Radio România Internațional

Tag: Eurojust

  • Acord pentru înființarea Centrului internațional de urmărire penală a crimei de agresiune

    Acord pentru înființarea Centrului internațional de urmărire penală a crimei de agresiune

    Uniunea Europeană a susţinut în repetate rânduri aducerea Rusiei în faţa justiţiei pentru crimele comise în timpul războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Acum, această poziţie a fost formalizată prin crearea Centrului Internaţional pentru Urmărirea Penală a Crimei de Agresiune, ICPA. A fost principala decizie a Conferinţei pentru Justiţie desfăşurată în perioada 3-5 martie la Liov, în Ucraina. Aici, cele șapte țări partenere ale echipei comune de anchetă au decis modificarea acordului dintre ele pentru a oficializa astfel rolul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală – adică Eurojust – în sprijinul noului Centru. Se specifică faptul că țările partenere – Ucraina, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia și România – pot beneficia de sprijinul suplimentar logistic, financiar și operațional pe care acesta îl oferă.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat înființarea Centrului şi a arătat că trebuie făcut tot posibilul pentru a aduce Rusia şi pe cei vinovaţi în faţa justiţiei:

    Uniunea Europeană susține rolul Curții Penale Internaționale. De asemenea, credem că trebuie să existe un tribunal dedicat pentru a condamna crimele de agresiune ale Rusiei. Și sunt mândră că, la această conferință, ca prim pas, veți semna acordul de înființare a Centrului Internațional de Urmărire a Crimei de Agresiune de la Haga. Uniunea Europeană va continua să lucreze, împreună cu partenerii noștri, pentru a se asigura că Rusia va plăti.

    Aşadar, Centrul Internaţional pentru Urmărirea Penală a Crimei de Agresiune va face parte din structura de sprijin a Echipei Comune de Anchetă asupra crimelor Rusiei în Ucraina.

    În calitate de membru al echipei comune, şi Biroul Procurorului Curții Penale Internaționale poate participa la activităţile Centrului atunci când sunt îndeplinite anumite condiții.

    Agenţia Eurojust va continua cu implementarea practică: se preconizează că principalele construcții vor fi ridicate până la vară. Membrii echipei comune de investigaţii, Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale şi Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală își vor continua colaborarea în investigarea presupuselor crime internaționale comise în Ucraina, aflată în curs.


  • Eurojust – norme pentru păstrarea probelor referitoare la crime de război

    Eurojust – norme pentru păstrarea probelor referitoare la crime de război

    Noile norme, care vor intra în vigoare imediat după publicare, vor permite Eurojustului să depoziteze și să păstreze probe referitoare la crimele de război, inclusiv imagini prin satelit, fotografii, materiale video, înregistrări audio, profiluri ADN și amprente digitale. Agenţia va putea să prelucreze și să analizeze aceste probe, în strânsă cooperare cu Europolul, și să le pună la dispoziția autorităților judiciare naționale și internaționale competente, inclusiv a Curții Penale Internaționale.

    De la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, numeroasele informații care provin din Ucraina sugerează, din păcate, că în această țară au fost săvârșite și se săvârșesc în continuare crime împotriva umanității și crime de război. La începutul lunii martie, toate statele membre ale Uniunii Europene, împreună cu alte state partenere, au decis să sesizeze în mod colectiv Curtea Penală Internațională cu privire la situația din Ucraina. În cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4 martie, miniștrii au încurajat Eurojustul să își exercite pe deplin rolul de coordonare și să se pună la dispoziția procurorului Curții Penale Internaționale.

    Pe lângă ancheta desfășurată de procurorul Curții Penale Internaționale, procuroarea generală a Ucrainei a deschis, de asemenea, o anchetă, la fel ca autoritățile din mai multe state membre. O echipă comună de anchetă a fost, de asemenea, instituită de autoritățile judiciare din Lituania, Polonia și Ucraina, cu sprijinul Eurojustului și cu participarea Biroului procurorului Curții Penale Internaționale și, în curând, a autorităților judiciare din Slovacia, Letonia și Estonia.

