Radio România Internațional

Tag: evaziune fiscala

  • Retrospectiva săptămânii 17.12 – 23.12 2023

    Retrospectiva săptămânii 17.12 – 23.12 2023

    34 de ani de la Revoluția anticomunistă din decembrie 1989


    Miercuri, 20 decembrie, s-au
    împlinit 34 de ani de la
    momentul în care Timişoara (vest) s-a declarat primul oraş liber de comunism
    din Romania. Pentru sărbătorirea zilei victoriei împotriva comunismului, au avut loc o serie de manifestări, printre care proiecţii de filme
    de scurt metraj şi documentare. În urmă cu 34 de ani, după reprimarea
    sângeroasă a revoltei începute pe 17 decembrie, marile fabrici au intrat în
    grevă, iar muncitorii s-au încolonat şi s-au adunat în centrul oraşului. În
    faţa mulţimii, armata s-a retras în cazărmi, arestaţii au fost eliberaţi şi s-a
    constituit Frontul Democratic Român. Izbucnită la Timişoara, revolta populară
    împotriva regimului condus de dictatorul Nicolae Ceauşescu s-a extins în mai
    multe orașe ale țării, printre care și capitala București.

    În seara zilei de 21 decembrie 1989, în centrul
    capitalei au murit primii bucureşteni care au avut curajul să iasă în stradă şi
    să ceară înlăturarea regimului dictatorial. Primele victime au fost la Baricada
    de la Intercontinental şi la Sala Dalles. Revoluţia a culminat, pe 22
    decembrie, cu fuga lui Ceuşescu din sediul comitetului central al Partidului
    Comunist. Capturaţi şi judecaţi sumar, Ceauşescu şi soţia sa, Elena, au fost
    executaţi pe 25 decembrie. România a fost singura ţară comunistă din Europa în
    care schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge. În violențele care au
    avut loc, și-au pierdut viața peste 1.000 de oameni şi circa 3 mii au fost
    răniţi. Tinerii trebuie să ştie că libertatea pe care
    o au, astăzi, a fost plătită cu vieţile a mii de eroi, a transmis, printr-un
    mesaj, prim-ministrul Marcel Ciolacu. El a subliniat că Revoluţia Română din
    Decembrie 1989 a fost momentul în care idealul libertăţii a învins teroarea
    puternic instaurată în rândul populaţiei.



    Parlamentul de la București a adoptat
    legea bugetului de stat şi pe cea a asigurărilor sociale pentru 2024


    Parlamentul României a adoptat
    legea bugetului de stat şi pe cea a asigurărilor sociale pentru anul
    viitor. Bugetul pe 2024 e axat pe o creştere economică de 3,4%. Premierul
    social-democrat Marcel Ciolacu a declarat, după adoptare, că acesta este
    un buget construit pentru români, şi nu pentru politicieni, şi a adăugat
    că documentul este axat pe dezvoltare şi investiţii. De la 1 ianuarie 2024,
    cresc pensiile cu 13,8%, iar, din septembrie, unele dintre acestea se majorează
    în urma recalculării. Bugetele alocate educaţiei şi sănătăţii au prevăzute
    creşteri record, iar investiţiile vor reprezenta 7% din PIB anul viitor. După trei zile de dezbateri-maraton în
    Parlament, bugetele principalilor ordonatori de credite au fost aprobate
    în forma prevăzută de Guvern. Au fost acceptate şi câteva amendamente propuse
    atât de putere, cât şi de opoziţie, amendamente care vor fi finanţate prin
    redistribuire de fonduri. Din opoziţie, USR a criticat documentul şi a arătat
    că bugetul pentru anul viitor este construit pe minciuni, cu venituri
    supraestimate şi cheltuieli subestimate.



