Radio România Internațional

Tag: evaluare

  • Evaluare europeană mutrinda România

    Evaluare europeană mutrinda România


    Comisia Europeană evaluă pozitiv a doua căftari di plată pitricută di România tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3,22 miliardi euro, după ţi vidzu tiñisearea a 49 ditu aţeali 51 di jaloane şi ţinte asumate. Tră aţeali dauă jaloane restante, ţi mutrescu investiţiile tru energie, România kică, toradioară, examenul, lucru ţi feaţi că Comisia s’activeadză procedura di curmari a pălterloru ligati di aestea. Di itia că nu tiñisi 2 jaloane, România va s’llia cu 53,36 milioane euro ma pţănu tru contul a componentăllei di agiutoru sum turlie di împărmut a PNRR, ama ari kiro nica 6 meşi tra s’yină cu dovedz că şi tră aeşţă păradz jaloanili fură tiñisiti haristusitoru.


    Tru simfunie cu reglementărli mutrinda implementarea a Mecanismului di redresare şi rezilienţă, a statilor membre lă si toarnă fondurile aferente ţintilor şi jaloanilor tiñisiti acătaţi tru ună căftari di plată şi au la dispoziţie kiro suplimentar tră s’ndreagă hopili restante.


    Năulu premier, Marcel Ciolacu, lugurseaşti că aestă evaluari da curayiu a guvernului s’continueadză ta s’bagă tu practico scupadzlli pripuşi. El tăxeaşti că va s’hibă recupearate iruşi aţeali dauă jaloane amanati ditu domeniul ali energie, tră s’llia tuţ păradzllii alocaţ. Predecesorlu al Ciolacu tru caplu a executivului, Nicolae Ciucă spuni că păradzllii europeni va s’agiută cabaia ti modernizarea ali Românie tru tuti domeniile clleaie, maxus infrastructură, sistemul sanitar şi aţelu educaţional.


    Tru ună evaluare ghenearală, şefa ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, spusi că România feaţi progrese tru aţea ţi mutreaşti băgarea tru lucru a Planului a llei di Redresare şi Rezilienţă, di exemplu pritu realizarea di reforme mutrinda siguranţa rutieră, energia ditu izvuri regenearabile şi serviţiile di cloud ditu sectorlu public.


    Ditu aţeali 3,22 miliardi euro aproximativ dauă cirecuri reprezintă agiutoru financiar nearambursabil, iara un cirecu agiutoru sum turlie di mpărmutu. Comisia va s’pitreacă evaluarea c4ftarillei di pălteari numirlu 2 a Comitetului Economic şi Financiar, tră s’hibă vulusită, simfunu cu procedura. Prota căftari di plată ditu cadrul PNRR fu rambursată ali României tru sumedrue 2022, suma plătită hiinda di 2,6 miliardi euro, ditu cari 1,8 miliardi sum turlie di granturi şi 0,8 miliardi euro sum turlie di mpărmuturi.


    România ari hăiri di ună alocari di pisti 29 miliardi di euro tră implementarea a PNRR, giumitati hiinda granturi şi giumitate împărmuturi. Tră implementarea a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, România ari loată pănă tora dauaă tranşe di prefinanţare tru valoare cumulată di aproximativ 3,79 miliardi euro.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Evaluare europeană privind România

    Evaluare europeană privind România

    Comisia
    Europeană a evaluat pozitiv a doua cerere de plată transmisă de România în
    cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 3,22
    miliarde euro, după ce a constatat îndeplinirea a 49 din cele 51 de jaloane şi
    ţinte asumate. Pentru cele două jaloane restante, ce privesc investiţiile în
    energie, România a picat, deocamdată, examenul, ceea ce a determinat Comisia să
    activeze procedura de suspendare a plăţilor legate de acestea. Ca urmare a
    neîndeplinirii satisfăcătoare a 2 jaloane, România va încasa cu 53,36 milioane
    euro mai puţin în contul componentei de sprijin sub formă de împrumut a PNRR, însă
    are la dispoziţie încă 6 luni pentru a reveni cu dovezi că şi pentru această
    sumă jaloanele au fost îndeplinite satisfăcător.

    În conformitate cu
    reglementările privind implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă,
    statelor membre le sunt rambursate fondurile aferente ţintelor şi jaloanelor
    îndeplinite cuprinse într-o cerere de plată şi au la dispoziţie timp
    suplimentar pentru a realiza etapele restante.

