Tag: evaluarea nationala

  • Pregătiri pentru examenele naţionale

    Pregătiri pentru examenele naţionale

    Din nou pe
    băncile școlii, la aproape trei luni după ce unitățile de învățământ din
    România s-au închis, la decizia autorităților, pentru a se limita răspândirea
    coronavirusului. Totuși, au revenit la școală, de marți, doar elevii din anii
    terminali, pentru a participa la cursurile de pregătire în vederea examenelor
    naționale și anume Evaluarea Națională pentru cei din clasa a VIII – a și
    Bacalaureatul pentru cei din ultima clasă de liceu. Ceilalți vor continua, de
    acasă, lecțiile online.


    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, anunţa, recent, că,
    între 2 – 12 iunie, se vor realiza numai activităţi de pregătire şi consiliere,
    iar prezenţa în această perioadă la şcoală este opţională. Elevii pentru care
    părinţii au decis să nu se întoarca la şcoală, cei cu probleme de sănătate sau
    care au în familie persoane aflate în grupele de risc vor continua pregătirea
    pentru examene în mediul online.


    Tot marți, au început şi înscrierile pentru
    Evaluarea Naţională. Astfel, elevii de clasa a VIII-a se pot înscrie, pâna în 5
    iunie, iar prima probă este programată în 15 iunie. Pentru prima dată, va avea
    loc încă o sesiune a acestui examen, programată în 29 iunie, destinată elevilor
    care nu-l pot susține din motive medicale. Pe 22 iunie, va fi prima probă
    scrisă a Bacalaureatului, pentru care, de asemenea, a fost anunțată o sesiune
    specială la care pot participa elevii care au avut probleme de sănătate.


    În
    contextul pandemiei de coronavirus, printr-un ordin comun al miniştrilor
    Educaţiei şi Sănătăţii, au fost elaborate proceduri specifice de organizare a
    activităților educaționale. Astfel, la intrarea în şcoli, elevilor şi
    profesorilor li se va măsura temperatura, care nu trebuie să depăşească 37,3
    grade Celsius. În cazul în care cineva prezintă simptome sau există suspiciunea
    că starea sa de sănătate este precară, nu i se va permite accesul în unitatea
    de învăţământ şi i se va recomanda să se adreseze medicului de familie.
    În
    plus, toată lumea trebuie să poarte mască de protecţie. Mai mult, băncile au
    fost aranjate în sălile de clasă, astfel încât să fie respectată distanţa de
    doi metri.


    De asemenea, ministrul Educației, Monica Anisie, a dat asigurări că,
    în clase, vor fi igienizate şi dezinfectate băncile şi scaunele în fiecare zi,
    iar elevii vor intra în unitatea de învăţământ pe un culoar şi vor ieşi pe altul,
    respectând normele de distanţare fizică. Procedurile de prevenţie vor fi
    aplicate şi la susţinerea examenelor naţionale.


    În ceea ce privește admiterea
    la facultate, reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că, având în vedere
    situaţia specială creată în învăţământ, în acest an, examenele nu se vor mai
    susține ca până acum și că a fost creat cadrul legal pentru ca acestea să se
    poată desfăşura şi online. Sunt universităţi care îşi vor desfăşura examenul de
    admitere pe cele trei cicluri, licenţă, master, doctorat, doar în online, dar
    sunt și universităţi care consideră că este necesar să aibă loc întâlnirea faţă
    în faţă cu candidatul, pentru a putea fi evaluat la adevărata lui valoare.