    Măsuri
    pentru combaterea evaziunii fiscale


    Camera Deputaţilor de la București a adoptat, marţi,
    proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu, respectiv, Nicolae
    Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii
    fiscale. Potrivit noilor prevederi, va constitui infracţiune şi se va pedepsi
    cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau
    contribuţiilor. De asemenea, vor constitui infracţiuni
    de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani
    şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă alterarea, distrugerea sau
    ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat
    electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice.
    Există posibilitatea ca fapta să nu fie pedepsită, de exemplu, în cazul în care
    prejudiciul nu depăşeşte un milion de euro şi este plătită efectiv şi integral
    valoarea lui majorată cu 15%, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi. Din
    opoziție, USR și Forța Dreptei au depus o sesizare la CCR privind
    neconstituționalitatea acestui proiect de lege, care potrivit deputatului USR,
    Stelian Ion, nu face altceva decât să-I ajute pe marii evazioniști din
    Româniaˮ. Cortină


    Tragedie la Odorheiu Secuiesc


    România a fost marcată, în acest an, de o serie de tragedii
    care au stârnit reacţii în rândul opiniei publice. Printre acestea se numără și
    cea de la Odorheiu Secuiesc
    (centru), unde un elev de 17 ani a murit și trei au fost răniți, după ce
    peretele unui internat la fundația căruia se efectuau lucrări s-a prăbușit.
    Administratorul firmei de execuție este cercetat pentru săvârşirea
    infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. El este acuzat că ar fi făcut săpături chiar lângă zidul
    clădirii, lucrare care nu era autorizată şi care ar fi dus la prăbuşirea
    acesteia. Judecătoria Târgu Mureş
    a dispus controlul judiciar pentru 60 de zile faţă de acesta. La rândul lor, Prefectura şi Ministerul Educaţiei au dispus începerea
    mai multor anchete în cazul clădirii care adăpostea aproape 100 de elevi,
    aflată în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia şi închiriată
    de autoritatea publică locală.



    Cetăţeni români şi membri de familie ai
    acestora, evacuaţi din Fâşia Gaza, au ajuns în România


    14 cetăţeni români şi membri de familie
    ai acestora, evacuaţi din Fâşia Gaza, au ajuns în România, luni dimineaţă,
    a anunțat Ministerul de Externe de la Bucureşti. Ei intraseră pe teritoriul
    Egiptului prin punctul de frontieră Rafah, de unde au fost preluați de către
    reprezentanţii Ambasadei României în ţara arabă. Până în prezent, peste 300 de
    persoane, cetăţeni români şi membri de familie ai acestora, au fost evacuate
    din Fâşia Gaza. Pe de altă parte, printre persoanele ţinute ostatice
    de teroriști în Fâşia Gaza se mai află un singur român cu dublă cetăţenie.
    Ambasada României la Tel Aviv menţine contactul pe această temă cu autorităţile
    israeliene


  • Deputaţii adoptă măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

    Deputaţii adoptă măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

    Jurnaliştii români scriu de ani buni că, în sectorul privat, evaziunea fiscală e cvasigeneralizată. Potrivit experţilor, amploarea acesteia e greu de cuantificat, dar România e printre primele din Europa. Mecanici auto sau instalatori care lucrează la negru. Şoferi de microbuz care încasează banii de la călători, dar nu eliberează bilete. IT-işti plătiţi cu mii de euro pe lună, dar cu contract de muncă pe salariul minim pe economie. Firme de construcţii care încaseză de la beneficiari sume triple faţă cele din acte. Tot de ani buni, la şefia Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) apar tot felul de personaje noi, care promit, fără excepţie, încasări mai mari la bugetul de stat, nu reuşesc să-şi atingă ţintele asumate şi sunt înlocuite cu altele, care continuă spirala promisiunilor neonorate. Or, tocmai încasările insuficiente la buget sunt scuza favorită a tuturor guvernelor, de dreapta sau de stânga, monocolore sau de coaliţie, pentru a nu face investiţii mai mari în infrastructură, pentru a nu majora pensii sau salarii.