    Noul premier, Marcel Ciolacu,
    apreciază că această evaluare încurajează guvernul să continue spre atingerea
    obiectivelor propuse. El promite că vor fi recuperate rapid cele două jaloane
    întârziate din domeniul energiei, pentru a se încasa toţi banii alocaţi. Predecesorul
    lui Ciolacu în fruntea executivului, Nicolae Ciucă susţine că banii europeni
    vor contribui esenţial la modernizarea României în toate domeniile cheie, în
    special infrastructură, sistemul sanitar şi cel educaţional.

    Într-o evaluare
    generală, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că România a
    făcut progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Planului său de
    Redresare şi Rezilienţă, de exemplu prin realizarea de reforme privind
    siguranţa rutieră, energia din surse regenerabile şi serviciile de cloud din
    sectorul public.

    Din cele 3,22 miliarde euro aproximativ două treimi reprezintă
    sprijin financiar nerambursabil, iar o treime sprijin sub formă de împrumut. Comisia
    va transmite evaluarea cererii de plată numărul 2 Comitetului Economic şi
    Financiar, pentru a fi aprobată, conform procedurii. Prima cerere de plată din
    cadrul PNRR a fost rambursată României în octombrie 2022, suma plătită fiind de
    2,6 miliarde euro, din care 1,8 miliarde sub formă de granturi şi 0,8 miliarde
    euro sub formă de împrumuturi.

    România beneficiază de o alocare de peste 29 de
    miliarde de euro pentru implementarea PNRR, jumătate fiind granturi şi jumătate
    împrumuturi. Pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă,
    România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ
    3,79 miliarde euro.


  • Cum evaluăm învăţământul

    Cum evaluăm învăţământul

    Prinsă în ultimii
    douăzeci de ani într-un vârtej de schimbări, cea mai recentă fiind actuala
    reformă curriculară, şcoala românească încearcă să facă faţă cât mai bine
    provocările secolului XXI. Una dintre ele este chiar modul de auto-evaluare a
    sistemului, adică a prestaţiei cadrelor didactice şi a rezultatelor elevilor
    sau studenţilor. Recent, un studiu realizat prin colaborarea dintre autorităţile
    române, UNICEF şi OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa)
    pune sub lupă chiar evaluarea şi examinarea în domeniul educaţiei. Prin actuala
    lege a educaţiei, copiii din sistemul preuniversitar trec mai multe serii de
    evaluări începând din clasa a II-a, apoi în a IV-a, continuând în a VI-a şi
    culminând cu Evaluarea Naţională din clasa
    a VIII-a care marchează şi influenţează admiterea la liceu. Considerată
    cel mai important test al vieţii şcolare de până la 14/15 ani, Evaluarea Naţională
    stârneşte, cum era de aşteptat multe controverse. Pe unele dintre acestea ni le
    descrie, Ioana Băltăreţu, membră în Consiliul Naţional al Elevilor. În ceea ce priveşte evaluarea noastră,
    Consiliul Naţional al Elevilor a remarcat cum, de prea multe ori, accentul cade
    pe materiile care fac obiectul examenelor naţionale. Aceste examene, în forma
    actuală, promovează mai mult capacităţile de memorare în detrimentul celor de
    raţionare. Aproximativ 40% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi
    funcţionali, aşa cum arată rezultatele recente PISA. Deşi ştiu să citească,
    aceştia nu înţeleg textele respective din cauza unor tehnici de predare şi
    învăţare bazate mai mult pe memorare.


    Dacă de-a lungul anilor de
    şcoală, copiii şi tinerii trec prin diverse etape în care sunt evaluaţi, ei ar
    dori ca la rândul lor să evalueze modul în care sunt educaţi şi trataţi în
    şcoală. Ioana Băltăreţu: Considerăm
    că este încă deficitară implicarea elevilor în evaluarea internă. Prin
    activitatea reprezentantului elevilor în Consiliul Şcolar, în comisia de
    evaluare şi asigurare a calităţii şi în cea legată de combaterea violenţei, în
    97,5% dintre cazuri elevii nu-şi pot spune opinia sau nici măcar nu sunt
    convocaţi la discuţii. Sunt necesare respectarea legislaţiei în vigoare şi
    aplicarea drepturilor elevilor reprezentanţi. Suntem de părere că este absolut
    necesar ca evaluările să-şi depăşească condiţia de formalitate şi să înceapă a
    fi percepute ca un mecanism ce poate consolida un sistem educaţional de calitate
    de pe urma căruia toţi vom beneficia.


