Radio România Internațional

Tag: evaluari

  • Noi schimbări în învăţământul românesc

    Noi schimbări în învăţământul românesc

    După modificarea radicală a structurii anului şcolar în învăţământul preuniversitar, elevii și profesorii din România sunt puși în fața unor noi modificări ale sistemului de învățământ. Din anul şcolar 2022 – 2023, care va începe mai devreme față de anii trecuți, pe 5 septembrie, în loc de două semestre vor fi cinci module de învăţare care vor alterna cu cinci vacanțe. Ministrul Sorin Cîmpeanu a anunţat că din această toamnă se va renunţa la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor şi va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar. Astfel, profesorul va avea mult mai multă autonomie în evaluarea elevului pe parcursul întregului an şcolar, iar notele sau calificativele vor evidenţia competenţele elevilor, consideră ministrul. Notele vor fi puse de profesor în funcţie de numărul de ore alocat săptămânal disciplinei.

    Sorin Cîmpeanu explică: Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu n+3, unde n este numărul de ore alocate săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână, într-un întreg an şcolar vor fi necesare cel puţin cinci note. Mai trebuie menționat că în aceste zile are loc evaluarea standardizată a elevilor din ciclul primar și gimnazial – un proiect pilot digital, o premieră în învățământul românesc. Până pe 10 iunie, elevi din aproximativ 330 de şcoli din toată ţara vor susţine câte două teste, română şi, după caz, matematică sau istorie.

    Pe fondul schimbărilor majore anunțate în învățământul românesc, Consiliul Naţional al Elevilor şi Comunitatea Declic au organizat un protest în faţa Ministerului Educaţiei. Ei au vrut să tragă un semnal de alarmă despre situaţia din şcolile unde elevii primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel de alimente și au cerut ca toţi elevii să primească o masă caldă. În timpul unei întrevederi cu ministrul, acesta le-a promis un program naţional privind mâncarea sănătoasă în şcoli, finanţat cu un miliard de euro, care ar trebui să înceapă chiar din acest an. În România au existat mai multe astfel de iniţiative legislative. Totuşi, până în prezent, nu s-a reuşit implementarea unui program eficient. Există și un proiect-pilot, care se blochează an de an în birocraţie.Potrivit unui studiu World Vision Romania, unul din zece copii se duce la culcare flămând, iar doi din zece copii din mediul rural din România spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Totodată,mai mult de 1 din 3 adolescenţi lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să muncească în gospodărie, iar unul din zece copii nu frecventează nicio instituţie de învăţământ.


  • Şcoala românească şi incluziunea socio-educaţională

    Şcoala românească şi incluziunea socio-educaţională

    În paralel cu
    datele oficiale, dar complementar cu ele, diverşi experţi în educaţie şi
    asociaţii non-guvernamentale din domeniu fac propriile lor evaluări ale
    sistemului de învăţământ. Este cazul asociaţiei Human Catalyst care prin
    preşedinta sa, Laura Greta Marin, în colaborare cu alţi experţi a creat un
    anumit instrument de evaluare a şcolilor din punct de vedere social.
    Instrumentul se numeşte indice de risc socio-educaţional sau, pe scurt, IRSE.
    În prezent, acest indice a fost folosit doar pentru analizarea claselor din
    ciclurile primar şi gimnazial, care cuprind elevii din clasele 0 până la a 8-a,
    inclusiv, aşadar copii cu vârste între 6 şi 14 ani. IRSE combină mai multe date
    printre care cele care vizează riscul de abandon şcolar, adică ponderea
    elevilor repetenți, exmatriculați şi cu situația neîncheiată în şcoala
    respectivă. În al doilea rând, IRSE ia în calcul nivelul de pregătire a
    cadrelor didactice, adică ponderea profesorilor fără o pregătire satisfăcătoare,
    apoi gradul de pregătire a elevilor aşa cum reiese din rata participării
    elevilor de a 8-a la Evaluarea Naţională şi, în final, nivelul de dezvoltare
    socio-economică a localității, adică gradul de marginalizare potrivit studiilor
    provenite de la Banca Mondială. Care au fost rezultatele aplicării acestor
    criterii pentru anul şcolar 2016-2017, ne spune Laura Greta Marin. Indicatorul IRSE este gradat de la 1 la 10 unde 10 este punctul maxim
    pe care-l poate obține școala cu cel mai mare grad de risc socio-educațional.
    În timp ce am făcut ierarhizarea, s-au detașat în mod natural 4 categorii de
    școli: școli performante cu IRSE între 0 și 1 (ele sunt în număr de 446 pe tot
    teritoriul țării), școli medii cu IRSE între 1 și trei (ele sunt cele mai
    multe, reprezentând 62% din totalul școlilor din România, adică un pic peste
    2.600 de unități școlare), școli defavorizate în număr de 1.115, adică 26%
    dintre școli, iar pe ultimul loc se află școlile profund defavorizate,
    reprezentând 1% și fiind în număr de 54 pe tot teritoriul României.


