Radio România Internațional

Tag: Europeanâ

  • De la Timişoara 2023 la Art Encounters

    De la Timişoara 2023 la Art Encounters

    În 2023, Timișoara a preluat, alături de Elefsina (Grecia) și Veszprém (Ungaria), prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii. Acestea s-au alăturat celor peste 60 de orașe selectate în anii precedenți, atât din UE, cât și din afara acesteia.



    Prin titlul de Capitală Europeană a Culturii se demonstrează bogăția și diversitatea culturilor din Europa, se stimulează turismul durabil și se promovează dezvoltarea orașelor prin cultură.



    Am fost la Timişoara, împreună cu un grup de ziarişti români şi străini şi am realizat mai multe interviuri cu unii dintre actorii importanţi ai programului Timişoara 2023.



    Am participat şi la weekendul inaugural al Bienalei de Artă Contemporană Art Encounters, unul dintre punctele principale ale Programului Timişoara 2023. Titlul Bienalei este unul provocator, «My Rhino Is Not a Myth. Art Science Fictions”, şi citează artistic din Albrecht Dürer, marele pictor german, creator de gravuri și teoretician al artei, dar şi din Eugen Ionescu, cu a sa celebră piesă “Rinocerii”.



    Ovidiu Megan este preşedinte executiv al Asociației Timișoara — Capitală Europeană a Culturii.






    Am stat de vorbă şi cu Ovidiu Şandor, președintele Fundației Art Encounters.






    Un alt interlocutor a fost Diana Marincu, curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters. Am discutat despre Bienală, dar şi despre alte două expoziţii extrem de interesante pe care le-a curatoriat, Adrian Ghenie, «Corpul imposibil», respectiv expoziţia colectivă «Diferite grade de libertate», de la Kunshalle Bega.






    Unul dintre cei mai cunoscuţi artişti vizuali contemporani din România este Mircea Cantor.






    O veche cazarmă austriacă din apropierea Pieţei Unirii a fost readusă în circuitul public prin proiectul cultural după SCULPTURĂ/SCULPTURĂ după”, gândit de directorul Fundației Interart TRIADE, Sorina Jecza, și de arhitectul Attila Kim, comisarul României la Bienala de Artă de la Veneţia. Este, practic, o istorie a sculpturii româneşti contemporane, pusă strălucit în operă într-o clădire fascinantă. Am discutat cu Sorina Jecza despre acest regal de sculptură.






    Am întâlnit-o într-o altă clădire care a avut destinaţie militară, Comenduirea Garnizoanei, din Piaţa Libertăţii, pe artista vizuală româno-americană Megan Dominescu.






    Sașa-Liviu Stoianovici este un artist vizual, interpret la instrumente muzicale tradiționale. L-am întâlnit la Muzeul Apei, din Timişoara, în expoziţia “Expanded Nature”.






    La “Expanded Nature” l-am întâlnit şi pe artistul vizual Bogdan Raţă. Lucrarea sa cea mai cunoscută din programul Timişoare 2023 este “The Middle Way”, o mână roşie, din răşină sinteică, amplasată pe Bastionul Maria Theresia din oraş.






    Tot la La Timişoara a avut loc recent “La Pas. Festival de Gastronomie Artizanală”. Am stat de vorbă cu Mihaela Veţan, preşedinta CRIES (Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare).




  • Weekend cu prietenii 27.05.2023

    Weekend cu prietenii 27.05.2023

    Timişoara-Capitală Culturală Europeană 2023 şi Bienala de artă contemporană Art Encounters.



    Interviuri cu Ovidiu Megan, preşedinte executiv al Asociației Timișoara — Capitală Europeană a Culturii, Ovidiu Şandor, președintele Fundației Art Encounters, Diana Marincu, curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters, artistul vizual de talie internaţională Mircea Cantor, directorul Fundației Interart TRIADE, Sorina Jecza, artista vizuală româno-americană Megan Dominescu, artistul vizual şi interpret la instrumente muzicale tradiționale Sașa Liviu Stoianovici, artistul vizual Bogdan Raţă.




