Radio România Internațional

Tag: euromaidan

  • Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Pe 21 noiembrie 2013, mii de ucraineni se adunau în Piața Independenței din capitala Kiev, pentru a protesta față de preşedintele de atunci al țării, filorusul Viktor Ianukovici, care refuzase – sub presiunea Moscovei – să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană, reaminteşte France Presse.

    Declanşarea aşa-numitului Euromaidan avea să ducă la îndepărtarea preşedintelui Ianukovici. Dar după plecarea acestuia şi câştigarea alegerilor de către pro-europeni, Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a sprijinit declanşarea unei insurecţii a separatiştilor pro-ruşi în Donbass. De altfel, şi ieri Kremlinul a transmis că revoluţia ucraineană a fost o lovitură de stat organizată de Occident.

    Dacă invadatorul rus s-a simțit în pericol în urmă cu zece ani, intuind că existența unei țări europene mari și prospere la granița sa i-ar putea face și pe ruși să își dorească același lucru, cu totul altfel se văd lucrurile la Kiev.

    În urmă cu zece ani, ucrainenii au început prima contraofensivă (…) împotriva tentativelor de a ni se refuza viitorul european., le-a spus, ieri, oamenilor, într-un mesaj video, președintele Volodimir Zelenski. El a apreciat că revoluţia din Piaţa Independenţei a fost prima victorie în războiul cu invadatorii ruşi.

    Prezent și el la Kiev, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a punctat că Maidanul a fost o revoluţie istorică pro-europeană, care a alungat de la putere regimul pro-rus. El declarase înainte de vizită că doreşte să exprime susţinerea puternică a Uniunii Europene şi că a venit să pregătească împreună cu Volodimir Zelenski summitul european din decembrie, la care se va decide următorul pas pentru demersul Ucrainei de aderare la Uniune.

    Charles Michel a ținut să atragă atenția și că discuţiile de luna viitoare vor fi dificile. De altfel, și liderul ucrainean a recunoscut că decizia din decembrie a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană ar putea fi o provocare pentru unitatea blocului comunitar.

    La Kiev s-a aflat, ieri, și preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei țară așteaptă, la rândul ei, începerea negocierilor de aderare, așa cum a recomandat Comisia Europeană. Aceasta a cerut Uniunii să arate unitate şi rapiditate în ce priveşte dorinţa Republicii Moldova şi a Ucrainei de a se alătura forului European, într-o perioadă marcată de război şi insecuritate.

    Amintim că Republica Moldova şi Ucraina au cerut oficial să adere la Uniunea Europeană anul trecut, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.


  • Ucraina merge în direcția bună, arată un raport UE

    Ucraina merge în direcția bună, arată un raport UE

    Ucraina este pe calea cea bună și
    se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană, arată un raport dat publicității
    recent la Bruxelles. Documentul trece în revistă progresele realizate în
    ultimul an de autoritățile de la Kiev în cadrul Acordului de Asociere la
    Uniunea Europeană și arată domeniile în care este nevoie de eforturi
    suplimentare.


    În domeniul justiției de exemplu,
    raportul consemnează la capitolul progrese faptul că din luna septembrie și-a început activitatea
    Înalta Curte Anticorupţie din Ucraina care se va ocupa de cazuri în care sunt
    implicaţi cei mai înalţi oficiali ai statului. Cu toate acestea nu există încă
    nici un demnitar condamnat pentru fapte de corupție.


    Reforme au fost consemnate și în
    sectorul energetic, însă nu atât de mari precum și-ar fi dorit Uniunea
    Europeană.


    Raportul mai arată că sectorul
    bancar s-a stabilizat în Ucraina, dar este nevoie în continuare de măsuri care
    să îmbunătățească mediul de afaceri și să încurajeze investițiile. Progresele
    bat pasul pe loc și în ceea ce privește dreptul de proprietate intelectuală.


    Acordul de asociere dă roade, iar Ucraina și
    Uniunea Europeană sunt tot mai aproape una de alta, spune noul șef al
    diplomației europene, Josep Borell. În opinia sa, progresele realizate de
    autoritățile de la Kiev sunt impresionante în condițiile în care, ține el să
    puncteze, în ultimii ani, independența, integritatea teritorială și
    suveranitatea Ucrainei au fost puse la grea încercare. O referire la conflictul
    din estul separatist al țării și la anexarea de către Rusia a peninsulei
    Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internațională.



