este mult mai bine pentru noi pentru că avem o altă credibilitate pe piață.
    Este important că facem aceleași achiziții, toată lumea cumpără aceleași
    lucruri, cumpără ventilatoare, măști, medicamente. Mai este o veste bună pe
    care am aflat-o recent de la Comisarul pentru Sănătate, Stella Kyriakides,
    există fonduri pentru vaccinuri. Astfel încât în momentul în care mult
    așteptatul vaccin va fi gata pe piață, va exista deja o rezervă europeană
    destinată acestei achiziții.


  • Nachrichten 05.04.2019

    Nachrichten 05.04.2019

    Bukarest: Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis hat die antisemistischen Aktionen, die jüngst in Rumänien stattfanden, auf Schärfste verurteilt und die zuständigen Behörden dazu aufgefordert, solche Taten entschlossen zu bekämpfen. Laut einer Mitteilung des Präsidialamtes sei Rumänien auf regionaler Ebene zum Vorbild in Bezug auf die richtige Vergangenheitsaufarbeitung, Bekämpfung des Antisemitismus und Holocaustleugnung sowie Bekämpfung vom Fremdenhass, Rassimus und Populismus geworden. Im Vorfeld hatte auch der israelische Staatschef Reuven Rivlin die Verwüstung eines jüdischen Friendhofes im ostrumänischen Husi auf Schärfste verurteilt. Der israelische Präsident erwähnte im Anschluss, dass die Regierung in Bukarest wirksam gegen Antisemitismus und Fremdenhass vorgeht. Laut israelischen Medien, habe der Vorsitzende des Verbands der jüdischen Gemeinden in Rumänien diesbezüglich erklärt, solche Aktionen können nicht akzeptiert werden und gefährden die Demokratie in Rumänien.









    Bukarest: Die rumänische Premierministerin Viorica Dancila ist in der Slowakei zu einem offiziellen Besuch auf Einladung ihres slowakischen Amtskollegen Peter Pellegrini eingetroffen. Laut einer Mitteilung der Regierung in Bukarest ziele der Besuch darauf ab, die Zusammenarbeit zwischen den beiden Staaten aus bilateraler, europäischer und regionaler Perspektive zu vertiefen. Die Premierin Dancila soll zu Gesprächen mit dem Chef der slowakischen Exekutive nach Banska Bystrica reisen und einen Kranz auf dem Platz des slowakischen Nationalaufstands niederlegen. Die rumänische Premierin soll als nächstes in die Stadt Zvolen reisen, um den örtlichen Militärfriedhof zu besuchen, auf dem die sterblichen Überreste von 10.000 rumänischen Soldaten, die für die Befreiung der Tschechoslowakei im Zweiten Weltkrieg gekämpft haben, beigesetzt sind.






    Bukarest: Ein informelles Treffen der EU-Finanzminister findet am Freitag und Samstag in der rumänischen Hauptstadt vor dem Hintergrund der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft statt. Das Treffen, das unter dem Namen Eurogrup organisiert wird, bringt Finanzminister aus der Eurozone und die erste Arbeitssitzung des informellen Treffens von Finanzministern und Zentralbankgouverneuren unter dem Vorsitz von Rumäniens Finanzminister Eugen Teodorovici zusammen. Am Samstag findet das zweite informelle Treffen der EU-Finanzminister statt






    Bukarest: Rumäniens Verteidigungsminister Gabriel Les nimmt in Warschau an einem Treffen der Verteidigungsminister aus Ländern teil, die Mitglieder der Bukarest-9-Initiative sind. An dem Treffen, die von den Ressortministerien aus Polen und Rumänien organisiert wird, beteiligen sich Verteidigungsminister aus Bulgarien, Tschechien, Estland, Lettland, Litauen, Polen, Rumänien, der Slowakei und Ungarn sowie Vertreter der NATO und des US-Verteidigungsministerium. Dem rumänischen Verteidigungsministerium zufolge ist das Treffen in Warschau eine Gelegenheit, aktuelle Themen zu den Agenden der NATO und der EU aus der Perspektive des NATO-Jubiläumsgipfels und der rumänischen Präsidentschaft zu diskutieren.






    Bukarest: Zwischen dem 5. und 13. April führt die rumänische Marine die größte internationale Übung in den Gewässern Rumäniens und in den internationalen Gewässern des Schwarzen Meeres durch. 14 rumänische Kriegsschiffe und sechs aus Bulgarien, Kanada, Griechenland, den Niederlanden und der Türkei beteiligen sich an der Übung, bei der über 2000 Soldaten ausgebildet werden, um auf Angriffe zu reagieren, die unter Wasser, auf dem Boden oder in der Luft auftreten. Das Szenario der Übung setzt eine koordinierte Krisenreaktion voraus, die im Rahmen einer Resolution des UN-Sicherheitsrats durchgeführt wird.