  • Cum se desfăşoară „Fenomenul Brăila” în şcolile româneşti

    Cum se desfăşoară „Fenomenul Brăila” în şcolile româneşti

    Anul trecut, așa-numitul
    Fenomen Brăila
    exploda în mass-media. S-a întâmplat în preajma Evaluării
    Naționale, testare programată de obicei în luna iunie pentru elevii care
    termină ciclul gimnazial – clasa a VIII-a – și se pregătesc pentru înscrierea
    la liceu. De rezultatele obținute la acest exament, depinde admiterea la un
    liceu de elită sau la unul cotat mai slab. De ce sunt corelate Fenomenul
    Brăila de Evaluarea Națională? Răspunsul l-au oferit reprezentanții Human
    Catalyst
    , organizația non-guvernamentală care l-a analizat pentru prima oară și
    l-a denumit. În județul Brăila, în anul școlar 2016-2017, 36,5% dintre elevii
    de clasa a VIIIa nu s-au înscris la Evaluarea Națională (EN), înregistrând cea
    mai mare pondere din țară în această privință
    . Surprinzător a fost, însă,
    faptul media notelor la această testare a fost foarte mare: 7,29 – a doua cea mai mare din țară,
    după municipiul București. Explicațiile le aflăm
    acum de la Laura Greta Marin, președinta Asociației pentru educație și justiție
    social, Human Catalys: Fenomenul Brăila reprezintă o
    practică a cadrelor didactice din cauza căreia copiii slabi la învăţătură nu
    sunt înscrişi la evaluarea naţională din clasa a VIII-a
    . Şi, din câte am
    înţeles, există semnale că acest fenomen este practicat şi în privinţa
    bacalaureatului. Sunt diverse mijloace prin care copiii sunt împiedicaţi să participe
    la aceste examene. În unele cazuri, s-au făcut şedinţe cu părinţii în care li
    se spune că, din cauza rezultatelor slabe ale copiilor lor, ar fi mai bine să
    nu se înscrie la această evaluare. Unii părinţi sunt ameninţaţi în aceste
    şedinţe de către directorii de şcoală că ai lor copii pot fi lăsaţi repetenţi,
    corijenţi sau cu media neîncheiată. Există diverse mijloace de constrângere pe
    care şcolile le folosesc asupra părinţilor şi copiilor pentru a-i convinge să
    nu participe la evaluări naţionale sau bacalaureat pentru a reduce media pe
    ţară sau pe judeţ la aceste testări.


    De ce sunt atât de
    importante rezultatele obținute școlilor la Evaluarea Națională? Laura Greta
    Marin: Pe primul loc ar fi orgoliul personal al şcolii. Se realizează la nivel
    de inspectorate şcolare, de oraş şi de judeţ unele clasamente ale celor mai
    bune şcoli din zonă. În aceste topuri, fiecare şcoală vrea să fie cât mai sus.
    Fenomenul Brăila este o metodă mai la îndemână. Le este mai uşor să crească
    media în acest fel decât să investească timp şi resurse în pregătirea elevilor
    pentru ca ei să ia note cât mai mari la aceste examene. Când un părinte alege
    liceul copilului, el ia în considerare şi media finală al absolvenţilor unei
    anumite instituţii de învăţământ la Evaluarea Naţională, care este media pe
    ţară, care este locul acelui liceu pe ţară sau pe judeţ. Deci, este şi un
    indicator luat în calcul de părinţi când îşi înscriu copiii la liceu. Acest
    lucru influenţează şi sumele primite de la bugetul de stat pentru că, aşa cum
    ştim aceste se alocă per capita, în funcţie de numărul de elevi din unitatea
    respectivă.


    Pentru că anul trecut
    Fenomenul Brăila a fost amplu prezentat în multe reportaje, statisticile
    ulterioare par a indica o scădere în amploare
    . Parcă, de teamă deconspirării,
    mecanismele care întrețineau această stare de lucruri și-au mai slăbit
    șuruburile. În anul școlar 2017-2018, rata de
    neparticipare la EN a scăzut la nivel național cu 4,4% în 2018 față de 2017, în
    majoritatea județelor din România. Așadar, a crescut procentul
    absolvenţilor de gimnaziu la evaluările naţionale faţă de anii precedenţi, au
    observat experții de la Human Catalyst care, imediat, au mai sesizat ceva.

    Laura Greta Marin: Dar, după ce ne-a trecut euforia de moment,
    am constatat altceva. Deşi au fost înscrişi mai mulţi elevi la evaluarile
    naţionale, numărul elevilor nepromovaţi la finalul clasei a VIII-a a fost mai
    mare. Numărul elevilor nepromovaţi la final de gimnaziu a crescut în 2018 cu
    aproape 10.000 de cazuri. Asta înseamnă că Fenomenul Brăila a luat o altă
    formă. Nu mai sunt ameninţaţi sau persuadaţi copiii şi părinţii să nu se
    înscrie la Evaluarea Naţională, ci pur şi simplu în clasa a VIII-a în semestrul
    unu sau doi sunt lăsaţi corijenţi sau nu li se încheie situaţia. Se recurge la
    alte mijloace pentru a se împiedica înscrierea la evaluare.


