Tag: EuroHPC

  • Acord politic privind utilizarea supercalculului pentru dezvoltarea IA

    Acord politic privind utilizarea supercalculului pentru dezvoltarea IA

    Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord politic cu privire la un regulament de extindere a obiectivelor întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (EuroHPC), care vizează consolidarea poziției de lider a Europei în domeniul inteligenței artificiale. Regulamentul adaugă un nou obiectiv pentru întreprinderea comună: dezvoltarea și exploatarea aşa-numitelor fabrici de inteligenţă artificială în sprijinul unui ecosistem de inteligență artificială în Uniune. Acestea vor fi entități care furnizează infrastructură de servicii de supercalcul pentru inteligenţa artificială.

    EuroHPC este o structură creată în 2018 pentru a deschide calea în domeniul supercalculului european şi care are, în prezent, 9 supercalculatoare, situate în întreaga Europă. Propunerea Comisiei se bazează pe activitatea acestei întreprinderi, incluzând fabricile de inteligenţă artificială, care ar trebui să furnizeze servicii de supercalcul pentru inteligenţă artificială cu o infrastructură care constă, printre altele, într-un supercalculator optimizat, un centru de date asociat și servicii de supercalcul orientate.

    Acordul agreat de Consiliu asigură faptul că la toate aceasta trebuie să existe oportunități echitabile de acces pentru cât mai mulţi utilizatori publici și privați. Regulamentul menționează în mod explicit start-upurile și întreprinderile mici și mijlocii ca posibili beneficiari.

    În urma acordului politic, entitățile-gazdă pot primi o contribuție financiară din partea Uniunii care să acopere până la 50 % din costurile de achiziție ale supercalculatoarelor optimizate pentru IA și până la 50 % din costurile lor de exploatare.

    În sfârșit, regulamentul prevede că aceste supercalculatoare ar trebui utilizate în primul rând pentru a dezvolta, a testa, a evalua și a valida modele de antrenare a IA de uz general și de mari dimensiuni și aplicații de IA emergente, precum și pentru a dezvolta în continuare soluții de IA în Uniune.

    Documentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene după revizuirea juridică şi va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării.

  • Europa anunță cele opt situri care vor găzdui supercalculatoare de nivel mondial

    Europa anunță cele opt situri care vor găzdui supercalculatoare de nivel mondial

    Marcând un pas major către obiectivul de a aduce Europa în topul
    zonelor de supercalcul la nivel mondial, întreprinderea comună
    pentru calculul european de înaltă performanță (EuroHPC) a
    selectat mai multe țări membre, care vor găzdui noile calculatoare de înaltă
    performanță. În total, 19 din cele 28 de țări participante la întreprinderea
    comună vor face parte din consorțiile care vor asigura funcționarea acestor
    centre. Bugetul total este de 840 de milioane EUR, cifră care ține seama și de
    finanțarea oferită de UE. Modalitățile exacte de finanțare ale noilor
    supercalculatoare vor fi prevăzute în acordurile de găzduire care vor fi
    semnate în curând.

    Purtătorul de cuvânt al comisiei Europene, Alexander Winterstein, a
    oferit mai multe amănunte: Întreprinderea comună
    pentru calculul european de înaltă performanță
    (EuroHPC) a selectat opt locații care vor fi centre-gazdă pentru aceste supercomputere, aflate în opt
    state membre diferite. Aceste țări sunt: Bulgaria (Sofia), Cehia (Ostrava),
    Finlanda (Kajaani), Italia (Bologna), Luxemburg (Bissen), Portugalia (Minho),
    Slovenia (Maribor), și Spania (Barcelona). Iată un bun exemplu despre cum țările membre ale Uniunii
    Europene pot coopera pentru inovație și se pot completa în plan global în ceea
    ce privește înalta tehnologie la nivel strategic.

    În lumea de astăzi,
    capacitatea de calcul de înaltă performanță este esențială pentru a genera
    creștere economică și locuri de muncă, dar și pentru a beneficia de autonomie
    strategică și a putea inova în orice domeniu. Domeniile de utilizare ale
    supercalculului sunt extrem de numeroase. Acesta poate, de exemplu, să prevadă
    evoluția condițiilor meteorologice locale și regionale și să prezică amploarea
    și traiectoria furtunilor și inundațiilor, permițând activarea sistemelor de
    avertizare timpurie pentru fenomenele meteorologice extreme. De asemenea,
    acesta este utilizat pentru conceperea de noi medicamente, pentru rezolvarea
    ecuațiilor complexe de fizică prin care se generează modele ale proceselor
    moleculare și ale interacțiunii unui medicament nou cu țesuturile umane.
    Industria aviatică și cea auto folosesc, de asemenea, supercalculul pentru a
    efectua simulări complexe și pentru a testa avioane și autovehicule în
    ansamblul lor sau componente ale acestora.

