Radio România Internațional

Tag: Europa digitala

  • Scutul Cibernetic European

    Scutul Cibernetic European

    Cu ocazia Zilei Europei a fost inaugurat la Bucureşti Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică. Acest centru are ca scop să sprijine inovarea și politica industrială în domeniul securității cibernetice, precum și să dezvolte și să coordoneze proiectele UE în materie de securitate cibernetică.



    Totodată, Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică este responsabil cu gestionarea fondurilor UE pentru actualul buget pe termen lung al UE (2021-2027), în special cu adoptarea programelor de lucru în materie de securitate cibernetică, precum și cu gestionarea proiectelor cibernetice din cadrul Programului “Europa digitală” și al Programului “Orizont Europa”.



    Roberto Viola, Director General, Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie a Comisiei Europene, aflat cu acel prilej la Bucureşti, a declarat:



    “A fost o călătorie lungă, începută acum patru ani, în timpul Preşedinţiei rotative a României la Uniunea Europeană. Şi prima care a crezut în acest proiect a fost Preşedinţia UE, iar Comisia Europeană a prezentat o propunere, într-o formă în care Consiliul şi Parlamentul să o aprobe. Şi cred că nu este întâmplător că acest centru se află aici, la Bucureşti. Bucureştiul a câştigat competiţia înaintea altor 5 oraşe europene, toate doritoare să găzduiască acest centru. Dar Bucureştiul a câştigat datorită atmosferei vibrante a oraşului, a mediului de cercetare, inovare şi competenţă în securitate cibernetică. Lumea devine digitală, Europa devine digitală, iar aceasta aduce după sine şi riscuri.”



    Aceste riscuri sunt că duşmanii democraţiei pot încerca să atace structurile europene şi pe cetăţeni şi de aceea dezvoltarea securităţii cibernetice europene este o prioritatre la vârf, după cum a mai spus Roberto Viola, care a adăugat importanţa colaborării în acest domeniu:



    “Astăzi este o zi mare pentru Europa! Pentru că astăzi inaugurăm centrul care ne garantează că putem fi puternici împreună. Centrul are o sarcină foarte importantă: să crească nivelul de încredere în securitate cibernetică în Europa, dar şi să fie funcţional. Cu doar două săptămâni în urmă Comisia Europeană prezenta Actul Solidarităţii Cibernetice, o piatră de temelie a cooperării noastre în domeniu. Lumea devine pe zi ce trece mai provocatoare, agresiunea ilegală şi criminală a Rusiei în Ucraina a ridicat probleme de securitate şi securitate cibernetică. Instabilitatea în general ne face să ne punem întrebarea cât de pregătiţi suntem în domeniul securităţii. De aceea, prin Actul Solidarităţii Cibernetice, Comisia a propus crearea unei reţele de centre operaţionale, care să poată asigura un Scut cibernetic, ce poate monitoriza continuu mediul şi să se asigure că suntem gata oricând să detectăm o tentativă de atac şi să reacţionăm la nevoie, astfel încât să ne putem apăra imediat proprietăţile şi cetăţenii”.



    Astfel, Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică va gestiona proiecte privind centrele de operațiuni pentru securitate, în cadrul propunerii Comisiei de instituire a unui scut cibernetic european, și va colabora cu rețeaua de centre naționale de coordonare, în scopul creării unui ecosistem pentru inovare și competitivitate în materie de securitate cibernetică în întreaga UE.





  • Centrele Uniunii Europene de combatere a dezinformării se extind în toate țările UE

    Centrele Uniunii Europene de combatere a dezinformării se extind în toate țările UE

    În prima zi a lunii decembrie, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării, care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale.

    Noile centre acoperă acum toate țările UE, inclusiv România, și vor fi operaționale de la începutul anului viitor.
    Acestea vor crea o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.

    Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de o finanțare de aproximativ 8 milioane EUR din partea UE, bani proveniți din programul Europa digitală.

    Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.

    Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourova, susține că asigurarea transparenței, sensibilizarea și verificarea faptelor se numără printre cele mai importante instrumente de care dispune Comisia Europeană pentru a elimina dezinformarea online. Vom continua să valorificăm expertiza Observatorului european al mass-mediei digitale. Acest lucru va intensifica și eforturile de combatere a propagandei de război a Rusiei, în fiecare țară a UE și în toate limbile, mai spune oficialul european.

