Radio România Internațional

Tag: Europa pentru toti

  • Definirea poziţiei naţionale în luarea deciziilor la nivel european (2)

    Definirea poziţiei naţionale în luarea deciziilor la nivel european (2)

    Continuăm astăzi să vorbim despre definirea poziţiei naţionale în luarea deciziilor la nivel european. Pentru că este important să înțelegem ce așteptări să avem de la politicienii noștri atunci când vine vorba despre hotărârile luate la nivelul UE.

    Sistemul instituțional al Uniunii Europene permite și chiar obligă fiecare stat să aibă o poziție în luarea deciziilor. (…) Iar România, teoretic, cel puțin, la nivel decizional nu este deloc dezavantajată, ci, dimpotrivă, ar putea avea niște avantaje relative. Explica în primul episod profesorul Iordan Gheorghe Bărbulescu rolul și locul statelor membre în luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene. Și tot atunci am discutat și despre prilejul pe care l-a avut România de a-și afirma puterea de decizie cu ocazia Președinției la Consiliul UE.

    Dar să ne uităm și la alte situații concrete, alte decizii luate la nivel european… exemple în care România și-a conturat o poziție fermă, în interesul cetățenilor săi, dar și exemple de momente în care ar fi trebuit să fim mai prezenți. Tot împreună cu prof. univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu.


  • UE și cultura – programul Europa Creativă 2021-2027 (3)

    UE și cultura – programul Europa Creativă 2021-2027 (3)

    Un proiect Europa Creativă nu va fi niciodată unul strict de interes și de relevanță națională, ci va fi relevant și util și va implica organizații, artiști, țări diferite. Practic, din această interacțiune dintre operatori culturali diferiți, dintre țări diferite apare ceva nou și ceva ce nu ar fi putut fi finanțat strict de către un singur stat național (Bianca Floarea, Biroul Europa Creativă România)

    Europa Creativă 2021 – 2027: Finanțare pentru mobilitatea artiștilor și a altor profesioniști din cultură. O linie specială de finanțare pentru sectorul muzical. Un sprijin aparte pentru sectorul cărții. Promovarea unui peisaj mediatic liber, diversificat și pluralist și sprijinirea unui jurnalism de calitate.

    O dată la șapte ani, Uniunea Europeană creează o nouă generație de programe de finanțare. Este și cazul programului Europa Creativă, care își va păstra numele pentru următorul cadru financiar multianual, 2021-2027. Va cuprinde aceleași trei componente din prezent – Cultura, Media și componenta transsectorială -, dar cu priorități actualizate și cu un nou buget. Buget care nu a fost încă definitivat, deoarece bugetul UE pentru următorii 7 ani este încă în dezbatere. Totuși, în stadiul actual, ne putem întreba ce schimbă, ce dezvoltă, ce continuă viitorul program. Iar răspunsul vine de la Bianca Floarea, de la Biroul Europa Creativă România, coordonatoarea Subprogramului Cultura.


  • Istoria UE – ep 10: Extinderea (partea a II-a – Impactul)

    Istoria UE – ep 10: Extinderea (partea a II-a – Impactul)

    Extinderea este în ADN-ul Europei. Este o politică-cheie a UE. Este cel mai puternic instrument de transformare – pentru că servește ca un stimulent puternic pentru reforme. Extinderea este, de asemenea, cel mai eficient și mai puternic instrument pe care-l avem pentru întărirea securității.

    Așa își începea discursul comisarul european pentru extindere Štefan Füle, la a zecea aniversare a marii extinderi din 2004. La 1 mai 2004, nu mai puțin de 10 state aderau la UE. Dar cum a gestionat Uniunea Europeană acest val atât de mare de noi membre? Comentează prof. univ. dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu.

    În discursul său de la aniversarea a 10 ani de la extinderea din 2004, același comisar pentru extindere, cehul Štefan Füle, a ținut să sublinieze că, de pe urma aderării la UE a 10 noi state, au beneficiat atât statele nou intrate, cât și statele deja membre ale Uniunii. Iată câteva date care susțin această concluzie: dinamismul economic al noilor membre a generat, în doar 6 ani, 3 milioane de noi locuri de muncă; exporturile germane către cele 12 state care au aderat în 2004 și în 2007 (deci inclusiv România și Bulgaria) s-au dublat; exporturile Marii Britanii au crescut cu aproape 50 la sută; pentru Olanda, extinderea a generat un venit suplimentar de 11 miliarde de euro; iar PIB-ul anual al Austriei a crescut cu 0,4 la sută datorită extinderii din 2004. Sunt date corespunzătoare momentului mai 2014.


  • Istoria UE – ep 9: Extinderea (partea I – Unificarea)

    Istoria UE – ep 9: Extinderea (partea I – Unificarea)

    Structura politică a Europei s-a schimbat dramatic odată cu căderea Zidului Berlinului în 1989. Evenimentul a condus la reunificarea Germaniei în octombrie 1990 și la democratizarea țărilor Europei Centrale și de Est, în ritmuri diferite, prin strategii diferite. Uniunea Sovietică a încetat să existe în decembrie 1991. La acel moment, Uniunea Europeană era formată din 12 state. Iar de la 1 ianuarie 1995, avea să acopere aproape toată Europa de Vest, prin aderarea Austriei, Finlandei și Suediei. Urma declanșarea procesului de unificare a Estului cu Vestul. Comentează prof. univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu.

    La 1 mai 2004, aderă la UE 10 noi state: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Urmate, la 1 ianuarie 2007, de alte două: Bulgaria și România. Cea mai recent intrată în Uniune este Croația, la 1 iulie 2013.



  • Cetățenia europeană ep. 1

    Cetățenia europeană ep. 1

    În calitate de cetățeni ai unei țări din UE, suntem, în mod automat, cetățeni ai UE. Cetățenia europeană vine cu multe drepturi, dar și cu responsabilități. Ce înseamnă să fii cetățean european? Cum ne raportăm la cetățenia europeană? La aceste întrebări răspunde în acest prim episod, dar și în următoarele dedicate cetățeniei europene, lector univ. dr. Miruna Butnaru Troncotă.

    Odată cu Tratatul de la Lisabona, avem Carta drepturilor fundamentale – capitolul 5 al Tratatului. Este pentru prima dată când într-un tratat constituțional, cum a fost el numit, se face referire exactă la drepturile pe care noi le avem ca cetățeni. Deci, putem vorbi de o consfințire legală, foarte clară, a cetățeniei europene. Și foarte necesară. Pe fondul populismului și al euroscepticismului și al atacurilor la adresa statului de drept din anumite state membre, cetățenia europeană poate deveni o ancoră democratică. De aceea, cunoașterea drepturilor e foarte importantă ( Miruna Butnaru Troncotă).