    Marţi, Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat un set de măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii fiscale. S-au înregistrat 182 de voturi pentru, 80 împotrivă şi două abţineri pentru acest proiect de lege, iniţiat de liderii coaliţiei guvernamentale, social-democratul Marcel Ciolacu şi liberalul Nicolae Ciucă, adică actualul premier şi predecesorul acestuia. Între altele, vor fi considerate infracţiuni nereţinerea impozitelor şi a contribuţiilor, actele contabile pentru cheltuieli fictive, executarea de evidenţe contabile duble sau utilizarea de aparate de marcat care nu sunt conectate la Sistemul informatic naţional de control. În funcţie de gravitatea faptei, pedepsele prevăzute de noul act normativ oscilează între unu şi zece ani de închisoare şi sunt mai dure pentru evazioniştii recidivişti. Există, însă, şi posibilitatea ca fapta să nu fie pedepsită, de exemplu, în cazul în care prejudiciul nu depăşeşte un milion de euro şi este plătită efectiv şi integral valoarea lui majorată cu 15%, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi. În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.

    Din opoziţie, deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, susţine că, prin astfel de prevederi, Guvernul de coaliţie PSD-PNL nu face decât să dezincrimineze evaziunea fiscală. Acuzaţiile au fost respinse de viceliderul grupului PNL din Cameră, Florin Roman, care acuză foarte multă nervozitate la colegii din USR, că începe lupta împotriva evaziunii fiscale. Dacă nu va fi atacat la Curtea Constituţională, actul normativ adoptat de Camera Deputaţilor, ca for decizional, va merge la preşedintele Klaus Iohannis, pentru promulgare


  • Fără noi taxe în 2024

    Fără noi taxe în 2024

    Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că anul viitor nu vor fi introduse taxe noi și că guvernul de la București va face rost de bani prin lupta cu evaziunea fiscală. Mai mult, combaterea evaziunii fiscale reprezintă o sursă importantă pentru alcătuirea viitorului buget al României — anunță executivul. Astfel, Marcel Ciolacu cere ca cei care nu plăteau până acum să își achite dările către stat, subliniind că vrea să plătească ”cei care fraudau statul și care fură din sănătatea, educația și pensiile românilor”.



    Primul ministru a declarat că ANAF a început deja “să-şi facă treaba” şi să colecteze aproape de ţinta asumată. A apreciat, totodată, că, în sfârşit, instituţiile statului încep să arate determinare împotriva celor care fraudează banii românilor și a salutat acţiunile împotriva evaziunii fiscale, intensificate în ultimele zile. A mai spus că banii recuperaţi din evaziune sunt cheia pentru creşterea pensiilor.



    Marcel Ciolacu: În octombrie, colectarea veniturilor a ajuns la nivelul record de 40 de miliarde de lei şi sunt convins că păstrând acelaşi ritm până la finele anului şi ţinând sub control cheltuielile neesenţiale, vom respecta ţinta de deficit agreată cu Comisia Europeană. Un argument în plus sunt acţiunile mult mai susţinute contra evaziunii fiscale pe care le-am văzut cu toţii în ultimele zile, iar a elimina evazioniştii, care fură zeci de miliarde de lei anual, este cheia pentru a obţine fondurile necesare şi pentru creşterile de pensii, şi pentru educaţie, şi pentru sănătate”.



    Este o asumare a noastră a tuturor, legat de faptul că nu vom crește taxele și impozitele. Este absolut incorect față de mediul de afaceri să venim cu creșterea taxelor și a impozitelor undeva în prima parte sau a doua jumătate a anului” — a declarat și președintele PNL, Nicolae Ciucă.



    Mai mult, spunea recent acesta, una dintre sursele care pot susţine noul proiect al legii pensiilor poate să vină din combaterea evaziunii la TVA, evaziune care se cifrează, potrivit lui Nicolae Ciucă, la 45 de miliarde de lei. Asigurarea resurselor financiare, care reprezintă totodată o problemă de siguranţă naţională, poate fi asigurată prin accelerarea digitalizării, a mai spus acesta.



    Nicolae Ciucă: Trebuie să găsim surse de finanţare şi principala sursă poate să vină din combaterea evaziunii la TVA. Nu ne dăm deloc înapoi de la această responsabilitate şi vom face tot ceea ce este posibil să continuăm măsurile care au fost deja implementate în acest sens”.