    Exact la modalitatea în
    care testările îşi pot dovedi eficienţa se referă şi studiul Evaluarile si examinarile în sistemul de educatie din
    Romania, realizat de UNICEF în colaborare cu ODCE. Realitatea de la care a
    plecat acest studiu nu e tocmai satisfăcătoare. În 2015 comparativ cu 2012,
    elevii români au înregistrat progrese la testele PISA. Dar, la capitolul
    Ştiinţe, de pildă, 38,6% dintre copiii de 15 ani s-au situat sub nivelul 2,
    adică sub nivelul de bază necesar a fi atins
    până la finalizarea învăţământului obligatoriu, pentru a putea funcţiona
    eficient în societatea cunoaşterii. Pornind de la situaţia asta, se pune
    întrebarea cum putem prin examene şi testări, să ne dăm seama nu doar de
    valoarea reală a elevilor, dar să-i şi ajutăm să-şi îmbunătăţească rezultatele?
    Potrivit autorilor raportului, răspunsul constă în flexibilizarea sistemului de
    învăţământ.

    Şcoala ar trebui să devină nu doar un loc al înaltelor performanţe
    – de care România a dovedit că e capabilă -, ci şi al incluziunii, unde toţi
    elevii să dobândească abilităţile şi cunoştinţele cerute pe piaţa muncii. Iar în această privinţă mai e încă loc de
    îmbunătăţiri, a observat Andreas Schleicher, director în cadrul OCDE. La începutul anilor 2000, România nu avea
    nici o autoritate independentă de evaluare a şcolilor. Azi, însă, România
    deţine un puternic centru pentru evaluare şi examinare. Dar poate că cel mai
    important lucru este faptul că România oferă unul dintre puţine exemple de progres
    din Europa. Noile
    programe sunt sincronizate cu
    aspiraţiile potrivite secolului XXI. Îi oferă fiecărui tânăr posibilitatea de a
    aprofunda cunoştinţe, de a dobândi abilităţile şi gândirea critică necesare
    pentru participarea la societatea de mâine. Dar multe lucruri în educaţie sunt
    mai uşor de teoretizat decât de aplicat. O parte a infrastructurii şi a
    educatorilor nu sunt sincronizaţi cu nevoile secolului XXI. Examenele naţionale
    încă determină viitorul elevilor pe baza unui set rigid de cunoştinţe academice
    şi asta încă de la vârsta de 14 ani. Dar pentru noi asta e ceva demodat şi
    incorect.


    Pentru
    autorităţile române, cel mai important aspect al raportului UNICEF-OCDE este
    recomandarea ca aceste evaluări din învăţământul preuniversitar să privite ca având un
    caracter formativ, şi nu unul de clasamente, a declarat Pavel Năstase,
    Ministrul Educaţiei. Trebuie să ne schimbăm
    abordarea şi să privim evaluarea – a elevilor, a cadrelor didactice, a şcolilor
    şi a sistemului – ca pe o oportunitate de a primi feedback şi de a interveni
    pentru a face ca procesul educaţional să fie de o calitate mai bună şi centrat
    pe elevi. Ne dorim să avem cadre didactice pregătite pentru evaluare-formativă
    care se desfăşoară pe parcursul orelor obişnuite, nu doar prin lucrări de
    control, teze sau examene naţionale. Astfel va putea fi redusă presiunea pe
    elevi şi va permite să arate ce ştiu şi celor care, de obicei, fac faţă cu greu
    evaluărilor clasice. Prin urmare, un element foarte important al acestui raport
    este componenta de evaluare formativă. În ultimă instanţă, acest tip de
    evaluare trebuie să conducă la crearea unor fişe personalizate de pregătire
    ulterioară a elevilor. Noi momentan realizăm evaluarea, dar nu în toate şcolile
    se întâmplă şi partea a doua, adică valorificarea evaluărilor şi personalizarea
    pregătirii şi centrarea ei pe fiecare elev în parte.



    În sensul acesta, Ministerul Educaţiei
    pregăteşte deja, pentru sistemul preuniversitar şi universitar, mai multe
    programe centrate pe evaluarea elevilor şi a profesorilor şi finanţate prin
    fonduri UE.

  • Noi reglementări în învăţământul românesc

    Noi reglementări în învăţământul românesc

    Elevii din România s-au întors la cursuri din 10 februarie, după vacanţa inter-semestrială, prelungită în unele judeţe din jumătatea de sud şi sud-est a ţării de ninsorile şi viscolul din ultima săptămână de şcoală. Cel de-al doilea semestru, care se va încheia pe 20 iunie, aduce câteva noutăţi. Astfel, în perioada 18-20 februarie se va organiza simularea evaluării naţionale pentru toţi elevii din clasa a VIII-a, iar între 3 şi 7 martie cea a examenului de bacalaureat, pentru cei din utimul an de liceu, simulare la care vor participa în premieră şi elevii din clasa a XI-a.



