Radio România Internațional

Tag: Europa 2020

  • Banca Europeană de Investiţii intensifică activităţile de finanţare în Balcani

    Banca Europeană de Investiţii intensifică activităţile de finanţare în Balcani

    Banca Europeană de
    Investiții     și-a consolidat prezența în Balcanii de vest prin deschiderea, în această săptămână, a unui
    birou la Sarajevo    , în Bosnia Herțegovina. BEI are rolul de a oferi finanțare
    pentru proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor UE atât în interior,
    cât și în exteriorul Uniunii. Această instituție bancară ai cărei membri sunt
    toate statele membre ale Uniunii contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări,
    în condiții avantajoase, pentru proiecte care sprijină obiectivele UE.
    Aproximativ 90% din aceste finanțări sunt acordate în interiorul Uniunii
    Europene, de menționat fiind faptul că aceste fonduri nu provin niciodată de la
    bugetul Uniunii.


    În
    perioada 2017-2018, activitatea BEI s-a bazat pe programul Europa 2020 pentru a
    stimula creșterea în domenii precum energie, transporturi, mobilitate,
    sănătate, dezvoltarea infrastructurii rurale, agricultură, IMM-uri, mediu și
    inovație. BEI funcționează de 60 de ani, fiind cel mai mare emitent de
    obligațiuni în lume. 1.100 de miliarde de euro fiind investite în 11.800 de
    proiecte în 160 de țări. La
    prezentarea în Parlamentul European, a raportului de activitate, președintele
    BEI, Werner Hoyer    , a spus:

    BEI este un lider în
    colectarea de fonduri private pentru finanțări în sectorul public și privat. Am
    fost implicați în proiecte în interiorul și în afara UE, Avem o expertiză
    teritorială peste tot, expertiză care poate fi folosită la nivel mondial.
    Brațul nostru de investiții este foarte activ, peste tot în lume, pentru a
    îmbunătăți nivelul de trai, pentru a crea locuri de muncă. Finanțăm
    microîntreprinderi care au un acces limitat la finanțare în Africa,
    concentrându-ne pe proeicte pentru tineri și femei. Concomitent, finanțăm
    proiecte de climă în Asia, America latină și sprijinim diplomația europeană.
    Sprijinim politica de bună vecinătate europeană pentru a fi gata să facem față
    noilor priorități și nevoi așa cum a fost cazul cu pachetul ucrainean. Mai
    mult, avem inițiativa de reziliență economică pentru Balcanii de Vest și
    vecinătatea noastră, am sprijinit țări afectate de migrație, țări de tranzit,
    țări gazdă sau de origine.


    Inițiativa de reziliență economică a
    fost dezvoltată de BEI ca răspuns la o solicitare a Consiliului European, în
    scopul de a acorda finanțări suplimentare în sprijinul creșterii economice, a
    infrastructurii vitale și a coeziunii sociale în vecinătatea sudică și în Balcanii
    de Vest    . BEI activează în Bosnia Herțegovina începând din 1977. Din anul 2008,
    BEI a sprijinit cu 1,65 miliarde de euro proiecte în Bosnia Herțegovina, în
    domeniul transporturilor, IMM-urilor, în sectorul apei și a reciclării apelor
    uzate, energie și asistență medicală. Din
    totalul fondurilor acordate Bosniei Herțegovina, circa 725 de milioane
    de euro au fost acordate pentru a sprijini dezvoltarea IMM-urilor, ajutând la
    crearea de peste 71 de mii de locuri de muncă. De asemenea, BEI a sprijinit
    proiecte pentru construirea de sisteme de protecție împotriva inundațiilor de-a
    lungul râului Sava și a afluenților acestuia. Prin deschiderea, în această
    săptămână a biroului de la Sarajevo pentru Bosnia Herțegovina și pentru Muntenegru,
    BEI dorește să își consolideze prezența în Balcanii de Vest. BEI mai are
    birouri la Tirana pentru Albania, Kosovo și Macedonia de Nord și la Belgrad
    pentru Serbia.