    Pe baza
    informaţiilor furnizate prin aplicarea IRSE, experţii în educaţie au putut
    întocmi chiar un profil generic al şcolii aflate în risc maxim
    socio-educațional în România. Laura Greta Marin. Este situată într-o
    zonă aflată pe lista zonelor celor mai marginalizate așa cum au fost descrise
    de Banca Mondială. Sunt unități de învățământ mici, având în jur de 300 elevi.
    Procentul elevilor de etnie romă este de peste 10%, iar în unele, elevii
    aparțin în majoritate acestei etnii, fiind și școli segregate. Abandonul școlar
    este de peste 10%, putând să ajungă chiar și la 70%. Procentul cadrelor
    didactice fără pregătire adecvată sau performantă putând să ajungă și la 5%.
    Procentul elevilor neînscriși la evaluarea națională fiind de peste 30% din
    numărul elevilor înscriși în clasa a opta. Iar media notelor obținute numărul
    elevilor care se prezintă la Evaluarea Națională este mai mică de 5,50.


    Evaluând şi
    comparând datele aferente anilor 2015, 2016, 2017, s-a detaşat şi o situaţie
    unică pe care experţii de la asociaţia Human Catalyst au numit-o Fenomenul
    Brăila. Fenomenul Brăila are legătură cu înscrierea elevilor la Evaluarea
    Naţională, o testare a cunoştinţelor de
    limbă română şi matematică la care toţi absolvenţii de clasa a a 8-a participă
    pentru a se înscrie apoi la liceu, deci pentru a-şi continua studiile. În
    funcţie de notele obţinute la acest test, împreună cu restul rezultatelor
    şcolare, copiii se califică pentru admiterea la licee bune sau mai puţin bune.
    Tot în funcţie de aceste rezultate, se face şi un clasament informal al
    şcolilor generale. Ce înseamnă, de fapt, Fenomenul Brăila ne spune tot Laura
    Greta Marin. Brăila era pe locul doi anul trecut în topul
    județelor cu media cea mai mare la Evaluările Naționale după București. Dar, în
    același timp, Brăila se distanța și cu cea mai mare rată de neparticipare a
    copiilor la Evaluarea Națională, aproape 40%. Ca să verificăm situația asta am
    sunat și am vorbit cu inspectori, cu directori de școală, dar și cu părinți
    care ne-au spus că a apărut o anumită procedură care se aplică de mulți ani:
    copiii cu rezultate slabe la învățătură sunt îndrumați sau forțați sau
    șantajați ca să nu se înscrie la testările naționale ca să nu scadă media
    școlii pe județ. Avem relatări de acest gen provenind, de fapt, din toată țară.


    Pentru copiii cu
    rezultate slabe la învăţătură sau în situaţia de a fi corigenţi, e previzibil
    că vor obţine note mici la Evaluare, mai ales că înainte se dă şi o simulare a
    acestui test. De aceea, se pare că direcţiunea anumitor şcoli încearcă, în
    anumite cazuri, să forţeze neparticiparea lor la testarea naţională, aşa cum i
    s-a şi întâmplat unei mame din Bucureşti. Băieţii ei, tripleţi, nu aveau note
    de trecere la matematică, fiind în pragul corigenței. În loc să li se dea
    tripleţilor posibilitea de a-şi corecta sau nu notele, s-a petrecut altceva,
    după cum aflăm de la mama lor. Aveau note mici, iar eu nu știam de ele.
    M-a uimit lucrul acesta. Știam că sunt elevi slabi, dar nu atât de slabi ca să
    ia note de 2 și de 3. După aceea, doamna directoare mi-a spus chiar direct că
    va fi atentă la doamna profesoară de matematică pentru ca aceasta să nu-i
    treacă. Voia să-i lase corigenți ca să nu intre la evaluare și astfel, luând
    acolo o notă mică, să nu strice media pe școală, școala dânsei fiind o școală
    bună. Chiar așa s-a exprimat. Mi s-a părut că a fost o presiune din partea
    doamnei directoare asupra profesoarei.