    Coordonarea și schimbul de probe între diferitele autorități competente sunt importante pentru a asigura eficacitatea acestor anchete. În plus, din cauza ostilităților în curs, există riscul ca probele referitoare la crimele de război sau crimele împotriva umanității să nu poată fi depozitate în condiții de siguranță pe teritoriul Ucrainei și, așadar, este oportun să se creeze un sistem de depozitare centralizată într-un loc sigur.


  • EU will Resilienz-Paket aufstocken sowie die Ukraine stärker unterstützen

    EU will Resilienz-Paket aufstocken sowie die Ukraine stärker unterstützen

    Die Legislative der Europäischen Union möchte zudem den gesetzlichen Rahmen schaffen, damit die Ukraine und der Internationale Strafgerichtshof in ihrem Unterfangen unterstützt werden, gegen mutma‎ßliche Kriegsverbrechen zu ermitteln, die während der russischen Invasion in der Ukraine verübt worden sind. So etwa plant das Europaparlament, die Befugnisse der Agentur der Europäischen Union für justizielle Zusammenarbeit in Strafsachen (Eurojust) zu erweitern, um Hinweise und Beweismittel gegen Kriegsverbrechen, Völkermord und Verbrechen gegen die Menschlichkeit speichern und untersuchen zu können. Eurojust soll darüber hinaus auch Daten mit dem Internationalen Strafgerichtshof in Den Haag sowie mit anderen Behörden in den einzelnen Mitgliedsstaaten austauschen dürfen.



    Am Donnerstag stand auch die erweiterte Autonomie der EU-Institutionen im Europaparlament zur Debatte. Die Invasion der Ukraine hat nämlich zahlreiche Verwerfungen mit sich gebracht, und die Perspektiven für den Energiesektor und die Lebensmittelsicherheit sind alles andere als beruhigend. In einer am Donnerstag angenommenen Entschlie‎ßung forderte die EU-Legislative in Brüssel daher eine zusätzliche Bezuschussung der Mitgliedsstaaten, um die Folgen des Kriegs in der Ukraine besser bewältigen zu können. Die EU-Abgeordneten wollen ein temporäres Paket für soziale Resilienz zusammenschnüren sowie einen zweckgebundenen Fonds für die strategische Autonomie der EU einrichten, aus dem wichtige Infrastrukturinvestitionen finanziert werden sollen. Dazu gehören die grenzüberschreitende Energieinfrastruktur, die Erzeugung von Energie aus erneuerbaren Quellen und die Energieeffizienz.



    Die Abgeordneten sind der Ansicht, dass die bestehenden Instrumente und die Flexibilität des derzeitigen mehrjährigen Finanzrahmens (MFR) 2021–2027 nicht ausreichen, um die negativen Auswirkungen des Krieges und die Kosten abzumildern, die der EU durch die gegen Russland verhängten Sanktionen entstehen. Sie fordern daher eine Besteuerung unerwarteter Gewinne von Energieunternehmen, die Beschlagnahme und Einziehung von Vermögenswerten russischer Oligarchen und zusätzliche Flexibilität im EU-Haushalt.

  • Kampf gegen Menschenhandel: Rumänien an vielen internationalen Ermittlungen beteiligt

    Kampf gegen Menschenhandel: Rumänien an vielen internationalen Ermittlungen beteiligt



    Die rumänische Regierung hat kürzlich einen Lagebericht zur Prävention und Bekämpfung des Menschenhandels im vergangenen Jahr veröffentlicht. Zuvor hatte ein Dokument der US-amerikanischen Botschaft in Bukarest für Aufsehen gesorgt, in dem es hie‎ß, Rumänien würde nicht alle Standards im Kampf gegen Menschenhandel erfüllen.



