Social-democraţllii români au furñii di haristuseari după alidzerli locale şi europarlamentari di dumănică di itia că rezultattili alustoru lă da izini s’păzărăpsească di pi ună poziţie favorabilă yinitoarele aranjamente politico-electorale ninti di scrutinlu prezidenţialu ditu yismăciuni şi aţelu legislativ ditu andreu. PSD amintă alumta ti dimarhii, consilii locale si giudeteani a deapoa deadunu cu partenerlu liberal di la guvernare amintă aproapea giumitati ditu voturli ti fotoliile di eurodeputaţ.
Prezidentulu social-democratu şi premier tru ipotisi, Marcel Ciolacu, spuni că ari căbili ti ună alianţă politică cu liberalii, ama nu acaţă tu isapi varianta ca PSD s-nu aibă candidatu la prezidenţiale. Liberalii sunt tru scădeari di iruşi, kirură ndauă consilii giudeţeane tamam tru favoarea partenerului social-democrat, ama armân, aşi cum cundillea prim-viţeprezidentulu Rareş Bogdan, prota furteaţă di dreapta a Româniillei, cu aproapea 30 di proţenti la votlu politicu.
Şi di itia că PNL easti un partidu responsabil, nu va s’aducă hauă şi dezechilibre interne işindalui di la guvernari, aşi cum s-ari spusă după rezultatili nu tamamu buni tru alidzeri, deadi asiguripseri Bogdan.
La votlu ti dimarhii şi consilii easti pi loclu trei UDMR, cu aproapea 7 proţente, haristusită ali praxi ţi u spuni pritu electoratlu maghiaru ditu Transilvania. Sunt nai ma buni rezultati amintati di UDMR tru aeşţă 20 añi ditu soni, spuni prezidentulu Kelemen Hunor. UDMR amintă reprezentare şi tru Parlamentul European.
Cu aproapea 15 di proţenti amintati la scrutinlu ti leghislativlu comunitar, suveraniştilli ultranaţionalişti di la AUR dimăndă, pritu boaţea a prezidentului George Simion, că suntu prota partie di opoziţie ditu România. Simion spusi că Alianţa tră Unirea Românilor va s’aibă 6 stoali di eurodeputaţ, va s’aibă consilieri tru tuti giudeţili ma pţănu Harghita şi Covasna, iu băneadză tru mari numiru etniţ maghiari, si va s’nkisească cu nădie alumta ti alidzerli preziddenţiale.
Ma pţănu di 9% cu voturi amintati tru scrutinul europarlamentar, primării importanti kiruti şi, tutu cu tutu, un votu politic multu slabu, easti isapea lăhtăroasă a USR, partidlu hlambură a Dreptăllei Unită, la alidzerli di dumănică. Liderlu a Uniunillei Salvaţi România, Cătălin Drulă, apruke eşeclu şi dimăndă că tradzi măna di la căpia a partidului, cari va s’hibă priloată interimaru di Dominic Fritz, primarlu aleptu diznău ali Timişoara.
Dreapta Unită armâne, ama, ună furteaţă Bucureşti, iu easti prota la Consiliul muniţipal şi lu andrupă dimarhulu aleptu nica nă oară, Nicuşor Dan.
Alliumtrea, REPER, formaţiunea centristă thimilliusită di aţelu di ma ninti premier Dacian Cioloş, kiru tuţ scupadzlli pripuşi. Cazurli a aţiloru dauă yilipseaşti că, tra s’aibă hăiri tru politică, nu easti duri s’eşţă ghidatu di prinţipii şi valori. Iarapoi născăntiori easti tamam contraindicat, dimi aestă u spuni si atea că Partidlu S.O.S. România, ună dizidentă AUR pro-rusă şi anti-UE, conspiraţionistă şi fuviroasă, va s’pitreacă Strasbourg doi reprezentanţă.
Autoru: Stefan Stoica
Armănipsearea: Taşcu Lala
Tag: europarlamentari
-
Limbidzări dupu alidzeri
-
Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024
Alidzeri locale și europeani tru România
Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române deadiră asiguripseri că sunt tru călindari cu andridzearea-a aţiloru dauă scrutinuri – local, şi aţelu europeanu – la cari 19 miliuñi di români sunt griţ s’yină la urni. Tutu cu tutu, fură tipusiti apropea 100 di miliuñi di buletini di vot, spusi purtătorlu di zboru a Guvernului, Mihai Constantin.