  • „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului” în deschiderea Timișoara 2023

    „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului” în deschiderea Timișoara 2023

    După ce a reprezentat cu succes România la a 59-a ediție a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia 2022, proiectul Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”, al artistei și regizoarei Adina Pintilie, va fi prezentat în premieră în România, la Kunsthalle Bega, în deschiderea oficială a programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.



    La evenimentul de deschidere vor fi prezenți artista Adina Pintilie, alături de curatorii Cosmin Costinaș, Viktor Neumann, protagoniștii Hermann Müller și Dirk Lange și producătoarea creativă Bianca Oana.



    Desemnată să reprezinte România la Bienala de Artă de la Veneția în 2022, expoziția Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”, prezentată în Pavilionul României în perioada 23 aprilie – 27 noiembrie 2022, a fost adaptată spațiului alternativ de artă Kunsthalle Bega din Timișoara de către artistul Bogdan Rață împreună cu Martin Backhaus (exhibition designer), mixeurul de sunet Marius Leftărache și designerul de lumini Răzvan Pascu.



    De asemenea, miercuri, 25 ianuarie a fost lansat Programul de Mediere culturală pentru tineri cercetători și studenți care să asiste vizitatorii pe toată durata expoziției.



    Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”/You Are Another Me—A Cathedral of the Body” prezintă în premieră lucrări noi ale artistei Adina Pintilie – o instalație multi-media și o sculptură cinematografică. Pentru ediția din 2022 a Bienalei de Artă de la Veneția, artista a reimaginat Pavilionul încărcat de istorie al României ca pe o catedrală” contemporană, care încurajează deschiderea către experiențe diverse ale corporalității și viziuni diferite asupra lumii. Proiectul propune noi posibilități de a vedea, de a gândi și de a relaționa, ce destabilizează retoricile vizuale și politicile convenționale ale privirii, generând perspective noi și experiențe transformatoare.



    Potrivit curatorilor, proiectul Adinei Pintilie este extrem de actual: astăzi, corpul a redevenit un «câmp de luptă» al ideologiilor, un pretext pentru anxietăți culturale și politice, duse la extrem de declanșarea recentă a unui război atroce pe continentul european, motivat de o ideologie naționalistă și conservatoare, precum și de intoleranță extremă și de etos fascist. În mijlocul acestui reviriment al ideologiilor de dreapta din întreaga lume, accelerate și de pandemie, Pintilie își imaginează un loc pentru transgresarea barierelor ce ne despart și înlocuirea lor cu afecțiune și devotament reciproc.”



    Expoziția poate fi vizitată la Kunsthalle Bega în perioada 17 februarie – 30 aprilie 2023. Apoi își va continua traseul internațional și va fi prezentată în Germania, la Stuttgart Württembergischer Kunstverein (octombrie 2023 – februarie 2024).



    Radio România Internaţional este partener media al proiectului.

  • Europeana – platformă de acces gratuit la patrimoniul cultural european (prima parte)

    Europeana – platformă de acces gratuit la patrimoniul cultural european (prima parte)

    Europeana – o platformă cu peste 50 de milioane de opere de artă, cărți, partituri muzicale și înregistrări istorice accesibile publicului.

    În 2005, o scrisoare semnată de președintele francez Jacques Chirac și alți cinci șefi de stat a cerut oficialilor Uniunii Europene să sprijine dezvoltarea unei biblioteci digitale europene. Prototipul Europeana a fost lansat pe 20 noiembrie 2008. Muzeele, arhivele audiovizuale și galeriile s-au alăturat bibliotecilor, creând un punct de acces comun la patrimoniul cultural european.

    La lansare, Europeana a oferit acces la 4,5 milioane de obiecte digitale.

    În mai 2015, Europeana a devenit una dintre infrastructurile de servicii digitale (DSI) ale Comisiei Europene, toate acestea furnizând servicii transfrontaliere în rețea pentru cetățeni, întreprinderi și administrații publice.

    Interviu cu Bogdan Șandric, director adjunct pentru patrimoniu digital la Institutul Național al Patrimoniului.