    Conform previziunilor economice de toamnă ale Comisiei Europene, deficitul public al României este estimat la 6,3% din PIB în 2023, semnificativ mai mare decât cel aşteptat de guvernul de la Bucureşti. Pentru 2024, deficitul este prognozat la 5,3%, o diminuare ajutată şi de măsurile de consolidare fiscală care urmează să fie implementate din ianuarie.






  • Parlamentul European susține impozitarea cu 15 la sută a profitului marilor companii

    Parlamentul European susține impozitarea cu 15 la sută a profitului marilor companii

    Nu este vorba de o propunere venită din partea Uniunii Europene. Discutăm despre punerea în practică a unei înțelegeri obținute la nivel global. Mai bine de o sută de țări din întreaga lume și-au dat acordul pentru această înțelegere, a afirmat la dezbaterile care au precedat votul din Parlament eurodeputatul Luděk Niedermayer.

    Și într-adevăr este vorba de acordul obținut anul trecut, în octombrie, de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind impozitarea companiilor multinaţionale cu cel puțin 15 la sută din profitul obținut anual începând din 2023. Acordul a fost obţinut după doi ani de negocieri intense care au avut ca scop adaptarea sistemului fiscal internaţional la secolul 21, în contextul digitalizării economiilor.

    S-a ținut însă cont și numeroasele scandaluri de evaziune fiscală din ultimii ani. Cele mai multe valuri a făcut dosarul Panama Papers. Amploarea a fost dată de sumele vehiculate, de mecanismele juridico-financiare făcute publice, dar și de țările, companiile sau persoanele asociate, de la președinți și premieri până la artiști și oameni de fotbal.

    În centru s-a aflat cabinetul de avocatură Mossack Fonseca din Panama, care i-ar fi ajutat, potrivit dezvăluirilor apărute în presă, pe mai marii lumii să-şi ascundă averile, iar în unele cazuri chiar să spele bani. Totul s-ar fi făcut prin intermediul unor societăți offshore care permit plasarea de active în teritorii cu taxe și impozite foarte scăzute.

    Este o zi importantă pentru fiscalitatea europeană. Pentru că le arătăm cetățenilor europeni că facem un prim pas către scăderea interesului pentru paradisurile fiscale,a spus un alt europarlamentar, Claude Gruffat.

    Iar votul din plen a arătat că aproape două treimi din membrii legislativului comunitar au fost de acord cu propunerea Comisiei de a implementa rapid acordul obținut de OCDE. Termenul limită ar urma să fie 31 decembrie, dar spre deosebire de executivul comunitar care și-ar dori ca impozitul să se aplice societăților cu o cifră de afaceri de cel puțin 750 de milioane de euro pe an, Parlamentul European vrea o revizuire anuală a acestui prag.

    Ultimul cuvânt îl are acum Consiliul, din care fac parte reprezentanții statelor membre și care trebuie să țină însă cont de avizul legislativului comunitar.


  • Riscurile din UE de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

    Riscurile din UE de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

    Migrația cetățenilor și dreptul de ședere pentru investitori în țările din Uniunea Europeană se acordă după legislația fiecărui stat membru. Sunt o serie de probleme cuprinse intr-un raport al Comisiei prin care se dorește o mai bună colaborare între statele membre pentru a evita fraudele, a declarat și Dimitris Avramopoulos, Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie.

    Pentru prima dată, Comisia a prezentat un raport cuprinzător privind sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, utilizate în mai multe state membre ale UE.

    Raportul prezintă practicile existente și identifică anumite riscuri la care este expusă UE din cauza acestor sisteme, în special în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția. Potrivit raportului, aceste riscuri sunt accentuate și mai mult de lipsa transparenței în ceea ce privește modul de funcționare a sistemelor și de lipsa de cooperare dintre statele membre.

    Aceste sisteme intră sub incidența interesului comun al UE, deoarece orice persoană care dobândește cetățenia unui stat membru va dobândi în același timp cetățenia Uniunii. Decizia unui stat membru de a acorda cetățenia în schimbul investițiilor conferă în mod automat drepturi în raport cu alte state membre, în special libera circulație și accesul la piața internă a UE pentru desfășurarea de activități economice, precum și dreptul de a vota și de a fi ales în alegerile europene și locale. În practică, aceste sisteme sunt adesea promovate ca fiind un mijloc de dobândire a cetățeniei Uniunii, împreună cu toate drepturile și privilegiile care decurg din acest statut.

    Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat: În UE sunt 20 de state membre unde operează investitori rezideți. Sunt 3 state membre ale UE Bulgaria, Cipru și Malta unde există în prezent sisteme prin care investitorilor li se acordă cetățenia statului respectiv. În fruntea acestora sunt alte 17 state unde opereaza astfel de sisteme pentru investitori: Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Regatul Unit. Problematica permiselor de rezidență pentru investitori necesită o atentă și transparentă monitorizare și supraveghere.

    Raportul Comisiei a identificat următoarele aspecte problematice: securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală si transparența și informarea cu privire la modul în care sunt gestionate sistemele . În plus, statele membre nu fac schimb de informații referitoare la solicitanții care doresc să beneficieze de aceste sisteme și nici nu se informează reciproc cu privire la solicitanții respinși.


  • UE şi scandalul spălării de bani în Letonia

    UE şi scandalul spălării de bani în Letonia

    Comisia Europeană continuă să fie preocupată de spălarea de bani și să facă eforturi pentru combaterea acestui fenomen. Eforturile s-au intensificat în contextul unor scandaluri care au implicat sistemul bancar din Letonia. Cătălin Gomboș:

    Eforturile europene de combatere a spălării banilor s-au intensificat pe fondul unor scandaluri în care au fost implicate două importante bănci din Malta și Letonia. În cazul Letoniei, a treia bancă a țării, ABLV, a intrat în faliment anul acesta după ce autoritățile americane au acuzat-o de implicare în spălare de bani. Cazul ABLV nu este, însă, singular – Organized Crime and Corruption Project, o platformă care reunește peste 40 de centre de investigație, jurnaliști și organizații media din întreaga lume, scria că bănci letone au fost implicate în așa-numita schema Laundromat, prin care au fost spălate fonduri totale de 21 de miliarde de dolari. De altfel, Reuters notează că numeroase letone au încercat, după 1991, să se promoveze drept porți de acces pe piețele occidentale pentru capitalul din Rusia și alte țări din spațiul ex-sovietic, iar la un moment dat, clienții străini aveau în băncile respective depozite de 12 miliarde de euro.

    Pe fondul scandalurilor din ultimii ani și a măsurilor luate de Bruxelles, autoritățile letone au început să facă eforturi pentru a reduce și preveni spălarea banilor: s-a decis reducerea ponderii depozitelor cetățenilor străini, au fost introduse noi reglementări și amenzi pentru spălarea banilor, s-a interzis implicarea băncilor în companii off-shore. Aceste eforturi sunt monitorizate la Bruxelles, după cum declara unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei, Christian Wigand: După cum știți, una dintre prioritățile comisiei Juncker este lupta împotriva evaziunii fiscale, a spălării de bani și a finanțării terorismului. Reglementările în domeniu au fost îmbunătățite prin cea de-a patra directivă împotriva spălării banilor, care a intrat în vigoare pe 17 iunie, și prin cea de-a 5-a directivă împotriva spălării banilor, care a intrat în vigoare pe 9 iulie. Așadar se muncește mult în acest domeniu – de exemplu, știm că există un grup de țări de risc, extra-comunitare. În ceea ce privește implementarea legislației, o monitorizăm cu atenție, există și un număr de proceduri de infringement cu privire la a 4-a directivă împotriva spălării de bani care au fost demarate și vizează aproximativ 20 de țări, iar Letonia se află printre aceste țări. A primit opinia Comisiei cu privire la implementarea legislației împotriva spălării de bani, deci continuăm să lucrăm la toate aceste aspecte pentru a ne asigura că avem reglementări riguroase care sunt implementate pe întreg teritoriul UE.


