Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 motivează integrarea diferențiată, concept polisemantic, prin numărul crescând și prin varietatea de situații, în contextul dreptului primar și al dreptului secundar. Rezoluția cuprinde 21 de puncte pentru acțiuni viitoare. De asemenea, conotațiile pozitive sau negative ale termenului sunt explicate prin vechimea în UE a statelor membre: pentru membrii vechi este un concept pozitiv (un grup-pionier cu scopul de a realiza progrese mai rapide în aprofundarea integrării), dar nu și pentru membrii recenți (împărțirea statelor membre în două categorii de calitate; în română mâna a doua).
Printre altele, rezoluția subliniază că integrarea diferențiată este în
relație cu o puternică polarizare politică, așa cum se întâmplă în domenii
precum politica monetară, apărarea, controlul la frontiere, drepturile
fundamentale sau fiscalitatea, în vreme ce interdependența funcționează ca
factor de integrare (armonizarea și reglementarea pieței interne).
Diferențierea se produce date fiind dimensiunea temporală (Europa cu mai
multe viteze), diversitatea modalităților (Europa à la carte) și dimensiune
spațială (geometrie variabilă).
Pentru detalii,
consultați: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P8-TA-2019-0044&format=XML&language=RO
(Dr. Mariana Bara, Terminolog, Institutul European din România)