    Potrivit
    calculelor realizate de Human Catalyst, înseamnă că a crescut cu 70% numărul de
    elevi nepromovați în anul 2018 față de anul anterior
    (de la 13.078 de elevi în
    2017 la 22.250 în 2018). Cifra este ciudat de mare deoarece nu o anunța nimic
    din evaluările, notele și situația școlară din anii anteriori a acestor elevi.
    Pe de altă parte, este posibil ca aceste date să reflecte situația reală din învățământul gimnazial,
    adică o înrăutățirea bruscă a rezultatelor în 2018 față de 2017 fără legătură
    cu Fenomenul Brăila.

    Laura Greta Marin are, totuși, rezerve față de această interpretare: Din datele noastre se vede o diferență uriașă care
    a apărut într-un singur an. De la un an la altul, au apărut deodată foarte
    mulți elevi corijenți și cu mediile neîncheiate în clasa a VIII-a. Nu este
    firesc. În condiții normale, nu au loc astfel de decalaje. Astfel de decalaje
    mari, din punct de vedere statistic, intervin atunci cifrele sunt influențate
    direct, în teren. S-a întâmplat ceva de vreme ce de la un an la altul a crescut
    cu 70% numărul de elevi nepromovați.



    Anul trecut, au avut loc discuții cu reprezentanții
    Ministerului Învățământului referitoare la acest fenomen, iar anul acesta,
    odată cu schimbarea titularului portofoliului educației, părinții și
    organizațiile non-guvernamentale au trimis autorităților cereri de a dialog pe
    această temă. Totuși, până în prezent,
    existența Fenomenului Brăila nu este recunoscută oficial.

  • Examene în plină vară

    Examene în plină vară


    Începutul de vară înseamnă în fiecare an pentru cîteva sute de mii de elevi şi studenţi din România perioada examenelor majore. În urmă cu o săptămână, startul a fost dat de absolvenţii claselor a VIII-a, aflaţi pentru prima dată în postura de candidaţi. Miza a fost una importantă — obţinerea unui loc într-un liceu cât mai bine cotat, repartizarea făcându-se potrivit unui algoritm. Potrivit Ministerului Educaţiei, media de la Evaluarea Naţională are o pondere mai mare de anul acesta la admiterea în clasa a IX-a – a crescut de la 75 la 80%, în timp ce media generală a claselor V-VIII reprezintă doar 20%.



    Acum a venit rândul celor care au absolvit ultima clasă de liceu. Peste 135 de mii de candidaţi s-au înscris în acest an pentru probele scrise la bacalaureat, sesiunea iunie-iulie, care a început cu testul de limba şi literatura română. Marţi, se va desfăşura proba la limba şi literatura maternă, iar miercuri va avea loc proba obligatorie a profilului. Ultima probă scrisă din această sesiune, probă la alegere a profilului şi specializării, este programată vineri.



    Accesul candidaţilor în cele peste 400 de centre de examen se face pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie, iar orice încercare de a copia duce la eliminarea din examen – avertizează Ministerul Educaţiei. Statisticile arată că în anul şcolar şi universitar 2016-2017, numărul total al elevilor şi studenţilor a fost de aproape 3,6 milioane, în scădere cu 45 de mii, comparativ cu anul precedent.



    Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică mai arată că numărul absolvenţilor din 2016 a fost cu 10 procente mai mic decât în 2015, iar învăţământul profesional a fost singurul în care populaţia şcolară a crescut, fiind, totuşi, nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare. De asemenea, raportul mediu dintre numărul elevilor sau studenţilor şi cel al profesorilor a fost de un profesor la 15 elevi sau studenţi. În învăţământul superior, cele mai căutate specializări au fost cele de afaceri, administraţie şi drept, dar şi inginerie, în special în domeniul construcţiilor.



    Pe de altă parte, săptămâna trecută, Ministerul Educaţiei, Ministerul de Externe şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au aprobat, prin ordin comun, metodologiile ce reglementează procedurile de şcolarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar şi superior de stat din România în anul de învăţământ 2017 – 2018. Pentru aceştia au fost alocate în învăţământul preuniversitar 1.800 de locuri, iar în învăţământul superior – 3.705 locuri pentru studii de licenţă