”Fură tipusiti cama di 22 di miliuñi di voturi tră alidzeari membrillli ditu România tru Parlamentul Europeanu și aproapea 80 di miliuñi di buletine di vot tră alidzearea a autoritățlor ali administrație publică locală. Structurli a MAI disvărtiră activităț speţifiţi tră s’li supervizeadză, tru colaborare cu prefecturli, ampărţarea a tutăloru cărţăloru tu secțiile di votari și sunt andreapti s’asiguripsească ditu 9 cirişaru și deapoa, până la ncllidearea ti pridari tuti materialili electorali, arada publică anănghisită ti exercitarea-a aluştui ndreptu democratic.”
Tră scrutinlu local, alegătorllii pot s’voteadza maş tu localitatea tru cari şedu cu casa ică reședința anregistrată ninti di 11 di apriliu. Tră europarlamentari, românii pot s’voteadză la iţi secție di votu ditu văsilie ică ditu xinătati. Cama di 900 di secții di votare lli-așteaptă româñilli ditu xinătati, a deapoa lista aluştoru easti pi site-ul a Ministerlui di Externe, mae.ro. Arădăpsearea-a secțiilor s-feaţi proporţionalu cu numirlu di cetăţeni români ditu cathi văsilie. Aşi nai ma multi secții di votu suntu tru Italia -150, tru Spania – 147 și tru Marea Britanie -104. Tutu cu tutu, numirlu a candidaţloru easti di 207.000 ş-cama, ditu arada-a aluştoru 494 s-angrăpsiră ti antriţearea tră Parlamentulu Europeanu.România, cooperari cu văsilii ditu Balcani
Trei miniștri di Externi ditu Balcañilli ditu Ascăpitată eara viniţ volti ufiţiali București aestă stămână, cooperarea bilaterală și reghională eara anamisa di arada di muabeti ţi li avură cu ufiţialli di București. Tru arada-a muabeţloru, di ñiercuri, cu ufiţialu ditu Bosnia și Herțegovina, Elmeditu Konakovic, șeflu a statlui român, Klaus Iohannis haristusi tră tiñia di cari s’hărsescu aşkirladzlli româñi ţi llia parti la Operaţia EUFOR ALTHEA a UE tru aestă văsilie, România hiinda unu di proţlli sturi ti asiguripseari ună hăvaie sigura şi stabilă tru Balcañilli ditu Ascăpitată.
Prezidentulu Iohannis năpoi adusi zborlu ti agiutorlu ţi Bucureștiul va lu-da ti imnaticlu european şi euroatlantic a Balcanilor ditu Ascăpitată, catacum şi ti asigurarea-a securitatillei şi stabilitatillei tu reghiuni. Tut ñiercuri, ministurlu român di Externe, Luminiţa Odobescu, avu muabeti București, cu omologlu a lui arbinesu, Igli Hasani, ti andruparea a imnaticlui european a văsiliillei ditu Balcañilli ditu Ascăpitată, cundillinda vrearea ali Românie ta s’aibă alăxeari di expertiză tru aestă dumeni. Tutunăoară, Luminița Odobescu scoasi tu migdani „simasia pi cari România u da ti identitatea etnică, culturală şi lingvistică a minoritatillei naţională armânească ditu Arbinişieˮ.Tu ahurhita-a stămânălli, Luminița Odobescu avu consultări și cu omologlu a lui muntenegreanu, Filip Ivanoviće, consultări tru cari cundille că România easti şi va s’armână un sturu ţi andrupaşti aderarea aliştei văsilie la UE. Atelli doi miniştri simnară planlu di lucru mutrindalui cooperarea tru kirolu 2024-2025. Un documentu ti idyea turlie fu simantu di șefa diplomațiillei di București și cu omologlu ditu Bosnia și Herţegovina.