  • ESA încurajează proiectele studenţilor

    ESA încurajează proiectele studenţilor

    108 studenţi vor lua parte la Academia Agenţiei Spaţiale Europene – ESA. După
    ce, anul trecut, o iniţiativă similară s-a bucurat de un mare succes în rândul
    tinerilor, experţii în domeniul aeronauticii spaţiale au decis să continue
    proiectul. Agenţia Spaţială Europeană îşi doreşte să inspire în permanenţă
    tinerii din universităţi, astfel încât Provocarea anului 2018 în inginerie
    spaţială, eveniment desfăşurat în luna octombrie, a selectat cele mai bune
    proiecte ale tinerilor pasionaţi de spaţiu. Anul acesta, 30 de universităţi au
    participat la provocarea lansată de Agenţia Spaţială Europeană, din 14 state
    membre ale agenţiei sau partenere. Interesant de menţionat este faptul că cele
    patru echipe selectate nu concurează unele împotriva celorlalte, ci participă împreună
    la activităţile propuse de către experţii ESA.


    Unul dintre
    cursurile ESEO propuse de ESA este EcoDesign, un simulator conceput ca un joc
    pe echipe, prin care studenţii pasionaţi de ingineria spaţială pot învăţa mai
    multe lucruri despre impactul asupra mediului terestru pe care îl pot avea
    misiunile în spaţiu.     De asemenea, EcoDesign propune o viziune unică asupra
    ciclurilor vieţii într-o misiune spaţială şi asupra condiţiei sateliţilor
    lansaţi pe orbita Pământului.


    Un alt proiect
    interesant a fost denumit SANTA, abrevierea denumirii originale traduse ca
    Satelit pentru transportul aerian şi naval din Arctic. Acest proiect a fost
    conceput de echipele de studenţi pentru a oferi servicii de supraveghere zonei
    arctice, pe o orbită polară situată la 1600 de kilometri, alcătuită din opt
    sateliţi. Nicola Melega, expert al Agenţiei Spaţiale Europene şi coordonator al
    Academiei ESA: ESEO este un sistem complex şi cred că, în
    final, s-a dovedit a fi o provocare complexă pentru toate echipele participante.
    Noi am avut şansa de a le fi alături, am avut şansa de a-i învăţa câteva
    lucruri despre instrumentele pe care le folosim, despre cum ar trebui abordate
    lucrurile care, în mod obişnuit, nu le sunt foarte la îndemână în universităţile
    în care ei studiază.


    Interacţiunea cu
    experţii Agenţiei Spaţiale Europene le oferă studenţilor posibilitatea de a-şi
    îmbunătăţi know-how-ul şi înţelegerea ingineriei de sateliţi în ansamblu. Acordarea accesului la infrastructuri de
    ultimă generaţie şi împărtăşirea expertizei şi a practicilor comune ale ESA
    reprezintă valoarea reală adăugată a programului Educaţie ESA    , este de
    părere Hugo Marée, şeful Biroului pentru Educaţie al Agenţiei Spaţiale Europene.


  • Europa noastră – 4.10.2014

    Europa noastră – 4.10.2014

    Educaţia, libera circulaţie şi politica de vecinătate — pe agenda europeană săptămâna aceasta.



  • La Bucureşti, despre apărarea europeană

    România este un jucător strategic foarte important, mai ales în situaţia actuală de securitate din zonă, a declarat, marţi, la Bucureşti, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare (EDA), Claude-France Arnould.



    Este prima vizită în România a unui înalt oficial european pe dimensiunea de securitate şi apărare după o perioadă lungă de timp, a subliniat ministrul apărării, Mircea Duşa.



    In actualul context geopolitic şi al crizei din Ucraina, cei doi au discutat, între altele, despre sprijinul EDA acordat statelor UE, inclusiv România, pentru modernizarea industriei de apărare. Arnould a spus ca Agenţia îşi doreşte să se bazeze pe o industrie de apărare puternică în care să fie implicate toate ţările membre, motiv pentru care EDA menţine şi dezvoltă toate programele de cercetare şi dezvoltare tehnologică.



    Pe de alta parte, ea a reamintit necesitatea reluării trendului ascendent al cheltuielilor de apărare în ţările europene.



    Ministrul Duşa l-a informat pe oficialul european ca România a elaborat un buget de apărare care să ajungă la 2% din PIB până în 2016. El a anunţat că încă din semestrul 2 al acestui an MApN va beneficia de o rectificare bugetară pozitivă, astfel încât să poată continua şi derula programele de înzestrare şi modernizare a Armatei Române. Duşa a reafirmat că Bucureştiul doreşte includerea industriei naţionale de apărare în programele europene desfăşurate sub egida EDA. Mircea Duşa: Europa va trebui să-şi consolideze industria de apărare, iar dorinţa noastră este ca în realizarea capabilităţilor militare europene să fie incluse şi întreprinderile care au profil pentru industria de apărare în aceste program”.