    Nun stellte die rumänische Exekutive einen Bericht der einschlägigen Behörden vor, um das Bild zu korrigieren. In der Regierungsverlautbarung steht, im Jahr 2021 habe man zahlreiche Aktivitäten durchgeführt, die der Prävention und Bekämpfung des Menschenhandels gewidmet waren. Dazu gehörte auch die Kooperation mit der Zivilgesellschaft und mit internationalen Partnern — insbesondere aus den USA, Gro‎ßbritannien und Frankreich. Auch die Generalstaatsanwaltschaft lie‎ß wissen, die Zahl der Strafverfahren gegen Menschenhandel habe im letzten Jahr abgenommen, bei gleichzeitig steigender Zahl der erfolgreichen Ermittlungen bzw. rechtskräftigen Urteile. Zwei Drittel der von den Gerichten gesprochenen Urteile im Zusammenhang mit Menschenhandel seien ohne Bewährung gewesen und die Schuldigen würden ihre Strafen bereits in Vollzugsanstalten verbü‎ßen.



    Die Zivilgesellschaft erachtet dies allerdings als unzureichend, strafrechtliche Verfahren und ein entschiedenes Vorgehen der Justiz seien zwar notwendig und richtig, doch müssten die Behörden auch sozialökonomische Ma‎ßnahmen treffen, um potentielle Opfer vor Menschenhandel und Ausbeutung zu schützen. Eine NGO namens eLiberare entfaltet in diesem Sinne eine Informationskampagne, mit der insbesondere sogenannte vulnerable Personen über die Gefahren des Menschenhandels unterrichtet werden sollen. Der Verein hat eine Online-Plattform und eine telefonische Hotline eingerichtet, wo man Verdachtsfälle im Zusammenhang mit Menschenhandel melden oder als Opfer um Hilfe suchen kann. Loredana Urzică Mirea von der NGO eLiberare erläutert die Details:



    Wir wissen seit Jahren, dass die Opfer von Menschenhandel oft nicht auf Anhieb sichtbar sind, man erkennt zwar Anzeichen von Missbrauch, kann sie aber nicht immer eindeutig als klarer Fall von Menschenhandel auslegen. Aus diesem Grund haben wir dieses Zentrum in Bukarest eingerichtet, damit die Bürger Verdachtsfälle melden können. Einige trauen sich nicht, direkt zur Polizei zu gehen, oder können nicht einschätzen, ob sie es tatsächlich mit problematischen Fällen zu tun haben. Gerade hier springen wir ein mit unserer Plattform, um einerseits den Bürgern ein Meldeportal und Diskussionsmöglichkeiten zu bieten, aber auch um potentiellen Opfern von Ausbeutung und Menschenhandel als erste Anlaufstelle zu dienen.“



    Laut offiziellen Angaben wurden im vergangenen Jahr über 1200 Personen des Menschenhandels angeklagt, in 175 Fällen kam es zu rechtskräftigen strafrechtlichen Verurteilungen. Auch die internationale Kooperation war nicht unerheblich, die einschlägigen rumänischen Behörden, die für Ermittlungen im Bereich Menschenhandel und Schleuserringe zuständig sind, haben im vergangenen Jahr an 723 Akten mit grenzüberschreitender Relevanz gearbeitet, so die offizielle Verlautbarung. Auch Eurojust, die EU-Agentur für justizielle Zusammenarbeit in Strafsachen, erwähnte in ihrem Bericht für 2021 die internationale Kooperation — unter allen Mitgliedstaaten sei Rumänien das Land gewesen, das im Kampf gegen Menschenhandel in den meisten internationalen Ermittlerteams vertreten war.