România andrupaşti planlu a prezidentului Joe Biden mutrindalui Gaza
Prezidentulu Klaus Iohannis easti unu di tu arada-a şefañiloru di stat ţi simnă ună declaraţii comună ţi ndrupaşti ună akicăseari ti dănăsearea-a alumtiloru ti ceamauna anamisa di Israel şi Hamas. Vini oara că polimlu s’hibă dănăsitu, iarapoi aestă akicăseari easti nkisita anănghisită, cundilleadză declaraţia, cari căndăseaşti ateali dauă părţă s’aproaki planlu a prezidentului american Joe Biden, ţi pruveadi tu prota hopă un armistiţiu di 6 stămâni, deadu cu trădzearea năpoi, israeliană, ditu locărli cabaia bănati tu Cumata Gaza, silighearea-a născăntoru ditu ostatiţlli Hamas şi a născăntoru prizonieri palestinieni, a deapoa tu a daua hopă, a curi detalii armâne s’hibă apufusiti, ună dănăseari a aumtiloru şi elefteriseari tuţ ostatiţlli.
Andamasi a prezidentulu Klaus Iohannis
Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, avu, gioi, ună andamasi cu ambasadorlli a statilor membre ali UE acreditaţ Bucureşti, cu furñia că tu bitisita a meslui dănăseaşti mandatlu a Prezidenţiillei belgieană la Consiliului UE. Andamasea fu ună furñie ta s’facă isapi catandisea tu cari easti tu aestu kiro Uniunea şi tră planurli ditu yinitoru. Anda adusi aminti contextulu ivrupeanu complexu, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că promovarea a unăllei agendă europeană vărtoasă, thimilliusită pi unitati, coeziune, şi solidaritati pi livelu ali UE easti di mari simasie, căţe maş pritu unitatea di acţiune şi solidaritati Uniunea aprăftăsi s’hibă ma vătoasă cafi oară.
Tru ţi mutreaşti catandisea dtu Ucraina, prezidentulu ali Românie spusi că easti ananghi di agiutorlu ali UE neise tu multili planuri. Di altă parti, tut gioi, prezidentulu Iohannis lu-aştiptă Prezidentulu a Comitetlui Olimpic Internaţional, Thomas Bach, ţi eara vinnitu deadunu cu Spyros Capralos, Prezidentulu a Suţatăllei Comitetiloru Olimpiţi Europeani, Octavian Morariu, membru a Comitetlui Olimpic Internaţionalu tră România, şi Mihai Covaliu, Prezidentulu a Comitetlui Olimpic şi Sportivu Român.
Andamasea cu reprezentanţălli ali delegaţie cu numa, Minarea Olimpică s’arădăpseaşti tu şingirlu a gaereţloru nkisiti di prezidentulu Klaus Iohannis tră s’dimănă pi nai analtu livelu, un mesaj ti andrupari sportivlli români cari va s’llia parti la Agiocurli Olimpiţi di Paris, s’cundilleadză tu un comunicat ali Prezidenţille. Tru arada ali andamasi fu yilipsită axia di suţăllie a sportului pritu Agiocurli Olimpiţi di veară, cari va s’dizvărtească tu kirolu 26 di alunaru – 11 di agustu tru Franţa.
Autoru: Corina Cristea
Armãnipsearea: Taşcu Lala -
Jurnal românesc – 04.03.2021
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi ambasadorul Serbiei în România, Stefan Tomasevic, au avut o întrevedere în cadrul căreia au discutat despre situaţia minorităţilor naţionale de pe teritoriul ambelor state, despre parcursul european al Belgradului şi despre cooperarea în formate multilaterale. Şeful diplomaţiei române a reiterat solicitarea Bucureştiului privind reluarea cât mai curând a activităţii Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Sârbe privind Minorităţile Naţionale, respectiv nominalizarea copreşedintelui sârb al acestei structuri.
Potrivit MAE, comisia reprezintă forumul consacrat pentru examinarea şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă persoanele aparţinând minorităţilor naţionale înrudite. Aurescu a transmis angajamentul României de a sprijini viitorul european al Serbiei, subliniind însă importanţa implementării cu succes a agendei de reforme interne şi alinierii la standardele europene. El a reafirmat disponibilitatea statului român de a furniza sprijin tehnic pentru armonizarea cu acquis-ul comunitar, astfel încât să fie posibilă deschiderea de noi capitole în cadrul procesului de aderare la UE.
Recent, o delegaţie a românilor din Valea Timocului s-a aflat la Bucureşti unde a atras atenţia asupra situaţiei grave în care se găsesc cei în jur de 300.000 de români din Timoc, care sunt privaţi de drepturi elementare, precum şcoală în limba maternă, mass-media şi biserică în limba română. Reprezentanţii vlahilor din Timoc au trimis şi scrisori de protest instituţiilor de la Bruxelles, Bucureşti şi Belgrad în care au cerut drepturi consfinţite în Carta drepturilor fundamentale a UE.