    Cele șase hub-uri selectate vor semna acorduri de grant cu UE, iar în cazul Bulgariei si României, va fi înființat Observatorul Bulgaro-Român al Media Digitală.

    Împreună cu actualele opt hub-uri deja existente din 2021, aceste șase noi hub-uri vor extinde acoperirea rețelei Observatorului european al mass-mediei digitale la 100% din populația UE.

    Și încă o precizare importantă: Observatorul european al mass-mediei digitale și centrele sale regionale sunt independente de orice autoritate publică națională sau din UE.


  • Rolul orașului inteligent în cadrul societății digitale a UE

    Rolul orașului inteligent în cadrul societății digitale a UE

    În numărul din iunie 2022 al revistei
    academice Romanian Journal of European
    Affairs este propus cititorilor un
    articol despre rolul orașele inteligente în societatea europeană digitală
    intitulat: Redefining the Smart City
    within the European Digital Society.

    Autoarea, Mirela Mărcuţ lect. univ.
    dr. la Universitatea din Oradea analizează narațiunile în care este utilizat
    conceptul de oraș inteligent (smart city),
    precum și modul în care acesta se reflectă în cadrul politicii digitale a UE,
    pentru a identifica zonele de congruență dintre orașele inteligente și
    societatea digitală.

    Pentru a analiza rolului dimensiunii locale în cadrul
    politicii digitale, pe lângă utilizarea documentelor oficiale, autoare prezentă
    în cadrul articolului și un studiu de caz despre orașul Darmstadt, care a fost
    numit orașul digital al Germaniei în 2019. Folosind un cadru teoretic bazat pe
    constructivismul social și pe guvernanța multinivel, autoarea arată care sunt
    cei patru factori care se regăsesc în viziunea pentru Europa digitală: o
    viziune care are în centrul său oamenii, încrederea în tehnologie și în
    instituțiile care o folosesc, acces egal la oportunitățile oferite de
    tehnologie și sustenabilitate (neutralitate climatică). Pornind de la acești
    patru factori, se creează posibilitatea transformării discursului despre
    orașele inteligente pentru a include valori, norme și principii așa cum se
    regăsesc în documentele oficiale ale UE.


    Textul complet al articolul este disponibil,
    în limba engleză, la adresa:

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/05/RJEA_vol.22_no.1_June-2022_web-final.pdf.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Programul Europa digitală

    Programul Europa digitală

    Europa digitală este primul program de finanțare
    al Uniunii Europene al cărui principal obiectiv este acela de a aduce
    tehnologiile digitale mai aproape de întreprinderi și de cetățeni. Bugetul
    planificat pe o perioadă de 7 ani este de 7,5 miliarde de euro, bani meniți să
    accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a
    societății și a economiei europene. Principalii beneficiariai fondurilor – întreprinderile mici și mijlocii.

    Eliza Vaș, expert la
    Institutul European din România, explică de ce este atât de importantă
    transformarea digitală:

    Digitalizarea,
    în prima fază, și apoi transformarea digitală, în a doua fază, către care ne
    îndreptăm, sunt foarte importante la nivelul Uniunii Europene deoarece există
    condiții și evoluții care ne îndreaptă în această direcție. Cu alte cuvinte,
    societatea evoluează, apar tot mai multe schimbări, inclusiv instrumente,
    modificări în modul în care relaționăm și nevoile pe care le au cetățenii.
    Așadar și Uniunea este în poziția în care trebuie să vină cu răspunsuri la
    aceste nevoi și, mai ales, să nu rămână în urma altor actori internaționali în
    materie de transformare digitală. Este și un element ce ține de
    competitivitate. În ceea ce privește partea de digitalizare, am putea să o
    vedem extrem de simplu ca fiind o schimbare care se produce la nivelul unei
    entități, să spunem la nivelul unei mici companii în sensul în care utilizăm
    anumite procese și instrumente digitale pentru a ne desfășura munca. Pe de altă
    parte, transformarea digitală presupune o schimbare la nivelul întregii firme,
    astfel încât toate procesele care pot fi digitalizate sunt digitalizate și, în
    același timp, modul de lucru din compania respectivă este transformat de așa
    natură încât să fie utilizate la maximum instrumentele care există,
    platformele, astfel încât și compania respectivă să aibă un nivel mai ridicat
    de competitivitate.