  • La lutte contre le trafic de personnes

    La lutte contre le trafic de personnes


    Même s’il ne répond pas à tous les standards minimum pour
    éliminer complètement le trafic de personnes, le gouvernement roumain déploie
    des efforts significatifs en ce sens, peut-on lire dans un rapport rendu public
    l’année dernière par l’Ambassade américaine à Bucarest. Dans le cadre des
    efforts menés pour combattre ce fléau, le premier ministre, Nicolae Ciuca et
    les autorités concernées ont dressé une analyse des résultats enregistrés
    l’année dernière, par la Roumanie. Du coup, selon un communiqué de l’Exécutif,
    tout au long de 2021, le pays a mis en place de nombreuses activités de
    prévention, de lutte, de gestion et d’évaluation du trafic humain. Parmi
    celles-ci, notons les projets menés en collaboration avec la société civile et
    les partenaires internationales, notamment avec les Etats-Unis, la Grande
    Bretagne et la France.

    Selon le Parquet Général, à force de multiplier les
    poursuites en justice et les enquêtes, la Roumanie affiche actuellement un
    nombre de cas de traite et de trafic d’êtres humains à la baisse. En plus, deux
    tiers des condamnations opérées en 2021 ont été de prison ferme. Selon les
    autorités, pour plus d’efficacité, il faudrait que la réponse de la justice
    pénale s’accompagne de mesures sociales et économiques censées protéger les
    citoyens vulnérables du risque de se faire exploiter. C’est ce qu’a fait
    l’Association eLiberare, une ONG qui a mis en place une plateforme en ligne
    pour aider les gens à repérer les signes d’exploitation sexuelle, à les
    dénoncer et à s’informer.Loredana
    Urzica Mirea, auprès de l’Association eLiberare précise : « Cela fait des années que l’on sait que les
    victimes du trafic de personnes sont cachées à nos yeux. Dans la plupart des
    cas, on voit des signes d’une potentielle exploitation, mais on ne sait pas si
    la personne en question est une victime réelle. Voilà pourquoi, on a mis
    en place à Bucarest, un centre à l’intention de tous ceux qui suspectent de
    potentiels cas de trafic. Parmi eux, il y en a certainement qui n’osent pas
    aller à la Police, d’autres ne sont pas surs si ce qu’ils voient est vraiment
    problématique. Du coup, notre centre est là aussi bien pour discuter avec les
    citoyens qu’avec des personnes en situation d’exploitation ».

    Selon les données officielles, rien qu’en 2021, les
    procureurs ont accusé plus de 1200 personnes de trafic de personnes, dont 175
    ont été définitivement condamnées. S’y ajoutent 723 dossiers de traite à
    caractère transfrontalier sur lesquels les structures roumaines spécialisées
    dans la lutte contre le trafic de personnes ont travaillé dans le courant de
    l’année dernière. Dans le rapport Eurojust 2021 sur la coopération
    internationale en matière de cybercriminalité, la Roumanie apparait comme le
    pays européen ayant bénéficié du plus grand nombre d’équipes communes d’enquête
    en matière de trafic de personnes.





  • Jurnal românesc – 10.05.2021

    Jurnal românesc – 10.05.2021

    Românca
    Alexandra Bulat, stabilită în Regatul Unit din 2012, a fost aleasă consilier de
    comitat în circumscripția Abbey din orașul Cambridge din partea Partidului
    Laburist. Aceasta a declarat că printre priorităţile pe care şi le-a stabilit
    se află drepturile imigranţilor şi combaterea sărăciei în rândul copiilor şi
    tinerilor. Oricare ar fi opiniile politice, avem nevoie de mai mulţi
    imigranţi în politică, indiferent de partid (…), pentru că politica locală ne
    afectează pe toţi în mod egal şi toţi trebuie să fim reprezentanţi,     a
    afirmat românca după anunţarea rezultatelor alegerilor. Alexandra Bulat este
    absolventă a Universităţii din Londra și doctor în sociologie politică al
    Universității Cambridge. A fost activist pentru drepturile cetăţenilor europeni
    în Regatul Unit şi voluntar în cadrul unor organizaţii pentru apărarea
    drepturilor imigranţilor. S-a implicat în politică după ce a văzut rezultatele
    referendumului privind Brexit şi a devenit membru al Partidului Laburist în
    2017. În urmă cu opt ani (…) nici măcar nu ştiam că pot vota în această
    ţară. Iar acum sunt primul român ales consilier de comitat. Sper că aceasta le
    va trimite un mesaj tuturor de toate naţionalităţile şi minorităţile etnice,
    acela că vă puteţi implica. Dacă eu o pot face, oricine o poate face, a
    transmis românca.