  • March 12, 2019 UPDATE

    March 12, 2019 UPDATE

    GAC The future multi-annual financial
    framework of the EU ‘must meet the priorities of the EU as well as the new
    challenges, which cannot always be anticipated’ – Frans Timmermans, the First
    Vice-President of the European Commission said in Bucharest on Tuesday.
    Obtaining an agreement between the member states, then between the Council, the
    European Commission and the European Parliament on the multi-annual financial
    framework is an ‘extremely complicated operation’ – Timmermans also said while
    attending the informal meeting of the General Affairs Council hosted by
    Bucharest. The aforementioned meeting hosted a session of debates over the
    multi-annual financial framework 2021 – 2027 and another one on the future of
    Europe, with emphasis on the priorities, which should guide the activity of the
    union in the following five years in terms of preparing the EU’s new strategic
    agenda.










    CYBER SECURITY The European Parliament
    on Tuesday passed the law on cyber security. The move has thus established the
    first certificate scheme at European level aimed at proving the products,
    processes and services sold in the EU are meeting cyber-security standards, a
    European Parliament communiqué says. The MEPs on Tuesday also passed a
    resolution urging to action against cyber-threats related to China’s
    technological presence in the EU. The MEPs have voiced concern related to the
    5G equipment, which might include options allowing the Chinese manufacturers
    unauthorized access to private data and to telecommunications inside the EU.










    ECOFIN The Romanian Finance Minister,
    Eugen Teodorovici, on Tuesday chaired the 3rd meeting of the
    Economic and Financial Affairs Council (ECOFIN) in Brussels. The agenda
    included topics like the Directive on alcohol excises, one on the general
    regime of excise duties, and the taxation of digital services. An agreement on
    this issue has been pending for more than 25 years. The reform is aimed at
    harmonizing the present legislation with a view to improving the business
    environment and cutting costs for small producers. On Monday the Romanian
    official took part in an enlarged Eurogrup meeting and chaired the high-level
    talks on Macroeconomic Dialogue.










    DEFENCE Romanian Defence Minister
    Gabriel Les is paying a two-day formal visit to the United Kingdom on Tuesday
    and Wednesday upon the invitation of his British counterpart Gavin Williamson.
    According to the Defence Ministry in Bucharest, talks will be focusing on
    bilateral cooperation in the field of defence as well as on several major
    issues on the agenda of the North Atlantic Alliance. The two officials are also
    expected to sign a memorandum of understanding on the Romanian-British
    cooperation in the field of defence.




    (translated by
    bill)

  • Reforma Eurogrupului

    Reforma Eurogrupului

    Miniștrii de finanțe au căzut de-acord la finalul unei ședințe-maraton, de peste 18 ore, iar propunerile lor urmează să le fie prezentate șefilor de stat și de guvern reuniți la următorul summit UE. Acordul marchează finalul unei îndelungi perioade de negocieri cu privire la viitorul monedei unice europene și, printre altele, consolidează Mecanismul European de Stabilitate, sau ESM, un fond menit să ajute economiile din zona euro aflate în dificultate. Miniștrii de finanțe au căzut de acord și asupra unui buget comun al statelor din zona Euro, care ar urma să facă parte din bugetul mai mare al Uniunii Europene.

    Președintele Eurogrup, Mario Centano: Am căzut de acord să sporim rolul mecanismului european de stabilitate, ESM, să continuăm să întărim capacitatea de prevenire a zonei Euro. Vom spori, de asemenea, eficacitatea instrumentelor de siguranță ale ESM. În același timp, re-afirmăm faptul că sprijinul prin intermediul ESM se acordă în ultimă instanță și trebuie să ne asigurăm că sunt îndeplinite condițiile necesare. Miniștrii au salutat acordul dintre ESM și Comisie, care va îmunătăți cooperarea din cadrul și din afara programelor de asistență financiară. Acordul nostru și măsurile de protecție legate de rezoluția bancară reprezintă un pas important pentru întărirea credibilității uniunii bancare. Măsurile de protecție vor fi introduse mai devreme de 2024, cum fusese prevăzut inițial , cu condiția ca până în 2020 să se facă suficiente progrese în ceea ce privește reducerea riscurilor. Miniștrii au căzut, de asemenea, de acord cu privire la un proces de promovarea a sustenabilității îndatorării în zona euro. În acest scop, vom introduce, până în 2022, clauze privind acțiunea comună. Acesta nu va fi sfârșitul drumului în ceea ce privește planurile noastre de întărire a monedei euro. Vom merge mai departe, anul viitor, construind în baza progreselor deja făcute. În ceea ce privește competitivitatea, Franța și Germania au propus o arhitectură a bugetului zonei euro care va face parte din bugetul Uniunii Europene. Dacă în cadrul summitului vom primi un mandate în acest sens, putem să începem să lucrăm la conceperea, implementarea și sincronizarea unui astfel de instrument pentru convergență și competivitate.