    Cu o săptămână înainte de vacanţa de primăvară, care va începe pe 12 aprilie şi se va încheia pe 22 aprilie, după sărbătorile de Paşti, elevii au programate activităţi extraşcolare şi extracuriculare în săptămâna denumită “Şcoala altfel”. În perioada 6-29 mai vor fi organizate, în premieră, evaluări naţionale, de data aceasta, pentru elevii claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, la limba română, respectiv limba maternă pentru cei care aparţin minorităţilor naţionale care au urmat cursuri în această limbă, dar şi la matematică.



    Evaluările vor avea loc în două sesiuni, a doua fiind rezervată elevilor care au absentat, din motive întemeiate, la prima examinare. Notele obţinute nu vor fi trecute în catalog. Tot în luna mai, elevii din clasele a XII-a care fac parte din loturile naţionale de pregătire pentru competiţiile internaţionale sau care participă la olimpiade internaţionale în acest an, vor susţine bacalaureatul într-o sesiune specială. Examenele la limba română şi matematică de la evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a vor avea loc între 23 şi 25 iunie.



    O noutate pentru acest an şcolar este schimbarea modului în care se va calcula media de admitere la liceu. Astfel, ponderea mediei de la evaluarea naţională creşte la 75 la sută, faţă de 50 la sută cât a fost până acum, iar media notelor din cei patru ani de gimnaziu va conta în proporţie de doar 25% şi nu de 50% ca până acum. Probele din prima sesiune a examenului de bacalaureat vor fi susţinute de absolvenţii claselor a XII-a în perioada 10 iunie – 7 iulie. Cursurile pentru elevii care termină liceul în 2014 se încheie în 30 mai, iar pentru cei din clasa a VIII-a, în 13 iunie.



    Elevii din celelalte clase vor intra în vacanţa de vară în 21 iunie, anul şcolar 2014-2015 urmând să înceapă pe 14 septembrie. Pe de altă parte, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat recent că după mult timp în care nu au mai fost facute investiţii importante în infrastructura educaţională, în 2014, aceasta va beneficia de 200 milioane de euro din fondurile structurale neutilizate în perioada 2007-2013. În acelaşi timp, pentru perioada 2014-2020 va fi alocata o jumătate de miliard de euro pentru a continua obiectivele de investiţii deja începute sau pentru unele noi.


  • Retrospectiva săptămânii 20/10-26/10/2013

    Retrospectiva săptămânii 20/10-26/10/2013

    Premierul român Victor Ponta, în vizită în Statele Unite ale Americii



    Premierul român Victor Ponta a făcut, în această săptămână, o vizită oficială în Statele Unite, unde a avut întâlniri cu vicepreşedintele Joe Biden, dar şi cu reprezentanţi ai unor mari companii americane. Victor Ponta a precizat că independenţa energetică este un obiectiv strategic naţional pentru România, iar Executivul de la Bucuresti va sprijini toate explorările de resurse neconvenţionale, dacă exploatarea ulterioară a acestora nu afectează mediul. Pe de altă parte, la întâlnirea cu vicepreşedintele Joe Biden, Victor Ponta l-a asigurat pe acesta că nu vor mai fi crize constituţionale în România şi nici justiţia nu va mai fi implicată în lupte politice. La răndul său, oficialul american a afirmat că succesul României ca partener democratic şi un stat puternic de drept, este vital pentru crearea unui climat de afaceri bun, iar acest lucru este în interesul comun al celor două ţări. El a reafirmat angajamentul Statelor Unite faţă de Parteneriatul strategic cu România şi a mulţumit premierului pentru sprijinul constant al ţării în privinţa mai multor probleme regionale, inclusiv în Afganistan, şi pentru găzduirea scutului antirachetă. Participarea militarilor români în Afganistan, amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor elemente din scutul antirachetă american sau Parteneriatul strategic bilateral au constituitn şi temele convorbirii telefonice dintre Joe Biden şi preşedintele României Traian Băsescu. Oficialul de la Washington a salutat începerea lucrărilor la baza din Deveselu, unde vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă. In acelaşi timp, el a subliniat potenţialul mare de creştere economică al României, în următorii ani, dacă aceasta va continua să dezvolte un mediu de afaceri predictibil şi transparent. Relaţiile bilaterale reprezintă una din cele mai puternice garanţii pentru securitatea României şi stabilitatea regională, a spus, la rândul său, preşedintele Traian Băsescu. El s-a referit şi la importanţa investiţiilor americane, cu un accent special pe domeniile care ar genera dezvoltarea economică şi anume, industria IT, agricultura, industria alimentară, cea auto şi a echipamentelor petroliere.