    Procurorul
    Daniela Buruiană a fost desemnată pentru un nou mandat de membru din partea
    României la Eurojust, organismul Uniunii Europene specializat în stimularea și
    îmbunătățirea coordonării cercetărilor și a activității de urmărire penală
    între autoritățile judiciare din statele membre.

    România a avut o
    contribuție importantă în ultimii ani la activitatea Eurojust și mă reîntorc la
    agenție deosebit de hotărâtă să continui și să dezvolt această contribuție.
    Pentru a realiza acest lucru, am marea șansă de a mă putea baza pe expertiza și
    sprijinul profesional al colegilor de la Eurojust și din România, deoarece doar
    printr-un efort colectiv putem face diferența, fi eficienți și furniza o
    valoare adăugată în asistența acordată pentru combaterea criminalității
    organizate transnaționale    , a declarat Daniela Buruiană.

    Aceasta a activat
    timp de 22 de ani în Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
    Organizată și Terorism – DIICOT, iar în mandatul precedent în cadrul Eurojust,
    a coordonat timp de 6 ani echipa de combatere a criminalităţii informatice.
    Ministrul Justiţiei de la Bucureşti tramsmite că, sub îndrumarea Danielei
    Buruiană, biroul național din cadrul Eurojust a intensificat puternic
    cooperarea judiciară dintre România, alte state membre și țări terțe în cazuri
    transfrontaliere complexe, ce aveau în vedere printre altele, criminalitatea
    organizată în domeniul traficului de persoane sau al infracțiunilor
    cibernetice.




    Fostul
    preşedinte al Curţii Constituţionale de la Chişinău, Alexandru Tănase, a
    declarat că Republica Moldova nu are nicio şansă de dezvoltare fără unirea cu
    România, scrie adevărul .ro. Acesta apreciază că toţi politicienii moldoveni ar
    trebui să aibă pe agenda lor subiectul unirii cu România, deoarece este singura
    soluţie pentru depăşirea mai multor probleme sociale şi economice.
    Unionismul şi apropierea de România este un subiect care trebuie să fie
    pe agenda oricărui politician, din cauză că aici obiectiv nu există premize de
    creştere, obiectiv aici nu există premize de dezvoltare,     a declarat
    Alexandru Tănase într-un interviu televizat. Este foarte complicat să
    faci un stat pe o schijă de teritoriu, unde ai oameni cu antagonisme identitare
    profunde, unde nu ai premize economice, unde nu ai resurse naturale, unde nu ai
    o poziţie geografică propice dezvoltării şi nici forţa de muncă capabilă să
    atragă investiţii, a mai spus Tănase. 44% din cetățenii Republicii
    Moldova își doresc unirea cu România, conform rezultatelor celui mai recent
    sondaj de opinie realizat în aprilie în stânga Prutului, iar numărul acestora
    se află pe un trend ascendent.




    O echipă a
    Fondului Monetar Internaţional, condusă de şeful misiunii FMI în România, Jan
    Kees Martijn, vizitează în mod virtual Bucureştiul, în perioada 10 – 28 mai,
    pentru a efectua analiza anuală a economiei româneşti. Membrii delegaţiei vor
    discuta online despre politicile şi evoluţiile economice cu oficiali de la
    ministerul Finanţelor, Banca Naţională a României, alte agenţii guvernamentale,
    precum şi cu reprezentanţi din mediul de afaceri şi ONG-uri. La finalul vizitei
    virtuale aceştia vor prezenta concluziile analizei. România nu are în derulare,
    în prezent, un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă
    instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei în baza consultărilor
    pe Articolul IV.