  • 11 state membre, printre care și România, și-au atins deja țintele stabilite pentru 2020

    11 state membre, printre care și România, și-au atins deja țintele stabilite pentru 2020

    Energia din surse regenerabile
    câștigă tot mai mult teren în Uniunea Europeană. 11 state membre, printre care
    și România, și-au atins deja
    țintele stabilite pentru 2020.




    Potrivit datelor publicate recent
    de statistica europeană, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul
    final de energie din a ajuns la 17,5 la sută în 2017. Este o creștere de doar
    jumătate de procent față de 2016, dar
    raportat la 2004, nivelul este dublu faţă de pondere de 8,5 la sută
    înregistrată în urmă cu 15 ani.


    Statele membre unde sursele
    regenerabilele au cea mai mare pondere în consumul brut de energie sunt: Suedia
    (54,5 procente), Finlanda (41 la sută) şi Letonia (39%). La polul opus se
    situează Malta (cu doar 7,2 la sută), Olanda (6,6) şi Luxemburg (6,4 la sută).


    În România, ponderea energiei din
    surse regenerabile în consumul final de energie a ajuns la 24,5 la sută în
    2017, în scădere de la 25 de procente în 2016, dar peste ţinta de 24 la sută
    fixată în cadrul strategiei Europa 2020.


    Țara noastră face parte așadar
    din cele 11 state membre, care și-au atins deja obiectivele naţionale. Printre aceste țări fruntașe mai figurează Bulgaria, Danemarca, Croaţia, Italia, Ungaria,
    Finlanda şi Suedia.


    În strategia sa Europa 2020,
    Uniunea și-a stabilit ca țintă ca 20 la sută din energia consumată să provină
    din surse regenerabile, eoliană, solară sau biomasă. Fiecare țară a avut apoi
    libertatea de a-și stabili propriile obiective. Pentru 2030, ținta stabilită la
    nivel european e și mai ambițioasă. Este vorba de 32 la sută, iar planurile nu
    se opresc aici, după cum afirmă Maros Šefčovič, vice-președinte al Comisiei
    European, a cărui misiune este realizarea mult doritei Uniuni Energetice:


    Electricitatea va proveni în proporţie de aproape 80 la sută din surse
    regenerabile până în anul 2050. Importurile de combustibil fosil vor scădea
    astfel de la 55 la 20 la sută, iar acest lucru ne va permite să economisim 2 -
    3 mii de miliarde de euro după anul 2030. Banii pe care i-am plăti unor țări
    din afara Uniunii pentru energia pe care o consumăm i-am putea folosi astfel
    pentru investiții în industria locală, modernă și curată, care să asigure
    locuri de muncă înalt calificate. Am putea accelera renovarea clădirilor și am
    putea să le încălzim cu ajutorul energiei regenerabile, înlocuind astfel
    combustibilii fosili, care poluează.


    Sunt așadar
    obiective ambițioase, pentru care va fi nevoie de investiții în modernizarea
    infrastructurii, dar și susținerea
    anumitor zone, a căror economie se bazează pe combustibilii fosili – cărbune,
    petrol sau gaze naturale.


  • Promovarea continuă a educaţiei şi formării

    Promovarea continuă a educaţiei şi formării

    În documentele programatice ale UE scrie că Uniunea acordă o mare importanță promovării continue a educației și formării. Sistemele de educație și formare sunt organizate și puse în aplicare de către statele membre, iar rolul Uniunii este de a le sprijini și a le suplimenta capacitățile. Prin urmare, UE sprijină statele membre prin cooperarea în materie de politici și prin instrumente de finanțare, între care se numără programul Erasmus+ și fondurile structurale și de investiții europene.

    Educația și formarea profesională formează o componentă vitală a agendei socioeconomice mai largi a UE. Această agendă include Strategia Europa 2020 și semestrul european pentru coordonarea politicilor economice ale statelor membre.

    Toate bune şi frumoase, numai că în România rata de părăsire timpurie a școlii, adică abandonul şcolar, este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în orașe mici și suburbii și 6,2% în municipii. Chiar dacă procentele au scăzut ușor, de la 19,1% în 2015 la 18,3% în 2017, obiectivul propus în cadrul strategiei Europa 2020 (11,3%) rămâne greu de neatins.