    Miniștrii de finanțe nu au reușit să cadă de acord cu privire la integrarea sistemelor bancare ale statelor din zona euro, astfel încât discuțiile pe această temă vor continua anul viitor. De asemenea, a fost respinsă o inițiativă a Franței privind stabilirea funcției de ministru al finanțelor din zona euro.


  • Zona euro se pregăteşte pentru următoarea criză economică

    Zona euro se pregăteşte pentru următoarea criză economică

    Economia zonei euro este unul dintre principalele motoare ale creșterii economice globale, potrivit președintelui Eurogrup, Mario Centeno. Acesta a atras atenția că regiunea a înregistrat creșteri ale PIB-ului de-a lungul a 19 trimestre succesive, iar ultimele date și prognoze arată că această creștere va continua și în anii următori. Pe de altă parte, continuă și tendința de corectare a dezechilibrelor dintre statele care au adoptat moneda unica europeană. Potrivit președintelui Eurogrup, situația actuală se datorează măsurilor adoptate la nivel European și național. Multe dintre aceste măsuri au fost luate ca răspuns la criza economică de acum câțiva ani. În prezent, statele din zona Euro beneficiază de climatul economic favorabil – sau, după cum a spus Mario Centeno, de partea bună a ciclului economic – însă Eurogrupul este conștient că, la un moment dat, va începe o nouă perioadă de contractare a economiei la nivel global. Eurogrupul își propune să fie pregătit pentru acel moment, astfel încât creșterea economică să poată continua.

    Mario Centeno: Avem nevoie de un set bine reglat de politici fiscale naționale care să urmărească două obiective: trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru a amortiza impactul contractărilor ciclice ale economiei cu care, în mod inevitabil, ne vom confrunta. Acum este momentul să creăm zona fiscală care ne va permite să trecem peste acea perioadă. Pactul de Stabilitate și Creștere va continua să ghideze politicile noastre fiscale și sunt convins că reglementările prevăzute de acesta vor continua să fie implementate cu înțelepciune de Comisie. Politicile fiscale solide și responsabile sunt necesare dar nu sunt suficiente pentru un succes durabil al modelului nostru economic. Trebuie să fim capabili să menținem actuala tendință de creștere și într-un context mai puțin favorabil.


    Mario Centeno a atras atenția că în zona Euro există o problemă legată de investiții, care au scăzut semnificativ în perioada crizei și imediat după aceasta și încă nu au atins un nivel satisfactor, ceea ce înseamnă că oportunitățile date de nivelul scăzut al ratelor dobânzilor sunt insufficient folosite. De aceea se au în vedere politici care să ofere o mai mare posibilitate de a investi, inova și de a mobiliza forța de muncă. Totodată, aprofundarea Uniunii economice și monetare rămâne o prioritate, iar accentual în acest domeniu se va pune pe finalizarea Uniunii Bancare și dezvoltarea Mecanismului European de Stabilitate.

    Potrivit președintelui Eurogrup, toate aceste măsuri vor pregăti zona Euro să facă față unei viitoare crize economice și să evite riscurile din trecut. În acest scop, politicile fiscal naționale trebuie conjugate cu politici comune mai ales că, după cum observa Mario Centeno, pregătirea pentru viitor este o responsabilitate națională însă în Europa este și una colectivă.

  • Foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei

    Foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei


    Ideea înfiinţării unui Fond Monetar European nu este nouă. A fost avansată în repetate rânduri în trecut şi se bucură de sprijinul marilor capitale europene. Potrivit propunerii făcute acum de Comisie, noul organism ar urma să să se bazeze pe arhitectura actualului Mecanism european de stabilitate, o instituţie interguvernamentală înfiinţată de zona euro în timpul crizei financiare. Noul fond ar păstra prerogativele Mecanismului, însă ar urma să devină o instituţie comunitară, iar acest lucru ar fi benefic, după cum explică Pierre Moscovici, comisar european pentru Afaceri economice: “Această propunere juridică are nevoie de aprobarea unanimă a statelor membre şi de acordul Parlamentului European. Transformând acest mecanism într-un organ comunitar îl facem mai responsabil în faţa Parlamentului European, fără a slăbi legislativele naţionale, şi facilităm de asemenea legăturile cu Comisia.”



    Iar Parlamentul și Consiliul European sunt invitate să adopte această propunere până la mijlocul anului 2019.



    Deşi favorabilă înfiinţării unui Fond Monetar European, Germania şi-ar dori în acest moment ca acest organism să rămână interguvernamental care să aibă şi posibilitatea de a exercita o supraveghere mai strictă asupra politicilor bugetare din zona euro.



    În acelaşi timp, Comisia vrea noi instrumente bugetare cu care ar putea fi dotată zona euro. În acest sens, Comisia are în vedere înfiinţarea unei linii bugetare cu mai multe funcţii: stabilizarea zonei euro în caz de şoc economic, mecanism de convergenţă specific pentru statele membre care se pregătesc să adere la zona euro şi sprijin acordat statelor membre pentru reforme structurale.



    Bruxellesul a relansat, totodată, o propunere mai veche vizând crearea unei funcţii de ministru european al Economiei şi Finanţelor, care ar cumula funcţiile de vicepreşedinte al Comisiei cu cel de preşedinte al Eurogrupului, care reuneşte ţările care folosesc moneda unică europeană.



    “Este o idee pe care o susţin de mai mulţi ani. Comisia este de părere ca această funcţie ar putea fi creată din noiembrie 2019. Acest lucru va consolida transparenţa şi responsabilitatea democratică a deciziilor luate în cadrul Eurogrupului”, a mai spus Pierre Moscovici.



    Toate aceste propuneri ar urma să fie discutate de toţi liderii Uniunii Europene, mai puţin Marea Britanie, la un summit special care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni.



    Ideile fac parte dintr-o aşa numită Foaia de parcurs a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker pentru o Uniune mai puternică, mai unită și mai democratică, precum și din Agenda liderilor prezentată de Președintele Consiliului European, Donald Tusk, pentru perioada care precede reuniunea de la Sibiu din mai 2019, în cadrul căreia ar trebui să fie luate decizii importante cu privire la viitorul Europei.



  • UE şi protecţionismul

    UE şi protecţionismul

    Cu un rol diluat, ca prezenţă şi influenţă, pe scena internaţională, în special după ravagiile făcute de criza economico-financiară, UE a devenit şi mai vulnerabilă pe fondul alegerii republicanului Donald Trump ca preşedinte al SUA. Prin declaraţiile sale tranşante, cum a fost cea în care a prezis un viitor sumbru UE ori cea în care a apreciat că NATO este un proiect învechit, noul lider de la Casa Albă a stârnit îngrijorare în cancelariile europene. Legate de un parteneriat tradiţional, tratat ca atare în cele doua mandate ale predecesorului lui Trump, democratul Barack Obama, UE şi SUA suferă — cred analiştii de politică externă — de un mare deficit la capitolul încredere reciprocă.



    A lăsat-o să se înteleagă şi preşedintele Eurogrupului (organism informal ce reuneşte miniştrii de finanţe din zona euro), Jeroen Dijsselbloem, potrivit căruia UE ar urma să fie “singură în următorii ani”. Tot răul spre bine, crede, totuşi, Dijsselbloem, în opinia căruia, tocmai fiindca are cuţitul la os, Europa are ocazia să-şi lărgească orizontul parteneriatelor, să insiste acolo unde nu a făcut-o, să găsească noi pieţe de desfacere, în special în Asia şi America Latină. Pe de altă parte, preşedintele Eurogrupului a mai spus că Uniunea Europeană nu va fi protecţionistă, în condiţiile în care, desigur, respectarea standardelor comunitare, cum ar fi protecţia forţei de muncă sau a mediului, va rămâne un criteriu obligatoriu.



    Prezent la reuniunea Eurogrupului, comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a afirmat, la rându-i, că unele politici promovate de noul preşedinte american confirmă ceea ce a numit “o tendinţă naţionalistă, protecţionistă”. Moscovici a recunoscut că, după instalarea lui Trump, Europa este într-o situaţie neplacută, însa şi-a exprimat speranţa că blocul comunitar va găsi forţa să fie mai puternic şi mai eficient.



    Îngrijorarea europenilor — susţin analiştii de politică externă — este alimentată şi de faptul ca Trump va acorda o mai mare greutate parteneriatului cu Marea Britanie, inclusiv din perspectivă comercială. Un astfel de parteneriat ar face ca Regatul Unit să facă faţă mai uşor divorţului de UE şi să poarte în alţi termeni negocierile legate de Brexit, în timp ce acordul de liber schimb între Uniunea Europeană şi SUA ar putea rămâne multă vreme în suspensie, cred aceiaşi observatori.