    În plus, deoarece acestea sunt
    esențiale pentru desfășurarea unor simulări la scară largă și pentru analizarea
    datelor, supercalculatoarele sunt o componentă extrem de importantă în
    dezvoltarea inteligenței artificiale și în stimularea atuurilor Europei în
    materie de securitate cibernetică.

    Propusă de Comisie și sprijinită de
    Consiliul UE, întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă
    performanță a fost înființată în 2018,
    cu scopul de a dota UE cu o infrastructură de supercalcul de nivel mondial
    până la sfârșitul anului 2020.


  • Comisia investeşte 1 miliard de euro în supercalculatoare europene de talie mondială

    Comisia investeşte 1 miliard de euro în supercalculatoare europene de talie mondială

    Uniunea Europeană înregistrează progrese în eforturile sale de a se dota cu supercalculatoare. Statele membre, prin miniștrii de resort, au anunțat că sprijină planurile Comisiei de a investi în crearea unei infrastructuri europene de talie mondială.

    Este vorba mai precis de un plan al Comisiei Europene, lansat la începutul anului și care prevede alocarea unui miliard de euro pentru achiziția de supercalculatoare. O inițiativă prin care Uniunea vrea să ţină pasul cu evoluțiile din China, Statele Unite sau Japonia.

    În momentul de față, China are cel mai mare număr de supercalculatoare din lume – peste 200 din cele 500, în vreme ce Statele Unite au 144.

    În urmă cu doar 16 ani, China nu avea nici un calculator printre cele mai rapide 500 din lume, iar astăzi domină clasamentul. Un progress datorat ambiţiei autorităţilor de la Beijing de a face tranziţia de la o economie bazată pe mână de lucru ieftină la una care produce valoare adăugată mare.

    Dar de ce sunt importante aceste supercalculatoare? Un singur astfel de sistem are mii sau chiar sute de mii de procesoare şi o putere de calcul foarte mare, lucru extrem de important în cercetare sau în orice domeniu care implică operaţiuni complexe făcute simultan.

    Supercalculatoarele sunt motorul economiei digitale, încurajează inovarea, spune vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip.


    Supercalculatoarele permit dezvoltarea de noi aplicații științifice sau industriale. De exemplu sunt de folos în descoperirea de noi medicamente, în conceperea de noi produse cosmetice și în simularea efectelor pe care le pot produce. Joacă de asemenea un rol important în conceperea de noi avioane, ne permit să dezvoltăm medicina personalizată, ne ajută să înțelegem mai bine creierul uman și nu în ultimul rând să economisim energie și să combatem schimbările climatice într-un mod mai eficient. Europa are nevoie de această infrastructură și de această tehnică de calcul pentru a ține pasul cu marii competitori de la nivel mondial atât în domeniul științei, cât și în cel al economiei. spune și Mariya Gabriel, comisar european pentru economie și societate digitală.

    Infrastructura va fi dezvoltată de o întreprindere comună EuroHPC, care își va începe activitatea în următoarele săptămâni, dar care va deveni complet operațională în 2026. Va avea cartierul general la Luxemburg și va pune în comun resursele a 25 de țări europene. Până în prezent s-au angajat să participe la această întreprindere comună țări precum Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, dar și România.

    Contribuția Uniunii va fi de aproximativ 486 de milioane de euro, iar statele membre și țările ssociate vor aloca și ele o sumă similară.

    Pentru început, vor fi achiziționate și exploatate două mașini de calcul intensiv, la care utilizatorii publici și privați vor avea acces din anul 2020. Totodată vor fi puse bazele unui program european de cercetare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul.


  • Supercalculatoare europene pentru competitivitatea UE

    Supercalculatoare europene pentru competitivitatea UE

    Comisia
    Europeană a prezentat o serie de măsuri în vederea constituirii unei
    infrastructuri de supercalculatoare europene, iniţiativă care presupune
    investiții din partea Uniunii Europene și a statelor membre. Concret, întreprinderea comună EuroHPC,
    o nouă structură juridică și de finanțare, va crea o infrastructură pentru
    calculul de înaltă performanță (High-Performance Computing – HPC), pe care o va
    exploata pe plan european. De asemenea, EuroHPC va sprijini un program de
    cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii și de mașini (hardware)
    și aplicații (software) care ar putea fi instalate pe aceste supercalculatoare.
    Decizia survine în condiţiile în care
    cantitatea de date de procesat la nivel european este tot mai mare, iar capacitatea
    necesară de prelucrare a datelor este insuficientă, astfel încât, din ce în ce
    mai mult oamenii de știință și industria execută aceste proceduri în afara
    spaţiului comunitar. Această lipsă de independență este văzută ca o amenințare
    pentru viața privată, protecția datelor, secretul comercial și proprietatea
    asupra datelor, în special în cazul aplicațiilor sensibile.


