Radio România Internațional

Tag: Europa cu doua viteze

  • Consultare publică – Viitorul Europei

    Consultare publică – Viitorul Europei

    Lansată chiar de Ziua Europei, marcată în fiecare an pe 9 mai, consultarea publică se înscrie într-un context mai larg, al dezbaterilor privind viitorul Uniunii după ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar. De altfel, încă din luna martie a anului trecut a fost lansată spre analiză o Carte Albă, cu cinci direcții în care s-ar putea îndrepta Uniunea. O primă opțiune ar fi ca forul comunitar să continue ca și până acum, fără să se schimba nimic. A doua ar transforma Uniunea într-o simpla piața comună, fără niciun fel de integrare politică, iar o a treia cale ar urma să ducă o Europă cu două viteze.

    A venit momentul să hotărâm ce ne dorim de la Uniunea Europeană formată din 27 de state membre. Orice s-ar întâmpla, un lucru e sigur: Europa pe care ne-o dorim trebuie să fie o Europă construită de cetățenii săi, a afirmat președintele Comisiei, Jean Claude Juncker: Viitorul Europei nu poate fi stabilit printr-un decret. Trebuie să fie rezultatul unei dezbateri democratice și, în cele din urmă, al unui consens larg.

    A spus încă de anul trecut Jean Claude Juncker în discursul despre Starea Uniunii rostit în plenul Parlamentului European. Și tot Jean Claude Juncker descria atunci în câteva cuvinte ce înseamnă pentru el construcția europeană:

    Pentru mine, Europa este mai mult decât o piață unică. Mai mult decât o chestiune de bani, mai mult decât o monedă, mai mult decât euro. A fost întotdeauna o chestiune de valori. există trei principii fundamentale, de nestrămutat: libertatea, egalitatea și statul de drept, iar elesă rămână fundația pe care să construim o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

    Consultarea a fost pregătită de un grup de 96 de cetățeni din 27 de state membre, chemați la începutul lunii la Bruxelles de Comitetul Economic și Social European pentru a cădea de acord asupra chestionarului pe care îl adreseze concetățenilor lor.

    Au fost alese 12 întrebări legate de marile domenii de interes pentru toți europenii: șomaj, criza migranților și protecția frontierelor, securitate, terorism și radicalizare, dar și protecția mediului și climă. Nu sunt uitate nici educația, asistența medicală sau agricultura.

    În paralel cu această consultare vor avea loc dialoguri cu cetățenii organizate de Comisia Europeană și de statele membre. Dezbaterile se vor încheia în octombrie, iar rezultatele vor fi supuse unei analize intemediare la reuniunea din luna decembrie a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană.

    Consultarea publică va fi deschisă însă până în data de 9 mai anul viitor, când va avea loc summitul de la Sibiu în perioada în care România se va afla la președinția Uniunii .

    Va fi prima reuniune a liderilor europeni după ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar. Este, de asemenea, summit-ul care precede alegerile pentru Parlamentul European din luna mai anul viitor.


  • Va rămâne UE puternică şi unită?

    Va rămâne UE puternică şi unită?

    Liderii Uniunii Europene, reuniţi, la sfârşit de săptămână, la Roma, pentru a marca 60 de ani de la fondarea organizaţiei, au adoptat o declaraţie comună în care reînnoiesc angajamentul pentru o Europă mai puternică şi mai rezistentă la provocări. A fost, spun comentatorii, un apel la unitate şi solidaritate, pentru ca toţi cetăţenii din Uniune să simtă rapid schimbări pozitive şi să redevină încrezători în viitorul european. Era nevoie de un astfel de angajament în contextul tulbure creat de Brexit şi de aparenta slabă capacitate a instituţiilor şi liderilor politici din Uniune de a gestiona crize precum migraţia, terorismul, decalajele de dezvoltare.



    Gazda summitului aniversar, premierul Italiei, Paolo Gentiloni, consideră declaraţia un pas înainte pentru Uniune, temelia reformelor viitoare. În opinia sa, au fost confirmate valorile şi obiectivele comune, unitatea statelor membre şi importanţa de a continua când este necesar şi când este posibil cu forme de cooperare întărite.