    Consiuliul European de toamna, consacrat realizării pieţei unice a telecomunicaţiilor



    Lucrările Consiliului European de toamnă, la care România a fost reprezentată de presedintele Traian Basescu, au fost consacrate realizării pieţei unice a telecomunicaţiilor dar şi soluţionării problemelor imigraţiei. Şefii de stat şi de guvern din UE au elaborat o declaraţie comună în care au hotărât ca piaţa unică de telecomunicaţii să înceapă să funcţioneze din anul 2015. În declaraţii este menţionată şi importanţa investiţiilor în cercetare, inovare şi formare profesională în domeniul IT, unde ar putea fi ocupate peste 900.000 de locuri de muncă până în 2015. Pe de altă parte, Franţa şi Germania au elaborat o iniţiativă comună de a începe discuţii cu Statele Unite pentru încheierea unui acord privind activităţile serviciilor secrete. Iniţiativa survine după o serie de dezvăluiri potrivit cărora serviciiile americane de informaţii ar fi monitorizat convorbirile telefonice ale cancelarului german Angela Merkel şi milioane de apeluri din Franţa.




    O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale la Bucureşti pentru evaluarea unui nou acord de tip preventiv



    O delegaţie a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află la Bucureşti pentru evaluarea noului acord de tip preventiv cu România. Delegaţia are discuţii cu autorităţile, întâlniri cu reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor, asociaţiilor de afaceri, ai băncilor şi cu organizaţii ale societăţii civile. Boardul FMI a aprobat, în septembrie, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea unui nou acord de tip preventiv, în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă două miliarde de euro de la CE.



    Cea mai mare companie producătoare şi furnizoare de gaze din România — Romgaz — listată la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa londoneză



    Statul român a pus în vânzare, de marţi şi până la sfârşitul lunii, 15% din acţiunile celui mai mare producător şi furnizor de gaze din România — Romgaz – atât la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi, în premieră, la Bursa londoneză. Din această vânzare, statul speră să obţină între 300 şi 400 de milioane de euro. O tranşă de 15% din acţiuni va fi rezervată investitorilor mici, iar diferenţa de 85% va fi alocată investitorilor instituţionali. Romgaz deţine peste jumătate din rezervele şi exploatările de gaz ale ţării. Pe 30 iunie 2013, compania deţinea rezerve nete dovedite de gaze de 62 de miliarde de metri cubi şi rezerve nete probabile de 13,1 miliarde de metri cubi de gaze.



    Un al doilea torţionar comunist din Romania, acuzat oficial de genocid



    Un fost comandant de lagăr comunist din România a fost acuzat, oficial, de genocid, pentru implicarea sa în uciderea a peste 100 de deţinuţi politici. În vârstă de 85 de ani, Ioan Ficior a fost, între anii 1958 şi 1963, comandant al lagărului Periprava din Delta Dunării, unde, potrivit Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, a introdus un regim de detenţie abuziv, represiv, discretionar împotriva deţinuţilor politici. Ioan Ficior este al doilea şef de penitenciar acuzat de genocid.



    Romania, în fotbalul mondial şi cel european



    S-a decis! Naţionala de fotbal a României va intalni Grecia, în barajul pentru calificarea la Campionatul Mondial din Brazilia din 2014, în urma tragerii la sorţi care a avut loc, luni, la Zurich. Meciul tur se va desfăşura pe 15 noiembrie în Grecia, iar returul va avea loc pe 19 noiembrie, la Bucureşti. Pe de altă parte, campioana României la fotbal, Steaua Bucuresti, a remizat, marţi, pe teren propriu, scor 1-1, cu elveţienii de la FC Basel, în grupa E a Ligii Campionilor. Cu un singur punct, steliştii ocupa ultimul loc în grupa E, dominata de Chelsea şi Schalke 04. Echipa românească de fotbal Pandurii Târgu Jiu a fost învinsă, joi, în deplasare, cu scorul de 3-0, de formatia italiană Fiorentina, într-un meci din etapa a treia a grupei E a Ligii Europa.