Cei 33 de europarlamentari români au trimis scrisori comune preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell, în care le cer acestora acţiuni concrete pentru o mai bună reprezentare a românilor în funcţiile de conducere ale instituţiilor europene. Eurodeputaţii au sesizat că la 14 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană românii sunt subreprezentaţi în funcţiile de management ale instituţiilor europene, cum de altfel sunt şi cetăţenii altor state membre care s-au alăturat blocului comunitar începând din 2004.
“În cazul Comisiei, suntem deosebit de îngrijoraţi de faptul că (…) nu există niciun cetăţean român care să ocupe o funcţie de conducere în calitate de director general, în timp ce prezenţa cetăţenilor români în alte funcţii de conducere este, de asemenea, foarte redusă. Acest lucru este extrem de îngrijorător pentru noi, deoarece arată o deficienţă în strategia de resurse umane, care constituie o problemă atât pentru România, cât şi pentru Comisie”, se subliniază în scrisori.
De asemenea, europarlamentarii români arată că nu există niciun conaţional care să ocupe o funcţie de conducere în sediul central al Serviciului European de Acţiune Externă, iar cifrele indică o reprezentare slabă în delegaţiile UE din străinătate. Semnatarii consideră că această situaţie “este inacceptabilă, mai ales având în vedere faptul că România este a şasea ţară a Uniunii Europene în ceea ce priveşte dimensiunea populaţiei”. Europarlamentarii români cer şi o întâlnire cu şefa executivului comunitar pentru a putea remedia împreună această problemă.
Românii din Republica Moldova şi Ucraina sunt invitaţi să participe la a 29-a ediţie a Concursului Naţional “Ion Creangă” de creaţie literară – Poveşti, organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi. Competiţia este structurată pe trei secţiuni: “Poveşti scrise de copii”, la care pot participa elevi cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani, “Poveşti scrise de adolescenţi”, pentru cei între 15 şi 19 ani, şi “Poveşti scrise de adulţi”, categorie la care se pot înscrie persoanele de peste 20 de ani.
Lucrările, însoţite de un motto, trebuie să aibă maximum 15 pagini şi să fie expediate în 3 exemplare în plic timbrat până la data de 20 martie, la adresa Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi, str. Vasile Pogor nr. 4, cod poştal 700 110. Organizatorul precizează că în plic trebuie inserate numele autorului, vârsta, adresa, numărul de telefon, adresa de email, un CD cu lucrarea în format electronic şi trebuie menţionată categoria pentru care se face înscrierea. Textele care nu respectă aceste rigori sunt descalificate.
Premiile vor fi anunţate în cadrul Zilelor Bojdeucii, eveniment desfăşurat în perioada 14-15 aprilie, ocazie cu care va fi lansat volumul “Poveştile de la Bojdeucă”, care va conţine textele autorilor premiaţi la ediţia de anul trecut. Detalii suplimentare se pot obţine atât pe site-ul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, cât şi la numărul de telefon 0232 213 210.
-
Reconfigurarea Parlamentului European după Brexit
De la 1
februarie, Parlamentul European are 705 membri, faţă de 751, numărul maxim
permis de tratatele Uniunii înainte de retragerea Marii Britanii. Înainte de
Brexit-ul produs la 31 ianuarie, Marea Britanie avea 73 de locuri în forul
legislativ european, din care 27 au fost redistribuite altor state membre.
Spania şi Franţa şi-au mărit delegaţia cu încă 5 europarlamentari, Italia şi
Olanda sunt reprezentate de încă 3 europarlamentari, România aflându-se în
grupul celor câteva state membre care au încă un europarlamentar.Celor 32 de
europarlamentari din România, aleşi la scrutinul de anul trecut, li s-a
alăturat, la 1 februarie, şi Victor Negrescu pe care l-am invitat să comenteze modificările
aduse de Brexit componenţei Parlamentului European:Brexitul a produs o serie
de modificări la nivelul Parlamentului European. Întradevăr, acest lucru
produce o serie de schimbări în ceea ce înseamnă structura grupurilor politice.