    Trebuie spus în acest context că
    responsabilii de la Kiev şi cei de la Bruxelles au negociat ani de zile acordul
    de asociere menit să apropie Ucraina de Uniunea Europeană. Pentru mulţi
    ucraineni, perspectiva aderării este legată de dorința de a călători liber şi
    de a putea descoperi singuri cum se trăieşte în Europa.


    Pe 21 noiembrie 2013, când
    regimul de la acea vreme de la Kiev, condus de preşedintele pro-rus Viktor
    Ianukovici, a anulat în ultima clipă semnarea Acordului de asociere
    cu Uniunea Europeană, în Piaţa Independenţei de la Kiev a avut loc o
    demonstraţie spontană. A fost începutul unei
    ample mişcări de protest, cunoscută sub numele de Euromaidan, faţă
    de o conducere coruptă, aservită Moscovei.


    Acordul de asociere cu Ucraina a
    fost semnat în cele din urmă pe 21 martie 2014 (componenta politică) și pe 27
    iunie același an (componenta economică). A intrat pe deplin în vigoare la 1
    septembrie 2017. Și tot din 2017, de la
    mijlocul anului, ucrainenii pot călători fără vize în Uniunea Europeană, cu
    excepția Marii Britanii.


  • Une année depuis les protestations en Ukraine

    Une année depuis les protestations en Ukraine

    Voici une année, le 22 février, lorsque l’ancien président pro russe Viktor Ianoukovitch prenait la fuite, les Ukrainiens célébraient ce qu’ils pensaient être le grand changement dans la destinée post soviétique du pays. Mécontents de ce que Ianoukovitch n’ait pas satisfait à leurs attentes, par son refus de signer les accords d’association et de libre échange avec l’UE, les Ukrainiens ont fait appel à la forme de protestation la plus forte — ils sont descendus dans les rues.



    Près d’une centaine de personnes sont mortes dans les quelques jours de confrontations sanglantes entre les protestataires animés par leur croyance en l’avenir pro européen et les troupes fidèles à Ianoukovitch. Les combats de rue ont eu lieu notamment Place de l’Indépendance, connue aujourd’hui comme l’Euromaïdan, qui donne aussi le nom au mouvement pro européen né ces jours-là.



    Une année après, sur le fond de la déception provoquée par les événements malheureux qui se sont succédés en cascade, dont l’annexion de la Péninsule de Crimée par la Russie mais aussi le conflit dur, avec des racines sécessionnistes, dans l’est du pays, les Ukrainiens ont commémoré leurs morts. Des milliers de personnes ont participé, dimanche, à la « Marche de la dignité », avec à leur tête le nouveau président, Petro Porochenko, accompagné de plusieurs leaders européens, dont le président de l’Allemagne, Joachim Gauck, et celui du Conseil européen, Donald Tusk.



    A l’occasion, la Roumanie, qui partage plusieurs centaines de kilomètres de frontière avec l’Ukraine, a réitéré son espoir que le pays voisin devienne un Etat stable et souverain, qui se voie respecter son intégrité territoriale. Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, représenté à la « Marche de la dignité » par son conseiller pour la sécurité, George Scutaru, a ajouté que, « voici une année, les Ukrainiens s’étaient mobilisés contre un régime corrompu et autoritaire, qui avait placé leur destin européen en gage. Nous avons vu » — poursuit le président Iohannis — « comment une nation renaît et comment ses aspirations ne peuvent pas être détruites par les chenilles des chars. Sous beaucoup d’aspects, les héros de l’Euromaïdan ont ressemblé aux héros de 1989 de Timişoara ou de Bucarest », a estimé Klaus Iohannis, en un moment de remémoration du sacrifice suprême que beaucoup de Roumains ont consenti pour que leur pays dise adieu au communisme.



    Le chef de l’Etat roumain a ajouté que Bucarest soutient la solution diplomatique du conflit dans l’est de l’Ukraine, qui a déjà fait des milliers de morts. Sur la situation dans cette partie du territoire, le président de la Roumanie et son homologue ukrainien, Petro Porochenko, discuteront à la rencontre prévue le 17 mars prochain, à Kiev, pendant une visite confirmée par la présidence de Bucarest. (trad.: Ligia Mihaiescu)

  • Un an de la protestele din Ucraina

    Un an de la protestele din Ucraina

    În urmă cu un an, pe 22 februarie, când fostul preşedinte, pro-rusul Viktor Ianukovici, a fugit, ucrainenii celebrau ceea ce ei credeau că va fi marea schimbare de macaz în destinul post-sovietic al ţării. Nemultumiţi că Ianukovici nu le-a satisfacut aşteptările, odată cu refuzul de a semna acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, ucrainenii au apelat la cea mai puternică formă de protest – ieşirea în stradă. Aproape 100 de persoane au murit în cele câteva zile de confruntări sângeroase dintre protestatarii animaţi de crezul pro-european şi trupele fidele lui Ianukovici. Luptele de stradă au avut loc, cu precădere, în Piaţa Independenţei, cunoscută, astăzi, ca Euromaidan, ce dă şi numele mişcării pro-europene născute în acele zile.