    Chestiunea majorării bugetelor militare ale ţărilor europene a fost abordată, tot marţi, de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în timpul unei conferinţe la Bruxelles. El şi-a exprimat speranţa că, la summitul Alianţei din septembrie, liderii ţărilor NATO vor adopta o declaraţie în care se va reafirma pe de o parte angajamentul american faţă de securitatea Europei, iar de cealaltă parte angajamentul european faţă de o împărţire justă a costurilor şi responsabilităţilor.



    Conform datelor NATO, în ultimii cinci ani Rusia şi-a suplimentat cu 50% cheltuielile militare, în timp ce statele NATO le-au diminuat cu 20%. Anul trecut, numai Statele Unite, Marea Britanie, Grecia şi Estonia au alocat apărării cel puţin 2% din PIB, aşa cum solicită Alianţa. România, Polonia, Lituania şi Letonia au anunţat însă că vor spori bugetele apărării.

  • Bucureşti, tră apărarea europeană

    România easti un agiucător strateghic multu importantu, maxus tru catastisea di tora di securitate dit zonă, declară, marţă, Bucureşti, directorlu executiv ali Agenţie Europenâ di Apărari (EDA), Claudi France Arnauld.



    Easti prota vizită tru România a unui analtu ufiţial european pi cumata di securitate şi apărari după un chiro lungu, cundil’e ministurlu ali apărări, Mircea Duşa.Tru actualu contextu geopolitic şi a crizâl’ei dit Ucraina, aţel’i doi feaţira moeabeti, ntră altili tră agiutorlu ali Agenţie Europenă di Apărare dat tră statili dit UE, nica şi România, tră modernizarea ali industrie di apărare.



    Arnauld spusi câ Agenţia ari tru scupo unâ industrie di apărare vârtoasă tru cari s-hibă mintiti tuti vâsiliili membri, furn’ie tră cari Agenţia Europenâ di Apărari ţâni tru idyea scarâ şi li creaşti tuti programili di cercetare şi dizvoltare tehnologică. Di altâ parti, el nâpoi adusi aminti ananghea ti ahurhearea diznău a trendului ascendentu a hărgilor di apărari tru vâsiliili europene. Ministrul Duşa deadi hâbarea a ufiţialui european câ România ndreapsi un buget di apărari cari s-agiungă la 2% dit PIB până tru 2016. El spusi că dit semestrul 2 a aluştui an MApN va s-hârseascâ di unâ rectificari bugetară pozitivă, aţea turlie tra s-poată s-ducă ma largu şi s-dizvârteascâ programili di ndridzeari şi modernizari ali Ascheri Românâ.



    Duşa nâpoi adusi aminti vrearea a Bucureştiul tra s-acaţâ tru isapi industria naţionalâ di apărari anamisa di programili europeani dizvartiti sum egida ali Agenţie Europenâ di Apărari. Ia ţi spuni Mircea Duşa track: Europa lipseaşti tra s-anvartuşeadzâ industria di apărare, iara vrearea a noastră easti câ ti bâgarea tru lucru a axizerlor militari europeani s-hibâ acâţati tru isapi şi ntreprinderli cari au profil tră industria di apărari tru aestu program”.



    Chestiunea ti criştearea a bugetilor militari a vâsiliilor europeani fu zburâtâ, tut marţâ, di secretarlu general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, tru chirolu a unei conferinţi ţânutâ Bruxelles. El şi spusi umutea că, la summitlu ali Alianţâ dit yismâciuni, liderl’i a vâsiliilor NATO va s-vuluseascâ unâ declaraţie tru cari va lu spunâ di unâ parti angajamentul american andicra di securitatea ali Europa, iara di alantă parti angajamentul european andicra di unâ ampărţari tinţisită a hărgilor şi a borgilor.



