Radio România Internațional

Tag: europarlamentar

  • Managementul capacității căilor ferate

    Managementul capacității căilor ferate

    Continuă, în Comisiile de Specialitate din Parlamentul European discuțiile pentru Regulamentul privind managementul capacității pe calea ferată. Este un regulament foarte stufos dar prezintă o problemă clară de alocare în statele membre. Tot ceea ce se întâmplă este la mâna managerilor de rețea care vor încerca să-și păstreze acestă facilitate, a declarat Marian Jean Marinescu, europarlamentar.

    “Am continuat discuțiile pe regulamentul pentru managementul capacității pe cale ferată. S-au depus amendamentele, sunt în jur de 700 de amendamente și le-am discutat pentru prima oară. 

    Raportorul și raportorii din umbră sunt raportorul grupului PPE în acest dosar. Mi-am exprimat punctul de vedere. Acest regulament foarte stufos are un lucru foarte bun, prezintă o procedură foarte elaborată, dar clară în ceea ce privește alocarea capacității în toate statele membre pe cale ferată. Acesta este un lucru foarte bun. Problema însă este că tot ce se întâmplă acolo este în puterea managerilor de rețea, adică celor care sunt răspunzători de rețeaua de cale ferată. Și acest lucru nu este foarte bun, pentru că este evident că ei vor încerca să-și păstreze puterea pe care o au în acest moment. 

    Plus că în statele care încă au organizare pe verticală, adică rețeaua, infrastructura și transportul de pasageri, transportul de marfă, companiile care chiar dacă sunt separate, sunt sub aceeași umbrelă acolo, bineînțeles că managerul de infrastructură va ține cont de acest lucru și va avantaja pe cei din statul respectiv. 

    Totul este să încercăm să diminuăm această putere, pentru că altfel nu va exista nici concurență, nici încercări de îmbunătățire a capacității și bineînțeles, nicio încercare de a armoniza toate normele și de a avea posibilitatea să se introducă, în special pentru marfă, trenuri care să plece, să spunem, din Hambourg și să se termine la Salonic.

    Se dorește ca mare parte din transportul pe cale rutieră să se mute pe cale ferată. În strategia publicată de Comisia Europeană acum câțiva ani se spune că până în 2030, cantitatea de marfă transportată pe cale ferată să se mărească cu 50% .Cu acest regulament, nu se va întâmpla așa ceva.”

  • Viitoarea preşedinţie a României la Consiliul UE

    Viitoarea preşedinţie a României la Consiliul UE

    România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției uneia dintre cele mai importante instituții – Consiliul Uniunii Europene.


    Deținerea
    Președinției Consiliului UE va fi o premieră pentru țara noastră și o
    oportunitate de a demonstra capacitatea
    de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și
    coordonare la nivel național, precum și un dialog susținut cu instituțiile UE
    și statele membre ale Uniunii Europene. Ministrul delegat pentru Afaceri
    Europene, Victor Negrescu, spune că este vorba de un moment important pentru
    ţară: Este
    un moment important, prin care ţara noastră poate fi mai vizibilă în plan
    european, poate marca, poate influenţa deciziile europene. Am decis la nivelul
    Guvernului României să organizăm evenimente în toată ţara. Inclusiv în
    Caraş-Severin o să avem o activitate care va fi organizată pe perioada
    preşedinţiei noastre. Per total, vorbim de 1400 de reuniuni care sunt
    organizate la Bruxelles şi peste 300 în ţară. Aici vor veni experţi din toate
    ţările membre, pe diferite componente: agricultură, turism, IT, etc. Ei vin,
    iau decizii importante şi, suplimentar, mai şi văd ceea ce se poate face pe
    plan local.



    Uniunea
    Europeană se află, în prezent, într-un punct de reflecție privind succesele
    înregistrate în ultimii 60 de ani, de rememorare a valorilor care îi asigură
    coerența, dar și de deschidere a unui nou capitol, cel al demarării unui proces
    în care UE 27 să decidă împreună cu privire la viitorul Uniunii.