Sunt grupuri care vor avea o pondere mai mică, grupuri care îşi cresc ponderea
în Parlamentul European, dar cred că, în ciuda acestor modificări, alianţele,
coaliţiile şi negocierile purtate până acum nu vor suferi modificări şi, în
sensul acesta, activitatea Comisiei Europene nu va fi afectată de noile structuri
politice din Parlamentul European.
Dincolo de această reconfigurare a legislativului european, europarlamentarul
Victor Negrescu consideră că în continuare este necesară o colaborare a tuturor
grupurilro politice pro-europene:În momentul de faţă avem un echilibru al
puterilor politice în Parlamentul European şi acest echilibru trebuie menţinut
pe mai departe şi nu ne aşteptăm la schimbări profunde, dar întradevăr,
posturile ocupate anterior de europarlamentarii britanici vor fi ocupate de
noii europarlamentari. Vor fi, de asemenea, mai puţini europarlamentari în
Parlamentul European, ceea ce va creşte probabil volumul de muncă din Parlamentul
European şi, suplimentar la toate acestea, întradevăr, forţele politice
pro-europene, democratice, trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a
limita accesul partidelor antieuropene la poziţii în legislativul european. Şi
extremiştii vor căuta să profite de acest context pentru a-şi maximiza puterea
şi influenţa. De aceea este important pentru noi, indiferent de opţiunile
politice, să lucrăm împreună în aşa fel încât să menţinem această tradiţie a
Parlamentului European, de a nu vedea forţele extremiste impunându-se în structurile
decizionale de aici, din Bruxelles.
În ceea ce priveşte procedurile de completare a locurilor lăsate libere în
comisii de reprezentanţii Marii Britanii, europarlamentarul Victor Negrescu a
spus:Practic, s-a pornit de la locurile rămase disponibile ca urmare a
ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acele poziţii sunt, în primul
rând, cele care vor fi distribuite. Dacă noii europarlamentari sau dacă grupurile
politice doresc să facă schimbări, pot face schimbări contra acestor posturi şi
practic mai sunt mici schimbări, mici perturbări în ceea ce înseamnă
arhitectura parlamentară. În principiu, europarlamentarii britanici aveau o
serie de poziţii în Grupul Social Democrat din care fac parte. Vorbim de două
poziţii de vicepreşedinte care sunt disponibile şi alte poziţii în comisii care
sunt importante. Iar eu sper, ca la finalul negocierilor, România să obţină
locuri şi mai importante în comisiile parlamentare.
Un post-cheie rămas vacant este cel de preşedinte al Comisiei de Pescuit,
un domeniu în care ar putea interveni schimbări majore în relaţia dintre
Uniunea Europeană şi Marea Britanie. -
Relaţia cetăţenilor cu europarlamentarii
Relaţia cetăţenilor din mediul rural cu europarlamentarii români ar putea fi îmbunătăţită. Este opinia locuitorilor de la sate. În comuna Chiajna, judeţul Ilfov localnicii spun că nu au avut nicio întâlnire cu aleşii care ne reprezintă la Bruxelles. Fulvia Ilie, pensionară din comuna Chiajna, judeţul Ilfov: Relaţiile trebuie să fie mai apropiate, adică să mai viziteze comuna, să aibă legături cu cetăţenii , să îi întrebe ce îşi doresc, ce ar vrea să mai fie în comună. Comuna e frumoasă în general dar mai sunt multe de făcut. Ar fi bine măcar atunci când sunt aleşi să viziteze comuna.
Ilie Gheorghe, localnic din comuna Chiajna, judeţul Ilfov aşteaptă ca europarlamentarii să meargă periodic în comună şi să propună proiecte ambiţioase autorităţilor locale: Sperăm că vor veni pentru că asta le este misiunea. Speranţa noastră este că vor veni cu propuneri constructive.
În ceea ce îi priveşte pe aleşii din Parlamentul European, doar câteva nume sunt cunoscute cetăţenilor din mediul rural. Fulvia Ilie, pensionară din comuna Chiajna, judeţul Ilfov: Maria Grapini, Corina Creţu, sunt oameni….după cum am văzut la televizor, cum vorbesc şi ce promit, să sperăm că se vor gândi şi la comuna noastră. Spre exemplu pe doamna Grapini am văzut-o la televizor că lua poziţie când se discuta despre adus bani în ţară, despre investiţii.