    Simfun cu datili NATO, tru ţinţil’i an’i Rusia li criscu cu 50% hărgili militari, chiro tru cari statili NATO li n’icşurarâ cu 20%. Anlu ţi tricu, maşi Statili Uniti, Marea Britanie, Gârţia şi Estonia ahârdzirâ ti apărari naima pţân 2% dit PIB, aşi cum caftă Alianţa. România, Polonia, Lituania şi Letonia dimândară ama că va li creasca bugetili tră apărari.


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Năi privatizări tu Energhie

    Tu inşita a meslui ţi tricu, autorităţli români îndreapsirâ cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeanâ unâ achicâseari di turlii preventivâ, pi doi an’i, di 4 miliardi di euro. Aestâ achicâseari va s-hibâ zburâtâ di cumândisearea al FMI di toamnâ. Pânâ atunţea, unâ turlii, unâ variantâ a cartâl’ei ţi Executivlu di Bucureşti va u pitreacâ Washington, inşi tu presâ. Ea ari tuti elementili ti cari s-achicâsirâ dauli părţâ: năi ipoşisi, ama şi alti vecl’I ţi nu furâ tin’isiti şi privatizări. Cama pi şcurtu, Guvernil s-poati s-creascâ impozitlu pi proprietati ti persoanili cari au unâ casâ, un apartamentu ţi-l ufilisescu ti scupadz di turlii comercialâ; va s-alâxeascâ Codlu ali insolvenţâ şi Codlu Civil; va ţânâ pi cicioari deficitlu bugetar; va s-îndreagâ disnău Agenţia Naţionalâ di Administrari Fiscalâ (ANAF); va s-ayuniseascâ reforma a sistemlui di sânâtati; va s-ducâ ninti proceslu di liberalizari a pâhălui la energhie şi gazi; va s-listeadzâ la bursâ pacheti cama n’iţ a companiilor di stat şi va s-îndreagâ îndauâ privatizări. Printrâ eali easti şi privatizarea ali companiei CFR Marfă, cari va s-ducâ ninti, Executivul luândalui borgea s-tin’iseascâ tut ţi lipseaşti ti vindearea a pachetlui majoritar di acţiun’i. Ia şi alti îndauâ lucri, cu accentu, maxus, pi sectorlu ali Energhie. Programati, îndreapti prota, ti estan, aţeali nai ma mărli listări la bursâ furâ amânati ti toamna a anlui ţi va s-yinâ. Este zborlu di compania Nuclearelectrica, axatâ pi adrarea di energhie electricâ, termicâ şi di combustibil nuclear. Cama limpidi, statlu, ţi ari vârâ 90% dit acţiun’i, va s-scoatâ pi pâzari unâ protâ ofertâ publicâ di 10% dit aestu portofoliu pânâ tu inţita a meslui Ysmârciun 2014. Andicra di Romgaz, nai ma amrea producătari di gazi naturali dit vâsâlii, ţi easti sum cumândisearea a autoritatâl’ei a Ministerului di Icunumii, scutearea pi pâzari ofertâl’ei di 15% va s-adarâ pânâ tu inţita a meslui Brumar di estan. Lipseaşti s-hibâ ghini limpidzâti lucârli tu ţi mutreaşti tratamentul fiscal ti valorili mobiliari ali companii — ţi suntu tranzacţionati pi unâ bursâ ditru-xeani şi va s-hibâ apruchiat timeilu legal ţi lipseaşti. Pânâ tu veara a anlui yinitor, s-aşteaptâ s-iasâ unâ ofertâ publicâ şi tu ţi mutreaşti societatea Electrica — un dit giucâtorl’i di nai ma marea simasii dit sectorlu ali energhii electricâ şi a serviciilor energhetiţi dit Românii. Lipseaşti vidzut, aoa, ţi va s-hibâ cu ţinţi dit aţeali şasi societăţ reghionali ţi agiutâ la împrustarea ali companii: trei dintrâ eali, icâ tuti, lipseaşti s-hibâ ayoriea di Electrica mutrinda vârâ falimentu. Ti Hidroelectrica, ţi easti pi loclu 7 tu toplu aţilor nai ma buni 100 di companii dit Românii, va s-hibâ apruchiatâ unâ apofasi di guvernu tu ţi mutreaşti listarea a unui pachet di 10%, proceslu hiindalui aştiptat tu inşita al Cireşar 2014.