    Mandatul
    României la Președinția Consiliului UE va fi marcat de două aspecte importante:
    deținerea, pentru prima dată, a acestei atribuții și organizarea, pe perioada
    mandatului Președinției României, a alegerilor pentru Parlamentul European. În
    condițiile derulării acestora, cel mai probabil în luna mai 2019, mandatul
    Președinției României va fi caracterizat de două perioade distincte din punct de
    vedere al substanței activității și a dinamicii acesteia.

  • Separatiştii au interzis unui europarlamentar român accesul în Transnistria

    Separatiştii au interzis unui europarlamentar român accesul în Transnistria

    Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, PPE, aflat până ieri într-o vizită în Republica Moldova, nu a putut ajunge la liceele cu predare în limba română din Transnistria, întrucât i-a fost interzis accesul în regiune de către regimul separatist de la Tiraspol.



    Am întreprins toate demersurile necesare începând cu săptămâna trecută, dar mi s-a comunicat că timpul este prea scurt și nu mi s-a facilitat accesul. Sper să-mi fie permis data viitoare când vin la Chișinău, a declarat eurodeputatul pentru Radio Chișinău, postul Radio România în R. Moldova.



    Pe parcursul vizitei la Chișinău, prima pe care a întreprins-o în calitate de eurodeputat, Siegfried Mureșan a avut întâlniri cu lideri politici și membri ai Guvernului, cu care a discutat în special probleme ținând de reformele în justiție și de situația financiară a Republicii Moldova.

  • Planuri de europarlamentar

    Planuri de europarlamentar

    Aleşi acum cinci ani, la primul euroscrutin cu participare românească după admiterea ţării în Uniune, în 2007, au fost o seamă de politicieni români despre care nu s-a mai auzit, practic, nimic de-a lungul întregului mandat. Au preferat să-şi încaseze lefurile — fabuloase, la standarde româneşti — fără să facă nimic şi să iasă, la fel de discret, din scenă, odată cu expirarea mandatelor.



    Alegerile de luna aceasta pentru noul Legislativ comunitar au mai triat reprezentanţii României. Listele partidelor importante au fost deschise de persoane care n-au mers la Bruxelles degeaba, iar realegerea e validarea cea mai convingătoare a prestaţiei lor politice. Aflaţi la al doilea mandat, o parte dintre eurodeputaţii români spun că-şi vor păstra obiectivele majore. Astfel, capul listei social-democrate, Corina Creţu, promite să apere interesele cetăţenilor români, ţintă a retoricii xenofobe a partidelor extremiste: “Pentru că este un context dificil, când aproape 30% din componenţa Parlamentului European este format din forţe extremiste care şi-au făcut o ţintă din cetăţenii români, lucrătorii români, România, trebuie să apărăm drepturile acestora.”



    Pasionată de tematica securităţii continentale, liberala Norica Nicolai anunţă că va rămâne membră a Comisiei de Apărare din Parlamentul European, unde va susţine elaborarea unei politici comune în domeniu: “Uniunea trebuie să ia în considerare şansele pe care i le dă Tratatul de la Lisabona. Sunt două clauze care îi permit o politică comună de apărare. S-a văzut cât de vulnerabili suntem în faţa oricărui risc. Într-o lume globală, în politici regionale, nu mai poţi trăi singur, ai nevoie de participarea tuturor, să pui alături compentenţe, capabilităţi.”



    Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler, membru al Grupului Popular European, spune că şi-ar dori pentru România o pondere politică pe măsura celei demografice şi teritoriale: “Spunem de multe ori că suntem a şaptea ţară în UE, dar nu suntem în acest moment a şaptea ţară în ceea ce priveşte influenţa sau putere de a valorifica interesele ţării în Parlamentul European şi instituţiile europene. Deci, trebuie să avansăm şi din acest punct de vedere.”