    Programul Europa digitală va fi implementat prin
    intermediul unor programe de lucru multianuale. Comisia a adoptat deja un set
    de trei astfel de programe, ce prevăd investiții strategice gândite să contribuie în mod decisiv
    la obiectivele Comisiei în vederea transpunerii în practică a deceniului
    digital al Europei. Programul de lucru principal, cu un buget de 1,38 de
    miliarde de euro, se va concentra pe investițiile din domeniile inteligenței
    artificiale, cloud-computing-ului și spațiilor de date, infrastructurii de
    comunicații cuantice, competențelor digitale avansate și utilizării pe scară
    largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate, până la
    sfârșitul lui 2022. Un alt program se axează pe finanțarea din domeniul
    securității cibernetice și dispune de un buget de 269 de milioane de euro până
    la finalul anului viitor. Iar cel de al treilea – cu o finanțare de 329 de
    milioane de euro, până la sfârșitul lui 2023 – se concentrează pe înființarea
    și asigurarea funcționării rețelei de centre europene de inovare digitală.
    Programele de lucru vor fi implementate, în principal, prin granturi și
    achiziții publice.



  • Programul Europa digitală, adoptat de Consiliul UE

    Programul Europa digitală, adoptat de Consiliul UE


    Consiliul UE a adoptat săptămâna aceasta programul program Europa digitală al UE, un pilon principal al digitalizării spațiului comunitar. Programul are un buget de 7,58 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, și va fi derulat retroactiv, începând de la 1 ianuarie, după adoptarea actului legislativ de către Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.



    “Ne va ajuta să construim servicii digitale de ultimă generație, sigure și de înaltă performanță, pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din întreaga Uniune”, a declarat Pedro Nuno Santos, președintele Consiliului despre noul program.



    Cum se împarte bugetul programului



    Europa digitală va finanța proiecte în cinci domenii, fiecare cu propriul buget orientativ. Cei mai puțini bani vor merge către sectorul competențelor digitale avansate pentru care sunt acordate 577 de milioane de euro. Calculul de înaltă performanță primește 2,22 miliarde de euro, către proiectele ce vizează inteligența artificială sunt orientate 2,06 miliarde de euro. Bugetul pentru securitate cibernetică este de 1,64 miliarde de euro în timp ce implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea primește 1,07 miliarde de euro.




    Europa digitală completează o serie de alte programe care sprijină transformarea digitală, precum Orizont Europa, care se concentrează pe cercetare și dezvoltare tehnologică. În plus, în temeiul noului regulament privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să aloce cel puțin 20 % din cheltuieli tranziției digitale.



    Orizont Europa, adoptat de Comisia Europeană



    Noul program de cercetare și inovare al UE, Orizont Europa, cu un buget total de 95,5 miliarde de euro, a primit deja undă verde din partea Comisiei Europeană, tot în această săptămână.



    Două dintre orientările strategice ale programului Orizont Europa pentru următorii patru ani sunt:


    Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;


    Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.


    Celelalte două priorități ale programului sunt:


    Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;


    Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;



    Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: Acest plan oferă un cadru pentru cercetarea și inovarea de înaltă calitate, bazate pe excelență, care urmează să fie realizate prin programul de lucru Orizont Europa. Prin această orientare strategică, ne asigurăm că investițiile în cercetare și inovare pot contribui la un proces de redresare bazat pe dubla tranziție verde și digitală, pe reziliență și pe autonomia strategică deschisă.”

  • Startup Europe Summit 2019

    Startup Europe Summit 2019

    Cunoscut ca un hub de tehnologie în plină
    dezvoltare, orașul românesc Cluj-Napoca a găzduit, în premieră, cea de-a patra
    ediție a Startup Europe Summit. Reuniunea face parte din calendarul manifestărilor
    organizate în România în contextul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Tema
    ediţiei din acest an a fost Digital
    Single Market    . Participanţii au aflat ultimele noutăţi direct de la
    liderii tehnologiei, dar şi detalii despre oportunităţile de finanţare europene
    direct de la Bruxelles, inclusiv despre programele de susţinere a
    startup-urilor (Startup Europe, Consiliul European pentru Inovare, Digital
    Innovation Hubs, EIT Digital).

    De asemenea, în cadrul summitului, ei au intrat în
    legătură directă cu liderii instituţiilor internaţionale de finanţare (Banca
    Mondială, BEI, Fondul European de Investiţii, IFC şi BERD) şi au descoperit
    modul în care administraţia publică din întreaga regiune şi din Europa îi poate
    ajuta, fie că se află în căutarea unei finanţări, a unui nou loc de muncă, sau
    a investiţiei potrivite.

