În ianuarie 2020, Parlamentul
european a avut inițiativa organizării unei conferințe privind viitorul Europei
în care cetățenii își vor exprima opiniile asupra reformei Uniunii Europene.
Timp de doi ani, ideile și propunerile de reformă vor fi adunate și dezbătute
în vederea unei reforme care să depășească neajunsurile de până acum. Însă
pandemia de coronavirus a făcut ca evenimentul să fie amânat, dar temele au
rămas în atenția cetățenilor și instituțiilor blocului comunitar. Noutatea
adusă de pandemie a fost transformarea ei de către eurosceptici într-o nouă
critică adusă funcționării instituțiilor europene. Se pare că discuțiile despre
reforma Uniunii se vor purta între eurooptimism și euroscepticism însă
centrismul trebuie să fie abordarea cea mai realistă.
Expertul
în chestiuni europene Mihai Sebe a schițat un tablou general al reformei
Uniunii în care cele două părți au argumente valide:
Euroscepticismul nu își are cauza în pandemie, mai degrabă
pandemia a acționat ca un revelator al faliilor deja existente. De altminteri,
Uniunea Europeană a fost criticată, și pe bună dreptate, pe tema unei reacții
lente la începutul pandemiei. Cel puțin în primele săptămâni ea a dat impresia
unei debusolări și a unei lipse de coordonare.
Pe de altă parte, trebuie să
recunoaștem faptul că Uniunea Europeană nu a fost proiectată pentru a gestiona
aspecte sanitare și criza medicală, acestea fiind mai degrabă competența
statelor membre. Astfel că am avut un mix de reacții întârziate ale Uniunii
Europene. În același timp, am putea spune că există și o tendință a statelor
membre, a diferitelor partide politice, numai de a da vina, ca de fiecare dată,
pe Bruxelles, atunci când problemele interne depășesc o anumită doză.
Criza
pandemiei, odată trecută, ar putea fi folosită ca exemplu pentru construirea
unor seturi noi de răspunsuri la problemele cetățenilor europeni.
Mihai Sebe: Această criză arată faptul că
Uniunea Europeană are nevoie de reformă instituțională și politică în mai multe
domenii. De asemenea, este nevoie de o presiune suplimentară la adresa
instituțiilor europene să devină mai eficiente, mai democratice și totodată mai
apropiate de nevoile cetățenilor. De multe ori se reproșează Uniunii Europene
acest deficit democratic și faptul că nu implică cetățeni în exerciții de
participare și nu ascultă vocile cetățenilor.
Astfel că o soluție pentru
reformarea Uniunii ar fi conferința pentru viitorul Europei prin care să reușim
să atingem acea masă critică de cetățeni, de organizații interesate, de state
membre care să-și spună punctul de vedere cu privire la viitorul Uniunii
Europene și în același timp să putem rezolva, la sfârșitul celor doi ani, o soluție
comună.
În viitor, Uniunea
Europeană ar trebui dotată cu instrumente care să rezolve problemele
cetățenilor, un exemplu de bună reacție fiind rezolvarea condițiilor de muncă
ale muncitorilor sezonieri. Însă cuvintele-cheie ale reformei viitoare rămân solidaritate,
coeziune și reprezentativitate.