    La un an de atunci, pe fondul dezamăgirii provocate de evenimentele nefericite ce s-au succedat în cascadă, între care anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi conflictul dur, cu rădăcini secesioniste, din estul ţării, ucrainenii au avut puterea să-şi comemoreze morţii. Astfel, mii de persoane au participat, duminică, la “Marşul Demnităţii”, în fruntea căruia s-a aflat noul preşedinte, Petro Poroşenko, însoţit de câţiva lideri europeni, între care preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, şi cel al Consiliului European, Donald Tusk.



    Cu această ocazie, România, care împarte cu Ucraina împarte o frontieră de sute de kilometri, şi-a reiterat speranţa că ţara vecină va deveni un stat stabil şi suveran, căruia să i se respecte integritatea teritorială. Preşedintele României, Klaus Iohannis, reprezentat la “Marşul Demnităţii” de consilierul său pentru securitate, George Scutaru, a mai spus că, în urmă cu un an, ucrainenii s-au mobilizat împotriva unui regim corupt şi autoritar, care le amanetase destinul european. Am văzut – continuă preşedintele Iohannis – cum o naţiune renaşte şi cum aspiraţiile ei nu pot fi distruse de şenilele tancurilor. În multe privinţe, eroii Euromaidanului au semănat cu eroii de la Timişoara sau Bucureşti, din decembrie 1989, a apreciat şeful statului, într-un moment de rememorare a sacrificiului suprem pe care mulţi români au fost dispuşi să-l facă pentru ca ţara să spună adio comunismului.



    Preşedintele Iohannis a adăugat că Bucureştiul susţine rezolvarea în cheie diplomatică a conflictului din estul Ucrainei, care a dus, deja, la pierderea a mii de vieţi.



    Despre situaţia din estul Ucrainei, preşedintele României şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, vor discuta la întâlnirea pe care o vor avea pe 17 martie, la Kiev, în timpul unei vizite confirmate de Preşedintia de la Bucureşti.


  • Ucraina – schimbare de regim

    Ucraina – schimbare de regim

    Calm, reţinere, pragmatism şi prudenţă, disponibilitate maximă la dialog şi flexibilitate — sunt recomandările făcute de preşedintele Traian Băsescu către toţi liderii politici din Ucraina. Şeful statului român a salutat cele mai recente evoluţii ale crizei interne profunde pe care a traversat-o Ucraina în ultimele luni şi a pledat pentru obţinerea unui amplu consens, absolut necesar depăşirea situaţiei, stabilizarea climatului intern şi redresarea economiei.



    România, ca stat vecin şi membru al UE şi al NATO, susţine independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, care trebuie urmărite şi garantate de către întreaga clasă politică ucraineană şi de către comunitatea internaţională. De asemenea, în opinia Bucureştiului, redresarea economiei Ucrainei prin asistenţa comunităţii internaţionale este unul dintre principalele obiective pe termen scurt şi mediu, alături de asigurarea stabilităţii politice şi sociale.



    Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este foarte important pentru întreaga regiune, a subliniat, într-un interviu acordat canalului de televiziune britanic SkyNews, şeful diplomaţiei de la Bucureşti. În afară de revenirea la Constituţia din 2004 şi de crearea unui guvern de uniune naţională, în Ucraina este necesară şi organizarea unor alegeri anticipate corecte, consideră ministrul Corlăţean, care a reiterat, în acelaşi timp, susţinerea României pentru perspectiva europeană a Ucrainei. Integrarea europeană a ţării, pentru care s-a protestat în centrul Kievului timp de trei luni, poate fi realizată doar prin voinţa suverană a populaţiei ucrainene, dorinţă care trebuie să fie respectată de toţi actorii internaţionali, a subliniat Corlăţean.



    Între măsurile luate la Kiev după demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici se numără şi abrogarea de către Parlament a unei legi care prevedea recunoaşterea limbilor regionale, inclusiv a limbii române. Diplomaţia de la Bucureşti trebuie să-şi propună să îi convingă pe viitorii parteneri ucraineni să revină asupra acestei chestiuni, a venit reacţia de la Bucureşti a preşedintelui Senatului, Crin Antonescu: Sunt lucruri care pentru noi nu pot fi liniştitoare şi nu pot fi acceptabile. Această lege care a fost abrogată, lege dată în timpul regimului Ianukovici, era o lege bună, conformă cu standardele democraţiei europene. Nu există democraţie europeană în sensul deplin al cuvântului, fără dreptul la identitate a minorităţilor naţionale.”



    În baza legii abrogate, limba română primise statutul de limbă regională în mai multe localităţi din raioanele Cernăuţi şi Transcarpatia.

  • Ucraina, încotro?

    Ucraina, încotro?

    Din toamnă, când preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat, în ultima clipă, să semneze acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, privilegiind, în schimb, relaţiile cu Rusia, Kievul şi, gradual, întreaga Ucraină s-au transformat, practic, într-n câmp de luptă între manifestanţii pro-occidentali şi poliţia regimului filorus.


    Previzibil, evenimentele din teren au provocat reacţii pe măsură din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite, care au acuzat puterea din fosta republică sovietică că a provocat escaladarea violenţelor. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, avertiza că represiunea poate avea efecte grave asupra raporturilor dintre Bruxelles şi Kiev. Ambasada americană la Kiev a anunţat că Washingtonul a revocat vizele pentru unii oficiali ucraineni, ca urmare a recurgerii la forţă împotriva manifestanţilor.



    La Moscova, în schimb, elita guvernamentală este convinsă că ciocnirile violente au fost organizate şi finanţate de către Occident. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Uniunea Europeană că sprijină ceea ce a numit “pogromurile” comise de opoziţia de la Kiev. Secretarul de presă al Kremlinului, Dimitri Peskov, pretinde chiar că, alimentând revoltele, Occidentul vrea să submineze Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, din invidie faţă de o Rusie pe care el o vede “puternică, de succes, bogată şi sanătoasă.”



    Pentru profesorul român Dan Dungaciu, specialist în geopolitica spaţiului ex-sovietic, în Ucraina se joacă nu doar cărţi de politică internă, ci însăşi apartenenţa la un model de civilizaţie: În opinia mea, în acest moment la Kiev este exemplificată în cel mai înalt mod faptul că falia răsăriteană încă nu este clarificată. Confruntarea în această zonă rămâne, dacă vreţi, de geopolitică, cu sumă nulă: ce câştigă o parte pierde cealaltă şi în acest moment, sub ochii noştri se defineşte tocmai această fixare a frontierei spaţiului euroatlantic sau, dacă vreţi, privind dinspre est, fixare a frontierei spaţiului estic sau a vecinătăţii apropiate, cum îi place Moscovei să spună. Aceasta se întâmplă la Kiev în momentul ăsta, dacă privim de la o distanţă suficient de mare.”



    Demisia Guvernului Mykola Azarov, care a orchestrat represiunea, schimbarea legilor antidemocratice şi crearea unei comisii de revizuire a Constituţiei sunt concesii la care Puterea a consimţit pentru a obţine un armistiţiu cu strada. Preşedintele Centrului pentru promovarea tradiţiilor româneşti din Cernăuţi, Iurie Levcic, e unul dintre cei circa jumătate de milion de etnici români din vestul Ucrainei. El nu crede că acalmia va dura prea mult:


    Nici până acum nu s-a rezolvat nimic, chiar dacă micile victorii, cum ar fi demisia lui Azarov şi suspendarea legilor din 16 ianuarie, totuşi s-au produs, nu se liniştesc oamenii pentru că nu mai cred în această putere. Au fost minţiţi de foarte multe ori. S-a schimbat poziţia puterii, iarăşi, de foarte multe ori şi acuma oamenii sunt hotărâţi să meargă până la capăt, mai ales că opoziţia acuma abia îşi trasează un plan mai vizibil de luptă împotriva acestui regim.”



    Analiştii de la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor din Bucureşti avertizează că incapacitatea Puterii de a stinge tensiunile din societate ar putea provoca un război civil. Acesta ar opune regiunile din vestul Ucrainei, dintotdeauna orientate spre Occident, zonelor cu populaţie rusofonă şi rusofilă din est. Sunt şi ipoteze care evocă partajarea teritorială a republicii, urmând aceeaşi falie geopolitică. Profesorul Dan Dungaciu nu acreditează, însă, asemenea scenarii apocaliptice:


    Până la urmă, nu se poate ca cele două tabere din Ucraina, adică cei care trag spre est şi cei care trag spre vest, să meargă până la capăt, pentru că nu există un capăt. Capătul, teoretic, ar fi ruperea Ucrainei în două, dar în acest moment un asemenea scenariu, după părerea mea, este complet neplauzibil pentru că nimeni, nici estul, nici vestul, nu îşi poate asuma un asemenea, dacă vreţi, dezastru, care ar presupune costuri sociale, politice, economice pe care nimeni nu e dispus să şi le asume în acest moment. Deci situaţia trebuie privită în acest fel: cum se va găsi echilibrul pentru cele două părţi ale Ucrainei care, cum spuneam, se uită în direcţii diferite şi acest echilibru trebuie găsit fără ca tensiunea din Kiev să atingă cotele pe care nimeni nu le vrea atinse, adică vreun război civil care să se soldeze cu victime, care ar fi cu siguranţă numeroase.”



    Analistul american George Friedman, de la cunoscuta agenţie Stratfor, aminteşte că, prin poziţia strategică şi resursele agricole şi minerale, Ucraina are o importanţă vitală pentru sistemul defensiv al Rusiei. Şi, de aceea, nu crede că Moscova ar consimţi vreodată s-o abandoneze Vestului. Este improbabil ca evoluţia din Ucraina să genereze o schimbare geopolitică decisivă — spune Friedman, dar este un excelent exemplu despre modul în care o tulburare politică într-o ţară crucială din punct de vedere strategic poate afecta sistemul internaţional ca întreg.

  • Situaţie explozivă în Ucraina

    Situaţie explozivă în Ucraina

    Protestele împotriva Puterii de la Kiev cuprind, gradual, întreaga Ucraină. Declanşate, în noiembrie, mai curând timid şi, aparent, fără şanse de reuşită, manifestaţiile sancţionau decizia surprinzatoare a guvernului de a nu mai semna acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi de a privilegia, în schimb, relaţiile cu Moscova. Acum, însă, contestarea nu se mai limitează la capitală şi la regiunile din vest, fief tradiţional al opoziţiei pro-occidentale, ci a atins şi oraşele din estul şi sudul mai curând filoruse.



    În plus, după ce câţiva dintre ei au fost ucişi în ciocnirile cu forţele de ordine, manifestanţii s-au radicalizat, iar agenda lor începe să excludă orice formă de compromis cu regimul autoritar al preşedintelui Viktor Ianukovici. Prin invitarea opoziţiei la guvernare, preşedintele ucrainean şi-a pus adversarii într-o poziţie delicată, prezentându-se drept un politician dispus la compromisuri, dar fără să satisfacă, în realitate, cererile forţelor de opoziţie, comentează analiştii, citaţi de media.



    Legitimaţi de mulţimea ieşită pe străzi, liderii Opoziţiei preiau exigenţele acesteia şi resping tentativele de conciliere ale unui preşedinte discreditat tocmai de vărsarea de sânge. Ianukovici le-a propus posturile de premier şi vicepremier şi s-a arătat dispus la o revizuire a Constituţiei, care ar presupune cedarea unora dintre prerogativele sale către guvern. Opoziţia cere, însă, transformarea Ucrainei în republică parlamentară şi organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate.



    Neliniştită de escaladarea violenţelor la graniţa sa de est, Uniunea Europeană s-a simţit obligată, luni, să ceară moderaţie atât Puterii, cât şi Opoziţiei. Bruxellesul denunţă deteriorarea situaţiei drepturilor omului, arestările din spitale, cazurile de dispariţie şi tortură şi apreciază că oprirea acestor practici este o condiţie esenţială pentru restabilirea încrederii între guvern şi societate. Pe de altă parte, liderilor Opoziţiei li se cere să se distanţeze de protestatarii violenţi şi să menţină caracterul paşnic al manifestaţiilor.



    Şi România, a cărei frontieră cu Ucraina măsoară sute de kilometri, şi-a exprimat preocuparea profundă faţă de escaladarea violenţei în ţara vecină. Ministerul de Externe de la Bucureşti a făcut apel la utilizarea dialogului, ca unică modalitate de soluţionare a actualei crize.