    Pe lângă faptul
    că presiuni de genul acesta nu sunt legale, mămica tripleţilor consideră că ele
    afectează şi moralul copiiilor. Vor rămâne să se înscrie la sesiunea din
    toamnă și atunci, e ca și cum ar fi fost înfrânți, ca și cum ar pleca în viață
    cu aripile retezate. Și ei au avut un fel de cădere nervoasă și se gândeau că
    n-are nici un rost să mai învețe că tot rămân corigenți.



    Drept urmare, acest părinte a depus o sesizare
    la cabinetul Ministrului Educaţiei, acum două săptămâni. De asemenea, la
    iniţiativa Human Catalyst, mai multe organizaţii non-guvernamentale au trimis o
    petiţie autorităţilor de resort despre Fenomenul Brăila. La două săptămâni de
    la înregistrarea acestor cereri, Ministerul Educației Naționale invită la o
    discuție despre soluţii pe reprezentanţii semnatarilor, discuţie ale cărei
    rezultate urmează să fie date publicităţii. Şi redacţia noastră a solicitat
    Ministerului Educaţiei un punct de vedere privitor la Fenomenul Brăila. În
    comunicatul primit drept răspuns, cu o săptămână în urmă, scria: Ministerul Educaţiei
    Naţionale promovează, ca politică educaţională, asigurarea echităţii
    în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ,
    dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii.În atenția MEN, până la acest moment, nu au fost
    transmise sesizări din partea părinților sau elevilor referitoare la o situație
    concretă privind fenomenul menționat.

  • Noutăţi în învăţământ

    Noutăţi în învăţământ

    După o vacanţă intersemestrială de o săptămână, elevii din România au revenit, de luni, în clase. Şi, odată cu începerea celui de-al doilea semestru, au parte şi de un regulament şcolar nou potrivit căruia ei sau părinţii lor au dreptul să conteste rezultatele evaluărilor scrise de la clasă, solicitând învăţătorului sau profesorului să le justifice în termen de cinci zile de la comunicare. Dacă argumentele prezentate de cadrul didactic nu sunt considerate satisfăcătoare, elevii sau părinţii pot solicita directorului unităţii de învăţământ reevaluarea lucrării scrise. Pentru soluţionarea cererii de reevaluare, directorul va desemna două cadre didactice de specialitate, din unitatea de învăţământ, care nu predau la clasa respectivă.



    Media notelor acordate separat de cei doi profesori este nota rezultată în urma reevaluării. În cazul în care diferenţa dintre nota acordată de cadrul didactic de la clasă şi nota rezultată în urma reevaluării este mai mică de un punct, contestaţia este respinsă şi nota iniţială rămâne neschimbată. În cazul în care diferenţa este de cel puţin un punct, contestaţia este acceptată. Tot potrivit noului regulament şcolar, conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ nu pot face publice datele personale şi rezultatele şcolare ale elevilor.



    Aceştia şi părinţii lor au dreptul să fie consultaţi şi să-şi exprime opţiunea pentru disciplinele aflate în oferta educaţională a unităţii de învăţământ, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale sau ale partenerilor economici. Părinţii care nu îşi trimit copiii la şcoală vor primi amenzi. Ei nu mai pot nici motiva absenţele copiilor decât trei zile pe semestru în loc de şapte.



    În noul regulament şcolar este prevăzut, de asemenea, că elevii au dreptul la tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţiile publice. Ei beneficiază, pe tot parcursul anului calendaristic, de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. Ministerul Educaţiei, prin unităţile de învăţământ, decontează elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, cheltuielile de transport, pe bază de abonament, în limita a 50 km.



    De aceeaşi facilitate beneficiază şi elevii care locuiesc la internat sau în gazdă, cărora li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe semestru. Nu în ultimul rând, elevii pot beneficia şi de credite bancare pentru continuarea studiilor.