  • O echipă de investigaţie comună româno-belgiană demască o schemă de spălare de bani din România

    O echipă de investigaţie comună româno-belgiană demască o schemă de spălare de bani din România

    O echipă comună de anchetă, organizată de autoritățile belgiene și române, a descoperit o schemă de spălare de bani în țara noastră. Cercetările au fost sprijinite de Eurojust – organismul de coordonare judiciară al Uniunii Europene – şi Oficiul European de Luptă Antifraudă. Schema de spălare de bani era asociată cu un proiect de infrastructură feroviară în România, finanţat din fonduri europene.

    Patru persoane, doi români și doi italieni, au fost acuzaţi de spălare de bani, trafic de influență și evaziune fiscală. În urma investigaţiei, au fost confiscate diverse bunuri și au fost îngheţate mai multe conturi bancare.

    Ancheta s-a concentrat pe presupuse infracțiuni de corupție și spălare de bani comise în legătură cu două contracte diferite de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România, care au obținut cofinanțare din partea Uniunii Europene.

    Cercetările au fost declanşate de autoritățile din Belgia în 2016, cărora li s-a alăturat și Direcția Națională Anticorupție din ţara noastră în 2017.

    Având în vedere dimensiunea transfrontalieră a activității infracționale, cele două state au decis să înființeze o echipă comună de anchetă. Eurojust a ajutat la elaborarea acordului, a asistat funcționarea echipei comune de anchetă și a oferit sprijin financiar. De asemenea, a facilitat contactul direct între autoritățile judiciare și cele de aplicare a legii din ambele țări implicate și Oficiul European de Luptă Antifraudă.

    În aprilie 2019, membrii echipei comune au efectuat mai multe operațiuni în Belgia și România, în timpul cărora au găsit dovezi de corupție și spălare de bani legate de lucrările întreprinse de o firmă de construcții italiană prin intermediul filialei sale din ţara noastră. Lucrările au făcut parte dintr-un proiect finanțat din fonduri europene care viza îmbunătățirea infrastructurii feroviare dintre București și Constanța.

    Rechizitoriul împotriva celor patru suspecți a fost emis săptămâna trecută, iar dosarul a fost trimis către instanța competentă din România. Autoritățile belgiene continuă cercetările legate de activitățile infracționale comise pe teritoriul belgian.


  • Reorganizarea Eurojust

    Reorganizarea Eurojust

    Parlamentul
    European a aprobat reforma Eurojust, care este agenția Uniunii Europene
    responsabilă de cooperarea judiciară între statele membre    . Misiunea Eurojust
    este de a spori eficacitatea autorităților naționale responsabile de
    investigarea și urmărirea penală a criminalității transfrontaliere grave și a
    crimei organizate și de a aduce vinovaţii în fața Justiției, cât mai repede posibil.
    Prezentă la discuţiile care au precedat votul din Legislativul comunitar, Vera
    Jourová, comisarul european pentru Justiție, a declarat că, anul trecut,
    agenția a participat la peste patru mii de investigații, implicând diferite
    state membre.

    Vera Jourová, cu detalii despre evoluţia criminalităţii şi
    reformarea instituţiilor europene care trebuie s-o combată: E adevarăt, criminalii nu au frontiere. De asemenea, creativitatea
    criminalilor nu are limite. Ei folosesc noi metode tehnologice, în special în
    domeniul digital. Chiar avem statistici care arată că în ţările membre
    infracţiunile cibernetice sunt în creştere. De asemenea, în privinţa reţelelor
    internaţionale de criminalitate organizată, procurorii şi politiştii din
    statele comunitare au prerogative limitate. De aceea, la nivelul Uniunii, este
    nevoie să ne reorganizam, să redistribuim competenţe, pentru a combate
    eficient aceste cazuri transfrontaliere. Fie că vorbim de Europol, Eurojust, de
    noul Parchet European sau de Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF), care,
    şi el, trebuie reorganizat.