    O mai bună infrastructură europeană de
    tehnici de calcul superperformante are un mare potențial pentru crearea de
    locuri de muncă și reprezintă un factor esențial pentru digitalizarea
    industriei și creșterea competitivității economiei europene, a explicat Mariya Gabriel, comisarul european
    pentru economie digitală și societate digitală: HPC este o
    tehnologie strategică pentru cercetarea ştiinţifică, competitivitate şi
    capacitatea de inovare în industrie, în era digitala. Beneficiile susţinerii
    noastre pentru HPC sunt destinate cetăţenilor noştri şi societăţii noastre.
    Aceste supercalculatoare sunt utile în mod fundamental pentru a înţelege
    provocările complexe cu care ne confruntăm. Deschid calea pentru noi aplicaţii
    ştiinţifice şi industriale. De exemplu, pentru crearea de noi medicamente, de
    noi produse cosmetice şi simularea efectelor lor, conceperea de noi aeronave,
    diagnosticarea medicală personalizată sau combaterea schimbărilor climatice.


    Contribuția
    UE la EuroHPC va fi de aproximativ 486 de milioane de euro în baza actualului
    cadru financiar multianual, statele membre și țările asociate alocând și ele o
    sumă similară. În total, până în 2020 urmează să fie investită o sumă de
    aproximativ 1 miliard de euro din fonduri publice, iar membrii privați ai
    inițiativei vor furniza contribuții în natură.


  • Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Măsurile anunţate de executivul comunitar au ca scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Uniunea ar putea astfel ţine pasul cu evoluțiile din China, Statele Unite sau Japonia.

    În momentul de față, China are cel mai mare numărul de supercalculatoare din lume – peste 200 din cele 500, în vreme ce Statele Unite au 144.

    Fiecare dintre aceste sisteme are mii sau chiar sute de mii de procesoare şi o putere de calcul foarte mare, lucru extrem de important în cercetare sau în orice domeniu care implică operaţiuni complexe făcute simultan.

    În urmă cu doar 16 ani, China nu avea nici un calculator printre cele mai rapide 500 din lume, iar astăzi domină clasamentul. În spatele succesului stă ambiţia autorităţilor de la Beijing de a face tranziţia de la o economie bazată pe mână de lucru ieftină la una care produce valoare adăugată mare.

    Supercalculatoarele sunt motorul econmiei digitale, spune şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip.Permit dezvoltarea de noi tehnologii şi aplicații în domenii diverse de la sănătate şi siguranţă auto până la securitate sau ingineri.

    De altfel, întreaga Comisie Europeană vede în această iniţiativă o măsură esenţială pentru competitivitatea și independența Uniunii.

    Potrivit unui comunicat al executivului comunitar, oamenii de știință și industria europeană își procesează acum datele în afara Uniunii, pentru că pe continent nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor sau secretul commercial, potrivit Bruxelles-ului.

    Europa a deținut poziția de lider în prima etapă de lansare a internetului prin Tim Berners Lee, inventatorul world wide web-ului, prin Nokia, Siemens și în general cu tot ce însemna tehnologie de ultimă oră la acea dată. Am pierdut însă acest statut în cea de-a doua etapă, a digitalizării, și a aplicațiilor de genul Uber, a rețelelor sociale precum Facebook și a motorului de căutare Google. Intrăm acum într-o nouă etapă, cea de-a treia, a întoarcerii la rădăcinile științei. Supercalculatoarele vor fi un sprijin pentru programul european de cercetare și inovare Orizont 2020., a spus şi comisarul european pentru cercetare, Carlos Moedas.

    Infrastructura va fi dezvoltată de o întreprinderea comună EuroHPC. Contribuția Uniunii va fi de aproximativ 486 de milioane de euro, iar statele membre și țările asociate vor aloca și ele o sumă similară.

    Pentru început, vor fi achiziționate și exploatate două mașini de calcul intensiv, la care utilizatorii publici și privați vor avea acces din anul 2020. Totodată vor fi puse bazele unui program european de cercetare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul.