Guvernul Dăncilă demis prin moţiune de cenzură
Săptămâna care se încheie stă sub semnul căderii Guvernului social-democrat condus de Viorica Dăncilă ce funcţiona, încă din luna august, în minoritate, după ce partenerul junior ALDE, printr-un gest care a luat prin surprindere, a decis să treacă din barca Puterii în cea a Opoziţiei. Joi, Parlamentul bicameral de la Bucureşti a adoptat moţiunea de cenzură ‘Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!’ iniţiată de Partidul Naţional Liberal şi îmbrăţişată de un spectru larg de formaţiuni, grupuri politice, independenţi şi chiar de câţiva reprezentanţi ai PSD din Legislativ. Au votat în favoarea moţiunii 238 de parlamentari: pentru ca ea să fie adoptată şi Guvernul demis era nevoie de 233 de voturi favorabile. ‘Toţi contra unu’ – astfel s-ar putea rezuma demersul parlamentarilor ce îşi făcuseră un deziderat din demiterea Executivului Dăncilă cel puţin după alegerile europarlamentare din 26 mai, dar şi în perspectiva scrutinului prezidenţial de peste exact o lună. Or, joi, în Parlament, semnatarii moţiunii au calificat echipa executivă a Vioricăi Dăncilă drept cea mai nocivă din ultimii 30 de ani şi au promis că, după demiterea acesteia, vor adopta, în antiteză, un program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea României şi către prosperitatea reală a fiecărui cetăţean.
Cristian Seidler, parlamentar al USR, a dat citire moţiunii: Această moţiune de cenzură porneşte de la o realitate incontestabilă: Guvernul nu mai are majoritate parlamentară şi nu mai are legitimitatea politică pentru a guverna ţara. În orice democraţie funcţională, atunci când Guvernul nu mai are susţinerea Parlamentului, primul ministru îşi dă demisia, fără să mai aştepte depunerea unei moţiuni de cenzură. Cel mai firesc ar fi fost ca Guvernul Dăncilă să plece imediat după votul din 26 mai, atunci când românii au dat cea mai gravă lecţie acestui Guvern care a acţionat împotriva intereselor generale ale ţării, împotriva românilor.
În replică, apărându-şi programul de guvernare, premierul Dăncilă a acuzat Opoziţia că nu are soluţii alternative: Voi nu vă luptaţi pentru un proiect, pentru o viziune sau pentru bunăstare. Voi nu vă luptaţi să faceţi bine oamenilor, să aduceţi vreo formă de progres în viaţa de zi cu zi a fiecăruia. Voi luptaţi împotriva Partidului Social Democrat, luptaţi unii cu alţii, luptaţi cu interesul ţării şi al românilor. V-aţi aliat oamenii noi cu zero experienţă politică şi zero performanţă guvernamentală, care nu-şi pot manageria nici propriul partid, şi oamenii cu experienţă, dezertorii din guvern şi cei care au adâncit românii în sărăcie în perioada 2010-2012. Asta e o alianţă de conjunctură care astăzi vrea să dea jos Guvernul, o adunătură de interese şi amatorism. Cum puteţi tocmai voi să vă asumaţi reconstrucţia României, când nu ştiţi ce oferiţi românilor mâine sau peste o săptămână? Ce plan aveţi? Cum faceţi? Viorica Dăncilă a făcut apel către preşedintele de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, pe care îl consideră artizanul actualului haos politic, să numească rapid un guvern capabil, dacă are de unde.
Discuţii pentru formarea unui nou Guvern
Imediat după demiterea Guvernului PSD, şeful statului, Klaus Iohannis, a chemat, vineri, partidele parlamentare la consultări, pentru că – a spus el – România are nevoie urgentă de un Guvern. În viziunea preşedintelui, care a calificat Guvernul demis al PSD drept eşuat şi derutat, alegerile anticipate sunt cea mai bună soluţie pentru rezolvarea situaţiei politice actuale.
Klaus Iohannis: Voi asculta opţiunile partidelor şi voi propune o soluţie de Executiv cu un mandat foarte clar, care să asigure o guvernare responsabilă şi eficientă până la următoarele alegeri parlamentare, indiferent când se vor desfăşura acestea. Cea mai bună soluţie pentru redarea legitimităţii Parlamentului este, evident, întoarcerea cât mai rapidă la votul cetăţenilor, adică alegeri anticipate. Aceasta, însă, nu se poate face decât dacă există un consens al formaţiunilor parlamentare actuale.
Doar că părerile partidelor politice care au pus umărul la dărâmarea Executivului Dăncilă au fost împărţite. PNL, ProRomânia şi USR au susţinut anticipatele. Totuşi, dacă nu este posibil, liberalii s-au declarat pregătiţi să îşi asume guvernarea, preşedintele formaţiunii Ludovic Orban autopropunându-se premier. UDMR a avut, ca primă opţiune, formarea unui guvern în jurul unui premier al Uniunii, a doua fiind desemnarea unui independent. PMP s-a arătat neîncrezător în organizarea de anticipate şi i-a propus lui Klaus Iohannis să ia în calcul numirea unui prim-ministru din partea sa. Nu în ultimul rând, ALDE a precizat că nu intenţionează să facă parte dintr-o formulă de guvernare viitoare, dar că va sprijini un nou Executiv ce ar trebui să fie asumat de PNL, care să dea şi premierul. În consecinţă, sintetizând părerile, şeful ţării a anunţat că este nevoie urgentă de un nou guvern politic de tranziţie, alcătuit de PNL sau în jurul PNL. Consultările vor continua la începutul săptămânii viitoare, când va fi desemnat un premier.
Presa străină despre situaţia politică din România
Evoluţiile de pe scena politică de la Bucureşti au fost consemnate şi analizate inclusiv de presa internaţională. Opoziţia a acuzat Guvernul Dăncilă de proasta gestionare a economiei, deteriorarea siguranţei publice şi încercarea de a aduce sistemul judiciar sub controlul guvernamental – scrie The New York Times. Francezii de la Le Figaro apreciază că răsturnarea Guvernului deschide calea spre negocieri pentru formarea unei noi majorităţi, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale. Preşedintele Klaus Iohannis urmează să nominalizeze un alt premier, care va trebui să obţină susţinerea Parlamentului – detaliză agenţia de presă spaniolă EFE. În ceea ce priveşte opţiunea alegerilor anticipate, cu care România nu s-a confruntat niciodată, Bloomberg opinează că este improbabilă. Şi tot Bloomberg prezice şi că este puţin probabil ca tulburările politice ce au caracterizat peisajul politic al României să dispară prea curând. Pentru mulţi români, actuala confruntare între forţele politice este încă un semn că politicienii nu sunt în contact cu societatea românească – punctează, în fine, Euronews.