    La rându-i, prezent la votul din Legislativul
    comunitar, preşedintele Eurojust, Ladislav Hamran, a declarat că nevoia unei cooperări consolidate
    între procurori dincolo de frontierele nationale nu a fost niciodată mai mare ca
    acum. Rolul Eurojust este esențial în cazurile cu o dimensiune internațională    ,
    a mai spus preşedintele instituţiei. Această reforma va permite Eurojust să
    coopereze cu noul Parchet European şi să se adapteze la noile norme de
    protecție a datelor personale, intrate în vigoare în mai. În plus, Legislativul
    European și parlamentele naționale vor avea mai multă influenţă în activitatea Eurojust.
    Colegiul, organismul decizional
    al Eurojust, este format din câte un procuror sau judecător din fiecare stat
    comunitar. Fiecare dintre aceștia răspunde de un birou național.


  • April 3, 2018 UPDATE

    April 3, 2018 UPDATE


    TALKS – On Tuesday, Romanias President Klaus Iohannis warned the Executive that the salary law for public sector employees ran counter to the principles of equality and predictability and called for caution in approaching economic policies. The head of state also said that transferring the obligation to pay social security contributions from employers to employees and reducing the tax on salaries lead to an insignificant increase in the net salaries, and the effect was annulled by the growing inflation rate. The president made the statements during the meeting he had with the Social Democrat Prime Minister Viorica Dancila and the Labour Minister Lia Olguta Vasilescu. In turn, the latter ensured the president of the fact that the financial resources needed for the application of the salary law and the subsequent pay rises were stable. We recall that lately, the coalition government formed by the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats has been the target of many protests triggered by the new salary law.



    MOTION – The Chamber of Deputies in Bucharest on Tuesday discussed the simple motion tabled by the opposition National Liberal Party against the Culture Minister George Ivascu. The Liberals have denounced negligence in preparing the events dedicated to the anniversary of 100 years since the Great Union and have voiced concern over what they see as the Governments inability to ensure a proper celebration of the day of December 1st. The Liberals say that a public debate is needed in order to put together a national plan for the celebration of the centennial. The Save Romania Union and the Peoples Movement Party are also supporting the motion. The vote has been scheduled for Wednesday.



    GENDARMERIE – A special military ceremony was held on Tuesday in the capital Bucharest, marking the anniversary of 168 years since the establishment of the Romanian Gendarmerie. Many cities in the country have been hosting events devoted to this anniversary, with activities for both kids and adults. In Bucharest people were invited to participate in the Gendarmerie Race over a distance of 5 kilometers.



    MOLDOVA – As many as four parties would make it to Parliament in Chisinau, if early elections were called, according to the results of a poll presented by the Moldovan Association of Sociologists and Demographers. These are President Igor Dodons pro-Russian Party of Socialists, the pro-European Action and Solidarity Party, the ruling Democratic Party and the pro-European Dignity and Truth Platform. The poll shows that the pro-Moscow president Igor Dodon enjoys the trust of 50% of the people interviewed, followed by the leader of the Action and Solidarity Party Maia Sandu and the former communist President Vladimir Voronin. More than half of the respondents do not trust any politician.



    HACKERS – 20 hackers have been arrested in Romania and Italy after stealing approximately one million Euros from bank clients, the European Unions Judicial Cooperation Unit (Eurojust) announced on Tuesday. The hackers have stolen from more than 100 clients of banks from both countries. According to Eurojust, the hackers sent to those banks clients e-mails resembling those sent by banks or fiscal authorities and thus obtained personal data and information about their bank accounts.



    CONSTRUCTION – The Turkish President Recep Tayyip Erdogan and his Russian counterpart Vladimir Putin on Tuesday launched the construction of the first nuclear power plant in Turkey, by the Russian giant Rosatom. According to France Presse, this is evidence of the two countries flourishing relationship. The 20 billion Euro project is part of a development plan initiated by Erdogan, who wants to turn Turkey into one of the worlds ten richest countries by 2023, when the Turkish Republic celebrates its 100th anniversary. On Wednesday, the two presidents will be joined by the Iranian president Hassan Rohani to discuss Syria. Ankara and Moscow have overcome the diplomatic crisis triggered by the incident of 2015, when Turkish warplanes shot down a Russian military aircraft on the border with Syria.




  • Deficienţe şi disfuncţionalităţi privind măsurile împotriva terorismului

    Deficienţe şi disfuncţionalităţi privind măsurile împotriva terorismului

    La nivelul Parlamentului European a fost înfiinţată,
    anul trecut, o comisie specială care are ca obiectiv combaterea terorismului şi
    care a evaluat dimensiunea amenințării teroriste pe teritoriul European,
    subliniind posibilele erori, deficiențe și disfuncționalități privind măsurile
    împotriva terorismului.


    Principalele elemente pe care s-a concentrat această
    Comisie specială, sunt:


    ·implementarea măsurilor
    de gestionare a granițelor externe


    ·deficiențele în
    schimbul de informații juridice, de aplicare a legii și intelligence între
    statele member


    ·interoperabilitatea
    bazelor de date europene pentru schimbul de date


    ·interoperabilitatea bazelor
    de date europene pentru schimbul de date


    ·impactul legislației
    europene anti-teroriste


    ·spălarea banilor și
    finanțarea terorismului, inclusiv legăturile cu crima organizată


    ·practicile eficiente
    pentru protejarea țintelor ușoare și a infrastructurii critice, cum ar fi
    aeroporturile și gările


    Această Comisie trebuie să elaboreze un
    raport cu propuneri de corectare a deficienţelor existente în funcţionarea
    organismelor de luptă împotriva terorismului, ne declară Doru-Claudian
    Frunzulică     singurul deputatul român şi unul din cei 30 de membri ai Comisiei de
    luptă împotriva terorismului.


    Această Comisie privind terorismul a fost înfiinţată în
    Parlamentul European în primul rând pentru a scoate în evidenţă
    deficienţele care au existat şi există a
    ora actuală în funcţionarea unor organisme europene. Sunt deficienţe practice
    şi legislative. Am început un program de audieri, cu factori responsabili, la
    nivel european şi la nivel naţional, cu vizite
    la anumite instituţii importante de luptă împotriva terorismului. Anul
    trecut s-a înfiinţat un departament
    antirerorist în cadrul Europol-ului, la Haga. Dar de ce ţările membre nu
    colaborează în materie de servicii secrete? La ora actuală doar 5 ţări din 27 schimbă
    permanent informaţii legate de securitate şi România este una dintre ele. De ce
    celelalte 22 de ţări nu schimbă informaţii? Mai ales în chestii atât de grave?
    Mai mult ca niciodată, este nevoie de colaborare între agenţiile de informaţii.
    În acelaşi timp, foarte importantă este partea juridică a lucrurilor – colaborarea
    numai cu Europolul şi cu Eurojust privind informaţii referitoare la
    infracţionalităţi grave, criminalitate organizată, trafic de droguri, trafic de
    persoane, în afară de terorism…, toate aceste probleme cu care, la ora
    actuală, Uniunea Europeană se confruntă. Gestionarea frontierelor externe a fost o mare
    problemă care trebuie, de asemenea, rezolvată de către Uniunea Europeană. Sunt
    atât de multe deficienţe în colectarea, de exemplu, şi în utilizarea
    informaţiilor. Uniunea Europeană a luat hotărârea de întărire a capacităţilor
    de securitate şi apărare europene.