Tag: evaziune

  • Jurnal românesc – 16.07.2014

    Jurnal românesc – 16.07.2014

    Cei 19 marinarii români de pe o navă comercială, staţionată într-un port canadian, aflaţi într-un conflict de muncă cu armatorul, au primit alimente şi nu doresc să părăsească vasul până nu se rezolvă litigiul cu angajatorul, a precizat Ministerul de Externe de la Bucuresti. Potrivit MAE, reprezentanţii Consulatului general al României din Toronto au întreprins demersurile necesare care să conducă la soluţionarea cât mai rapidă a litigiului de muncă. Anterior, Inspectorul Federaţiei internaţionale a muncitorilor din transporturi, Vince Giannopoulos, a declarat că nava a ajuns în apele canadiene în urmă cu o lună venind din Europa şi că cei 19 marinari aflaţi la bord au fost abandonaţi, fără mâncare şi apă, de două săptămâni.



    Evaziunea fiscală rămâne una din piedicile în calea redresării economice – atrag atenţia reprezentanţii Băncii Naţionale a României şi cei ai Consiliului Fiscal. Prezent la o conferinţă pe teme economice, preşedintele Consiliului, Ionuţ Dumitru, a subliniat că acest fenomen a scăpat de sub control şi atinge siguranţa naţională. Potrivit Consiliului, evaziunea fiscală pentru 2013 este estimată la 16% din PIB, faţă de 13,8% în 2012. La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că o altă nevoie urgentă este crearea unui sistem informatic pentru plata taxelor şi impozitelor. Pe de altă parte, a mai spus Isărescu, România trebuie să reducă dezechilibrul dintre numărul de salariaţi şi cel al beneficiarilor de asigurări sociale. Soluţiile vizează combaterea muncii la negru şi încurajarea antreprenoriatului.



    Premierul Victor Ponta a declarat că fondurile private de pensii nu vor fi naţionalizate, ci sprijinite, prin modificarea legislaţiei, să-şi diversifice investiţiile, nu doar către cumpărarea de titluri de stat, ci şi către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie. În opinia sa, varianta naţionalizării acestor fonduri ar implica riscuri majore pe termen lung, chiar dacă pe termen scurt ar putea aduce unele beneficii.



    Oferta turistică a României a atras în prima parte a lui 2014 peste 14 mii de turişti din Republica Moldova, ceea ce reprezintă o creştere cu 6,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, informează Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism. Pentru ca acest trend să se menţină, Departamentul va continua campanii outdoor de promovare a destinaţiilor turistice din România până în octombrie. În plus, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc a realizat, în 2014, un sistem de rezervări on-line unde se găsesc oferte de preţuri cu 20% mai mici pentru litoralul românesc, pentru piaţa din Republica Moldova. De altfel, Federaţia are oferte personalizate şi pentru alte pieţe, precum cele din Israel sau Germania.



    Vinul Tămâioasă Românească 2013 – Domeniul Coroanei Segarcea a fost premiat cu medalia de aur la competiţia Muscats du Monde a celor mai bune vinuri din lume obţinute din soiul Muscat, desfăşurată la începutul acestei luni în sudul Franţei. La acelaşi concurs, la care au participat vinuri din 23 de ţări, Tămâioasa Românească Zestrea 2011 – Murfatlar România a primit medalia de argint, anunţă organizatorii. Potrivit producătorilor,soiul Tămâioasa Românească face parte din familia Muscat care cuprinde mai multe varietăţi – Muscat Ottonel, Muscat de Frontignan şi Muscat de Hamburg (struguri negri), răspândite în special în zona Mediteraneană,

  • Justiţie şi fotbal

    Justiţie şi fotbal

    Un nou scandal de corupţie zguduie lumea fotbalului românesc. Fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, este acuzat, alături de alţi oameni de afaceri, de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani, într-un dosar privind atribuirea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal.


    Procurorii spun că patrimoniul LPF a fost prejudiciat cu trei milioane de euro în perioada 2011 – 2013, prin crearea unui circuit fictiv de intermediere a vânzării unor pachete din drepturile de televizare a meciurilor din Liga 1, în condiţiile în care contractele ar fi fost atribuite prin negociere directă între Ligă şi societatea câştigătoare. Fostul preşedinte al LPF spune că deţine acte care îi dovedesc nevinovăţia.



    Dumitru Dragomir: “Eu am documente. Reţineţi ce vă spun, sunt acoperit de hârtii. Anchetatorii au luat în saci actele de vânzare-cumpărare ale caselor pe care le-am vândut si ale blocurilor pe care mi le-am cumpărat. Este normal. S-a făcut o anchetă, fiecare parchet îşi face treaba..Staţi să vedeţi dacă Mitică Dragomir are vreo vină.”



    Surse judiciare susţin faptul că, dacă va fi găsit vinovat de toate cele trei capete de acuzare, fostul şef al LPF, supranumit “don Corleone” la fel ca celebrul şef mafiot din filmele lui Francis Ford Copolla, va primi o pedeapsă de 16 ani. Personaj controversat, intens mediatizat, Dragomir a intrat în fotbal în 1977 ca preşedinte al unui club de fotbal. Între 1987 şi 1989, se află la conducerea clubului de fotbal al Securităţii comuniste, Victoria Bucureşti, funcţie care îi atrage, în 1990, şi cea de-a doua condamnare la închisoare, pentru abuz în serviciu, după ce în 1976 primise o pedeapsă similară pentru practicarea ilegală a jocurilor de noroc.



    Bine înfipt în sistem, “don Corleone” se regăseşte în conducerea LPF încă de la înfiinţare, fiind vicepreşedinte, între 1992 şi 1996, an în care devine preşedintele Ligii. După 17 ani de conducere, Dragomir pierde alegerile din 2013 pentru preşedinţia Ligii în faţa fostului internaţional Gino Iorgulescu. Potrivit presei, el are în prezent o avere estimată la peste 25 de milioane de euro, strânsă în special din afaceri imobiliare.



    Fotbalul românesc intrase, anterior cazului Dragomir, într-o perioadă de turbulenţe şi de coliziuni dureroase cu justiţia. În urmă cu o lună, impresari celebri, foşti conducatori de cluburi si finantatori au fost condamnaţi la ani grei de puşcărie în dosarul transferurilor unor fotbalişti români în străinatate, în urmă cu zece ani. Ei au fost acuzaţi de înşelăciune, spălare de bani şi evaziune fiscală, prejudiciul adus statului român fiind de 1,5 milioane de dolari şi de peste 10 milioane de dolari în cazul a patru cluburi de fotbal.