    Tocmai de aceea, autorităţile din domeniul educaţiei trebuie să insiste pe reducerea abandonului şcolar, pe creşterea calităţii învăţământului şi a dotării şcolilor atât la oraşe, cât, mai ales, în mediul rural.

    La Cluj, de pildă, sunt în derulare programe cu finanţare europeană destinate exact acestor obiective.

    Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, prof. Valentin Cuibus: În acest moment derulăm 5 proiecte europene, dintre care în două suntem titulari de proiect iar în alte 3 suntem parteneri cu o serie de fundaţii foarte cunoscute. Majoritatea sunt destinate unor localităţi în care trăiesc copii cu venituri reduse, sau din minorităţi care au probleme cu participarea la cursuri şi cu abandonul şcolar, acesta fiind, de fapt, principalul scop al proiectelor. Pe lângă abandon, avem în vedere dotarea unităţilor de învăţământ şi perfecţionarea profesională a cadrelor didactice. Proiectele se derulează pe 3 sau 4 ani, cu valori între 6 şi 9 milioane de lei. Pe toate le considerăm importante, fiindcă toate ţintesc deficienţe ale sistemului.



  • Recomandări economice ale Comisiei Europene

    Recomandări economice ale Comisiei Europene

    Guvernanța
    economică a României și a celorlalte state membre ale Uniunii Europene este o
    combinație între deciziile guvernelor naționale și politica executivului
    comunitar. Principalele recomandări făcute de Comisia Europeană României și
    celorlalte 27 de state ale blocului sunt creșterea economică sustenabilă,
    reducerea inegalităților și continuarea reformelor structurale    . Acestea au fost
    prezentate de Angela Cristea, șeful reprezentanței Comisiei Europene în
    România    .


    Este evident că
    avem nevoie să coordonăm politicile economice ale statelor membre, chiar dacă
    ele desigur au suveranitatea deciziilor în acest domeniu. Vorbim de acestă
    relație între Bruxelles și București, adică între Uniunea Europeană și România,
    pentru că avem decizii luate în România care au impact și la nivelul Uniunii
    Europene. Avem decizii luate la nivelul Uniunii Europene cu impact direct în
    România, și avem angajamente luate de România în mod specific în cadrul Uniunii
    Europene pe care la monitorizăm. Și dau un singur exemplu aici, deficitul
    structural este un angajament de a-l menține la
    1%. Pe de altă parte, sunt angajamente pe care și le-a luat Uniunea
    Euroipeană în totalitate și unde România, fiind prezentă, a contribuit. Am
    primit mandat la Comisia Europeană din partea statelor membre să organizăm
    această coordonare a politicilor economice, să facem câte un raport de țară
    pentru fiecare stat membru și apoi în urma răspunsurilor primite de la
    autoritățile naționale și în urma discuțiilor cu acestea să facem o serie de
    recomandări. Vom discuta recomandările pentru anul acesta care sunt grupate pe
    trei domenii, trei recomandări, dar vom vedea că vorbim despre 12 măsuri pe
    care le considerăm necesare și fezabile
    pentru următoarele 12 luni. În fiecare stat membru se pot face foarte multe,
    dar este important să distilăm, în dialog cu autoritățile naționale, și să
    vedem ce este fezabil a se realiza până la următorul raport de țară și la
    următorul set de recomandări. Ne uităm la acest obiectiv pe care și l-a
    stabilit Uniunea Europeană în cadrul strategiei Europa 2020 pentru o creștere
    economică sustenabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii sociale, adică
    echitabilă. Ne uităm în primul rând dacă avem creștere economică: în România
    avem un ritm de creștere economică foarte ridicat în ultimii ani, și apoi ne
    uităm la calitatea acestei creșteri economice. Și calitatea o analizăm din
    acest puncte de vedere: dacă este o creștere economică sustenabilă, dacă poate
    fi menținută, dacă se bazează pe competitivitate, pe o creștere a
    productivității. În momentul de față această creștere economică ridică semne de
    întrebare în privința sustenabilității. Apoi, ne uităm dacă este o creștere
    economică echitabilă, adică dacă are ingredientele necesare și politicile de redistridbuire
    în spatele acestei creșteri economice care să asigure dacă ea beneficiază
    cetățenii. Și nu în ultimul rând, ne uităm dacă avem o creștere economică
    inteligentă la nivelul Uniunii pentru că ne interesează nu numai să răspundem
    provocărilor cu care se confruntă economia și societatea noastră, ci să
    anticipăm cumva și provocările viitoare.