    Afiliat tot PPE, Cristian Preda (Mişcarea Populară) vrea să-şi continue activitatea în Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului: “Îmi propun ca toate obiectivele pe care cetăţenii români le-au auzit de la mine în campanie, şi anume intrarea în Schengen, intrarea în zona euro, participarea României la procesul de consolidare a economiei europene să fie realizate.”



    Realeşi sau debutanţi, eurodeputaţii români sunt obligaţi, spun comentatorii, să-şi dozeze atent prestaţia, astfel încât să răspundă şi aşteptărilor electoratului din ţară, şi partidelor care i-au pus pe liste, dar şi condiţiei de legislator comunitar.

  • Avatarurile candidaturii europarlamentare

    Avatarurile candidaturii europarlamentare

    Sita a început, deja, să cearnă aspiranţii din România la un fotoliu de europarlamentar. Procedural, până să fie prezentate electoratului, care va merge la urne pe 25 mai, listele de partid şi candidaturile independente trebuie validate de Biroul Electoral Central.



    Miercuri, BEC a anunţat că au fost admise listele tuturor partidelor parlamentare, cele care, de altfel îşi vor adjudeca, potrivit sondajelor, grosul mandatelor de la Bruxelles. Se vor alinia, astfel, la start formaţiunile politice româneşti afiliate marilor familii ideologice continentale.



    Alianţa de stânga PSD-PC-UNPR (la co-guvernare) concurează pentru socialiştii europeni, partenera din Executiv a acesteia, UDMR, precum şi, din opoziţie, PDL — pentru Partidul Popular European, iar PNL — pentru alianţa liberalilor.



    Din afara Parlamentului de la Bucureşti, PNŢCD (primul partid românesc admis în PPE) sau, neafiliate, PP-DD (populist, parlamentar), Mişcarea Populară şi Forţa Civică (extra-parlamentare, pro-prezidenţiale) sunt alte formaţiuni ale căror liste de candidaţi au fost admise de BEC.



    Dintre independenţi, cel mai sonor nume validat e al fostei campioane mondiale la gimnastică sportivă, Corina Ungureanu.



    Spectaculos, însă, a fost anunţul BEC privind candidaturile respinse. Cu un uriaş talent comic şi specializat, de zeci de ani, pentru rolurile de băiat bun” ale cinematografiei româneşti, Mircea Diaconu e unul dintre cei mai iubiţi actori din ţară. Palmaresul său administrativ şi politic nu-i, însă, pe măsură. Rolurile de director de teatru, senator liberal şi ministru al Culturii nu i s-au prea potrivit. După ce şi-a anunţat intenţia de a candida, Agenţia Naţională de Integritate a trimis o scrisoare la BEC, în care susţinea că această candidatură trebuie respinsă. Fiindcă, explică ANI, există o decizie definitivă a justiţiei, potrivit căreia Diaconu nu poate să candideze la nicio funcţie eligibilă până în 2015, după ce, acum doi ani, şi-a pierdut mandatul de senator pentru că se afla în stare de incompatibilitate. Eliminat de PNL din oferta candidaţilor de partid, de teamă ca prezenţa lui să nu invalideze întreaga listă liberală, Diaconu pare să fi eşuat şi pe cont propriu.



    Tragi-comice au fost şi avatarurile candidaturilor în numele PRM (naţionalist-populist, extraparlamentar). Azi inamici juraţi, fondatorul partidului, actualul eurodeputat Corneliu Vadim Tudor, şi fosta sa mână dreaptă, Gheorghe Funar, primar al Clujului în anii 90, au depus, sub acelaşi antet peremist, liste concurente. BEC le-a respins pe amândouă.



    Legal, deciziile de respingere a listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente pot să fi contestate în instanţă, întâi la Tribunalul Bucureşti şi apoi, dacă e necesar, la Curtea de Apel. Candidaturile pentru alegerile europarlamentare rămân definitive pe 16 aprilie.