Totodată localnicii din Chiajna sunt de părere că în Parlamentul European ar putea să ne reprezinte şi: Tineret ,avem destui tineri care sunt copii deştepţi, de asemenea reprezentanţi din sport, domnul Ilie Năstase, doamna Gabriela Szabo, pentru că şi sportul trebuie dezvoltat, şi învăţământul. Ne-am dori cine ne reprezintă să comunice cu cetăţenii.
-
Alidzerli europarlamentari – tru linie dreaptă
Tru România, s-intră tru linie dreaptă cu alidzerli europarlamentari dit 25 mai, ama ici ţva nu spuni unâ dinamică ahoryea a campaniil’ei i criştearea a sinferlui public tră scrutin. Stepsul easti a partidilor, cari li mutrirâ alidzerli tră legislativlu ali UE maş ca unâ lişoară angâldzari ninti di scrutinlu prezidiţial dit meslu brumar. Tu aestâ catastisi, rezultatili antiţipati dit sondaji nu au cum s-agiungâ pi alâxeri dramatiţi. Asi cum spuni sondajlu CSCI, dizvârtit tru chirolu 12-14 mai, pi un eşantion di 1800 di oamin’i şi avândalui unâ alatusi di 3,1%, alianţa electorală PSD-UNPR-PC, grup di stânga ţi easti tru amprotusa tru majoritatea guvernamentală, easti pi protlu loc tru vrerli a român’ilor, cu 41%. Dupu ea yin formaţiuni di centru-dreapta, PNL15%, PDL cu 12 proţenti, pro-prezidenţialu Partid Minarea Populară, 9%. Tru legislativlu comunitar nica poati s-intra UDMR, ţi easti la co-guvernari, creditat cu 6% dit naeţli di vot.
Unâ isapi adrată di Institutlu tră Politiţ Publiţi, niguvernamental, spuni că aproapea giumitati dit mandatili ţi âl’i si cad ali Românie pot s-agiungâ la gruplu a socialiştilor, la cari PSD easti afiliat. Cătră Partidlu Popular European va s-ducâ, simfun cu isapea, reprezentanţâl’i a PDL, UDMR şi nai probabil a Partidlui Minarea Popularâ. Pi isăchili di tora, aţeali trei partidi româneşti pot s-pitreacâ tru legislativlu european nauă eurodeputaţ. Institutlu trî Politiţ Publiţi scoati tu migdani că aestă campanie electorală nu alâxi, multu di multu, opţiunile politiţi a alegătorlor niţi la nivel european, niţi tru România. Organizaţia spuni că acaţâ tru isapi sondajili nai cama pistipsiti dit vâsiliili europeani, iara rezultatlu lugursit a alidzerlor tră PE armâni multu stres anamisa di proţl’i competitori, 28% PPE şi 27% tra Socialişti.
Tru aesti condiţii, Institutlu tră Politiţ Publiţi pistipseaşti câ agiundzi inevitabilă unâ componenţă ali Comisie Europena rezultată dit coabitarea a protilor dauă grupuri politiţi ţi va s-azvingâ, la cari s-hibă câlisitâ şi Alianţa a Liberalilor şi a Democraţlor Europeni — ALDI, la cari dit România easti afiliat PNL. S-aşteaptâ câ Socialiştil’i şi Popularl’ii să-şi ampartă aţeali trei funcţii importanti, prezidentul ali Comisie Europenâ, prezidentul a Consiliului European şi ipotisea di Analtu Reprezentantu ali Uniuni tră afaceri externi şi politica di securitate, tru un format di 2+1, andicra di rezultatili amintati la alidzeri. Chirearea andicra di actuala legislatură poati sâ u aibâ Alianţa a Liberalilor şi a Democraţlor Europeni (ALDI), treilu grup ma mari pi arada, ama şi conservatorl’ii şi verdzâl’i, antiţipeadzâ Institutlu tră Politiţ Publiţi. Tru ţi mutreaşti formaţiunile cari s-angrâpsescu tru curentul eurosceptic şi aţel radical, aeşţâ armasirâ tru idyea scarâ tru preferinţili a electoratlui la idyiul nivel ca aţel ţi eara ninti di campania electorală, faţi timbihi Institutlu di Politiţ Publiţi.
Armanipsearea: Tascu Lala