  • Nachrichten 17.02.2016

    Nachrichten 17.02.2016

    BUKAREST: Am Mittwoch ist die öffentliche Debatte zum Gesetzentwurf über die Armutsbekämpfung angelaufen. Das Paket umfasst 47 Maßnahmen für alle Altersklassen. Zu den Zielen der Rechtsakte zählt etwa die Erhöhung der Beschäftigungsquote der Personen zwischen 20-64 Jahren von derzeit 66 auf 70% bis 2020. Ferner sollen ebenfalls bis 2020 um 580.000 Menschen weniger von Armut und sozialer Ausgrenzung bedroht sein. Die genannten Maßnahmen sind auf die Strategie Europa 2020 abgestimmt. Laut Angaben der Regierung in Bukarest seien für die Armutsbekämpfung eine effiziente Nutzung der Fördermittel, aber auch Menschlichkeit notwendig. Es sei die Gründung einer Partnerschaft gegen die Armut erwünscht, der sich öffentliche Behörden und NGOs anschließen sollten.



    BUKAREST: Die rumänische Abgeordnekenkammer hat am Mittwoch den Antrag der Antikorruptionsbehörde DNA zur Festnahme und Untersuchungshaft für den Abgeordneten Mădălin Voicu von der Sozialdemokratischen Partei abgelehnt. Dafür wurde dem Antrag über die Festnahme von Nicolae Păun, Vertreter der Roma-Minderheit im Bukarester Parlament, stattgegeben. Der Antrag betreffend die Untersuchungshaft von Păun scheiterte allerdings am notwendigen Quorum. Die Abstimmung dazu soll kommenden Mittwoch stattfinden. Voicu und sein Kollege Păun sollen nach Ansicht der Ermittler im Rahmen von EU-finanzierten Roma-Projekten Gelder veruntreut haben.



    BUKAREST: Experten des Europäischen Zentrums für die Prävention und die Kontrolle von Krankheiten in Stockholm werden am Donnerstag in Rumänien erwartet. Sie sollen die schweren Darminfektionen mehrerer Kinder aus dem südrumänischen Arges untersuchen. Drei der Kinder sind bisher aufgrund von Komplikationen wie Nierenversagen ums Leben gekommen, acht sind im Krankenhaus, davon drei auf der Intensivstation. Das erklärte Gesundheitsminister Patriciu Achimaş-Cadariu auf einer Pressekonferenz. Ministerpräsident Dacian Cioloş hatte ihn zuvor beauftragt, täglich Informationen zu der laufenden Untersuchung in dem Fall bereitzustellen.



    BUKAREST: Im Oberhaus des rumänischen Parlaments hat am Mittwoch eine Anhörung des Premierministers zur geplanten Räumung der Studios des Bukarest Medienkonzerns Intact stattgefunden. Der Fiskus hatte am Montag den Fernsehstationen dazu eine fünftägige Frist gesetzt. Das Gebäude war in 2014 bei einer Vermögensabschöpfung im Zuge des Strafverfahrens gegen den Politiker und Medienunternehmer Dan Voiculescu in Besitz des Staates übergegangen. Die Parlamentarier hatten Premierminister Dacian Cioloş vorgeladen, nachdem die betroffenen Journalisten die Verletzung der Pressefreiheit rügten und sagten, dass eine so kurze Frist einer Schließung der Sender gleichzustellen sei. Der Regierungschef erklärte im Parlament, dabei, dass die Finanzverwaltung ihn nicht informiert hatte und dies auch nicht hätte tun müssen. Die fünftägige Frist sei vom Gesetz vorgesehen, der Fiskus hätte sich rechtswidrig verhalten, wenn er eine andere Frist gesetzt hätte. Präsident Klaus Iohannis bezeichnete das Eingreifen des Finanzamtes in diesem Fall als diskutabel und unpassend“. Dennoch seien die betroffenen Behörden offen für eine Lösung des Falls, so Iohannis.