    Cei 27 de şefi de stat şi de guvern au fost primiţi şi de Papa Francisc, care a atras atenţia asupra faptului că Europa se confruntă cu un vid de valori şi a condamnat populismul antiimigraţionist şi extremismul. Evocată, anterior, ca posibilă nouă paradigmă şi privită cu reticenţă, în special în ţările estice ale Uniunii, “Europa cu mai multe viteze”, a dispărut ca sintagmă în textul declaraţiei de la Roma.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis: “Dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu viteza a doua ar fi fost în Est, şi atunci, cu siguranţă, ar fi revenit nişte temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lăsaţi în urmă. Nu avem voie să lăsăm Uniunea să ajungă într-o stare în care europenii, în loc să fie optimişti şi încrezători în proiectul lor, să înceapă să se teamă de proiectul european”.



    Ulterior, la o întâlnire care a avut loc la Accademia di Romania din capitala Italiei, preşedintele Iohannis a glosat pe marginea summitului roman. El a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să rămână unită şi puternică şi să le permită şi altor state să adere la principiile acestei comunităţi. Optimist, şeful statului crede că proiectul european poate fi recredibilizat, dar numai ca întreg, nu pe grupuri ori în cercuri restrânse sau concentrice.



    Şeful statului a reiterat obiectivul României, acela al unei Uniuni puternice şi coezive: “Cred că trebuie să comunicăm mai bine şi mai des despre ce înseamnă pentru oameni UE. Să readucem în prim-plan avantajele, adesea ignorate, pentru că sunt de la sine înţelese, ale faptului că facem parte din această mare familie europeană”. Preşedintele României a anunţat, după summitul de la Roma, că o să-i invite pe politicienii români la discuţii cu privire la viitorul Europei.

  • România – împotriva unei Europe cu mai multe viteze

    România – împotriva unei Europe cu mai multe viteze

    România
    nu vrea o Europă cu mai multe viteze, întrucât asemenea formule de
    reconfigurare a UE ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european – a
    susţinut, miercuri, la Bucuresti, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei întâlniri cu premierul maltez, Joseph Muscatta, a cărui ţară deţine preşedinţia
    semestrială a Uniunii. Iohannis a reafirmat poziţia Bucureştiului în ziua în
    care preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a prezentat, la Bruxelles, în plenul
    Parlamentului European, Carta Albă privind viitorul UE, după ieşirea Marii Britanii din blocul
    comunitar.

    Documentul, în care sunt detaliate 5 scenarii posibile, analizează
    modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor
    tehnologii asupra societătii şi a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate
    de globalizare, la preocupările în materie de securitate şi la creşterea
    populismului. Carta Alba, un scenariu este cel în care se continuă să se implementeze
    actuala agendă de reformă în spiritul declaraţiei de la Bratislava din 2016. Un
    al doilea ar presupune ca Europa să rămână focalizată doar la piaţa unică,
    aceasta înseamnând că statele membre nu se mai ocupă împreună de probleme cum
    sunt migraţia, securitatea, apărarea. Un al treilea scenariu prezintă o Europă
    cu două viteze, adică ţările care vor şi pot lucrează împreună în anumite
    domenii iar celelalte se pot alătura mai târziu. Modelul Schengen este, în
    acest caz, un bun exemplu. Scenariul 4
    propune o Europă care să se concentreze pe anumite domenii importante:
    securitate, lupta împotriva terorismului, telecomunicaţii şi să obţină
    rezultate mai rapide. Un ultim scenariu, sub titlul mult mai mult împreună,-
    urmăreşte adâncirea integrării Europene.

    Carta Alba a stârnit imediat reacţii vehemente din partea
    eurodeputaţilor. Varianta unei Europe cu mai multe viteze a fost criticată de
    eurodeputatul român social-democratul Victor Boştinaru: Noi ne
    opunem ideii unei Europe cu două sau mai multe viteze care este periculoasă,
    iar momentul ales pentru prezentarea ei este cel mai nepotrivit cu putinţă.
    Această propunere nu poate decăt să genereze noi diviziuni, îngrijorare,
    frustrări şi chiar umilinţă, inclusiv în societăţi profund convinse de
    importanţa proiectului european şi dispuse să coopereze loial şi în toate
    formele pentru consolidarea UE, aşa cum este cea din ţara mea.

    La rândul său, comisarul
    european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, atrage atenţia că în
    ‘Cartea Albă’ se regăseşte şi opţiunea desfiinţării blocului comunitar, care
    trebuie examinată la fel ca celelalte. Documentul va
    fi înmânat liderilor europeni la summitul de la Roma, pe 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de
    la fondarea Uniunii Europene. Carta Albă marchează
    începutul unui proces prin care cele 27 de state care vor rămâne în UE vor
    decide asupra viitorului Uniunii.