    La Cluj, comisarul european pentru economie şi
    societate digitală, Mariya Gabriel, i-a încurajat pe reprezentanţii
    startup-urilor care au participat la eveniment şi care provin din 35 de ţări,
    să colaboreze şi să profite de oportunităţile care se deschid în Uniunea
    Europeană în acest domeniu. Oficialul eurpean a amintit că programul ‘Europa
    digitală’     are o alocare de 9 miliarde de euro. Nu este vorba doar de cercetare şi dezvoltare, ci
    de creare a capacităţilor locale la nivelul digital şi tehnologie, la nivelul
    serviciilor şi al afacerilor din societate, cu sprijinul unei reţele de hub-uri
    digitale, a precizat comisarul european, care a vorbit și despre startup-urile
    europene.

    Mariya Gabriel: Sunt des întrebată de elementele-cheie care vor
    creşte succesul startup-urilor. Iar răspunsul meu pe scurt include trei
    cuvinte: finanțare, rețele și valori. Cred foarte mult că în primul rând
    finanțarea reprezintă un element-cheie. La nivel european încă ne comparăm cu
    piața de capital din Statele Unite ale Americii, care e de trei ori mai mare
    decât cea a Europei. Împreună, Statele Unite și China, însumează 75% din
    investițiile private în domeniul Inteligenței Artificiale. Dacă privim cu
    atenție, 70% din investițiile iniţiale în startup-urile din Europa au fost
    făcute doar în cinci țări: Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia și Spania.
    Deci nu doar că UE nu investește suficient în acest sens, dar putem vorbi
    și de o diviziune importantă în cadrul ei. Acest lucru trebuie să se
    schimbe.

    ‘Europa digitală’ va asigura finanţare pentru
    proiecte din cinci domenii: supercalculul, inteligenţa artificială, securitatea
    cibernetică, competenţele digitale avansate, precum şi asigurarea unei
    utilizări pe scară largă a tehnologiilor digitale la toate nivelurile economiei
    şi societăţii.


  • Europa părinţilor VS Europa tinerilor

    Europa părinţilor VS Europa tinerilor

    Atenţia pe care Comisia Europeană o acordă
    promovării politicilor UE către cetăţeni este în continuă creştere. Fie
    că ne referim la tot mai multe website-uri, care prezintă unele dintre
    realizările actualei legislaturi parlamentare și perspectivele pentru viitor, fie
    că ne referim la dezbateri cu un accent special pe opinia publică și
    preocupările și așteptările cetățenilor față de acțiunile UE, oficialii
    europeni îşi doresc creşterea numărului de cetăţeni ce vor să se implice în
    viaţa politică a UE şi în schimbare, cum e cea de anul viitor, din mai, când
    vor avea loc alegeri Europarlamentare.


    În cadrul
    mesei rotunde Să vorbim despre Europa! Comunicarea privind UE destinată
    tinerilor    , găzduită de Parlamentul României, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru
    Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România, a sublinia: Consider că asistăm la o ruptură a ceea ce înseamnă generaţiile în
    Europa. Cred că avem două Europe, o Europă a generaţiei părinţilor noştri şi o
    Europă a tinerilor. O Europă a părinţilor, care avea alte obiective faţă de
    actuala generaţie, o Europă a părinţilor care apreciau libertatea de
    circulaţie, libertatea de a face afaceri, apreciau interacţiunea la nivel
    european, ori în acest moment să îi spui generaţiei tinere despre aceste
    lucruri este complet irelevant. Ei s-au născut cu această libertate, s-au
    născut cu posibilitatea de a călători, s-au născut cu programe de mobilitate,
    s-au născut într-un anunit tip de educaţie şi în acest moment nimeni nu le mai
    propune absolut nimic. Trebuie să regândim şi să reinventăm Europa şi să
    propunem o Europă a generaţiei tinere.



    Încredinţat că avem şi o Europă dinamică, o Europă
    digitală, antreprenorială, Florin Jianu
    consideră că odată ce îţi propui să creezi mobilitate ca program european, nu
    se poate face numai la scară mică, pentru o sută, două sau o mie de tineri. România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi cred că suntem
    mobilizaţi cu toţii ca pentru viitoarea Comisie Europeană, pentru vitorul
    Parlament European, să punem pe masă noi provocări, noi propuneri. Când ai
    milioane de tineri, ai milioane de oameni cu iniţiativă, cred că un program
    european ar trebui să înceapă de la crearea şi susţinerea a un milion de
    Start-up-uri la nivel european. Să susţinem o organizare majoră la nivel
    european, noi reguli de a face afaceri, să susţinem, cel puţin, ceea ce ne duce
    mai aproape de acea uniune pe care noi o visăm, să susţinem posibilitatea ca
    orice tânăr să aibă posibilitatea să-şi deschidă o firmă în acelaşi fel în
    orice ţară a UE, să aibă posibilitatea de a accesa o finanţare cu aceleaşi
    reguli la nivel european, să poate să se angajeze în acelaşi mod, în orice ţară
    a UE şi abia atunci putem vorbi de o Uniune Europeană, model pe care îl văd
    tinerii în acest moment.


  • Digitalizarea întreprinderilor UE​

    Digitalizarea întreprinderilor UE​

    Supercalculatoare, inteligenţă artificială, întreprinderi digitalizate, utilizarea tehnologiilor digitale la nivelul întregii economii şi societăţi – cam aşa arată viitorul. Procesul de digitalizare a economiei mondiale cunoaşte un ritm rapid și atinge aproape toate sectoarele societății. De aceea, Uniunea Europeană este şi ea presată să prindă din urmă ţări precum Japonia sau Statele Unite, mult mai avansate.

    Tehnologia este tot mai prezentă în vieţile noastre, de la obiectele pe care le avem în casă, până la maşinile cu care ne deplasăm. În domeniile în care lucrăm, avem nevoie în fiecare zi de tot mai multe cunoştinţe de utilizare a înaltei tehnologii.

    Aproape o treime din creșterea producției industriale din Europa se datorează deja adoptării tehnologiilor digitale. Este necesar, însă, ca întreprinderile europene din toate domeniile și de toate dimensiunile să valorifice mai mult oportunitățile digitale, pentru a fi competitive la nivel mondial. Se constată că mai ales sectoarele tradiționale, precum: construcțiile, industriile agroalimentară, textilă sau metalurgică, dar și întrepinderile mici şi mijlocii sunt rămase în urmă. La fel de importantă este pregătirea personalului de toate nivelurile, astfel încât să stăpânescă tot mai bine utilizarea calculatorului şi a tehnologiei – atrăgea atenţia comisarul european pentru piaţa digitală, Mariya Gabriel, într-un interviu acordat reţelei Euranet plus: Doar una din cinci companii europene este digitalizată, astăzi. Până în 2020, dorim să avem centre de inovare digitală în fiecare regiune a Europei, care să le permită companiilor să dezvolte noi produse, să îşi testeze modelele de afaceri înainte de lansare şi să aibă acces la formare. Una dintre provocări este de a le permite persoanelor active pe piaţa muncii să acceseze această formare, pentru a fi pregătite pentru transformarea digitală a locurilor de muncă din viitor. Ceea ce ne îngrijorează este, însă, situaţia prezentă: doar 35% din forţa de muncă, la nivel european, are abilităţi digitale de bază. Alarmant este că în 2020, 90% din locurile de muncă vor cere aceste abilităţi.


    Prin utilizarea tehnologiilor înalte, companiile pot deveni mai productive, pot diminua costurile, pot interacționa mai bine cu clienții și colaboratorii, pot angaja mai eficient forță de muncă. Iar tranzacțiile online le oferă piețe mai largi și potențial de dezvoltare ridicat.

    De aceea, prin programul Europa digitală, Comisia Europeană a alocat peste 9 miliarde de euro, în bugetul 2021-2027 pentru a face faţă acestor provocări. Anul trecut, Uniunea a continuat să își îmbunătățească performanțele digitale, iar decalajul dintre ţări a scăzut ușor. Astfel, Danemarca, Suedia, Finlanda și Olanda au punctajele cele mai bune, fiind chiar printre liderii mondiali în materie de digitalizare. Cele mai mari progrese le-au făcut, în ultimii 4 ani, Irlanda, Cipru și Spania. În ultimul raport al Comisiei, publicat în februarie, România este pe ultimul loc, cu 33 la sută, faţă de 52 la sută, cât este media europeană a gradului de digitalizare a economiei şi administraţiei.

    ​