    Comentariile purtătorului de cuvânt al Comisiei au fost făcute în aceeași zi în care MoneyVal, organism al Consiliului Europei însărcinat cu monitorizarea măsurilor luate împotriva spălării banilor, observa că deși Letonia a adoptat cadrul legal necesar, acesta trebuie implementat și sunt necesare, printre altele, mai multe anchete și mai multe trimiteri în instanță.


  • Schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal

    Schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal

    Recentla
    Bruxelles s-a desfășurat reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare
    al Uniunii Europene (ECOFIN)    .


    Pe agenda reuniunii au figurat teme precum schimbul automat obligatoriu
    de informaţii în domeniul fiscal în legătură cu modalităţile transfrontaliere
    raportabile, pachetul de măsuri de reducere a riscurilor în sectorul
    financiar-bancar    . În ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii
    în domeniul fiscal în legătură cu modalităţile transfrontaliere raportabile,
    miniştrii Finanţelor din Uniunea Europeană au agreat propunerea de directivă
    prin care sunt incluse noi reguli în materie de transparenţă aplicabile
    intermediarilor – consultanţi fiscali, contabili, bănci şi avocaţi – care
    concep şi promovează sisteme de planificare fiscală pentru clienţii lor.
    Astfel, propunerea vizează planificarea fiscală agresivă, printr-un control mai
    strict al activităţilor desfăşurate de diferite entităţi şi consilieri în
    domeniul planificării fiscale.


    Laurentiu Rebega-Europarlamentar-intervenția din Parlamentul European privind Schimbul automat
    obligatoriu de informații în domeniul fiscal: Iata ca in urma scandalurilor tot mai dese legate de lupta impotriva
    evaziunii fiscale aflam ca este tot mai greu pentru statele membre de a-si
    proteja bazele nationale fiscale impotriva eroziunii. In paralel, structurile de
    planificare fiscala devin din ce in ce mai sofisticate si profita de
    mobilitatea sporita a capitalului dur, dar, si de lipsa unei mai mari
    transparente in spatiul european. Consider ca lupta impotriva planificarii
    fiscale agresive si impotriva structurilor ce practica acest gen de activitati
    nu se poate duce atat timp cat ele nu incalca de fapt nicio prevedere
    legislativa. Sunt de parere ca institutiile europene sunt datoare sa
    implementeze o legislatie sanatoasa si eficienta in spatiul UE care sa permita
    protejarea mai intai a intereselor financiare a statelor membre dar si a ale UE
    in ansamblu. Pana cand aceste conditii preliminare nu vor fi indeplinite
    printr-o legislatie stricta si transparenta, orice schimb de informatii inre
    statele membre nu va putea produce niste rezultate concrete.




  • Taxe: opt jurisdicţii scoase de pe lista neagră a UE

    Taxe: opt jurisdicţii scoase de pe lista neagră a UE

    Lista neagra a paradisurilor fiscale a fost revizuită de miniștrii europeni de finanțe, aceeași care au întocmit documentul la începutul lunii decembrie. Lista, o premieră în istoria Uniunii, a apărut în urma numeroaselor scandaluri de evaziune fiscală. A fost mai întâi ‘LuxLeaks’ la finele lui 2014, apoi ‘Panama Papers’ în aprilie 2016 şi ‘Paradise Papers’ în noiembrie anul trecut.

    Cele mai multe valuri a făcut scandalul Panama Papers. Amploarea a fost dată de sumele vehiculate, de mecanismele juridico-financiare facute publice, dar și de țările, companiile sau persoanele asociate, de la președinți și premieri până la artiști și oameni de fotbal. În centru s-a aflat cabinetul de avocatură Mossack Fonseca din Panama, care i-ar fi ajutat, potrivit dezvăluirilor apărute în presă, pe mai marii lumii să-şi ascundă averile, iar în unele cazuri chiar să spele bani. Totul s-ar fi făcut prin intermediul unor societăți offshore care permit plasarea de active în teritorii cu o fiscalitate foarte scăzută.

    Acum Panama promite să-şi schimbe regulile privind transparenţa şi cooperarea în domeniul fiscal și cel puțin, pentru moment scapă de lista neagră a Uniunii Europene care cuprindea initial 17 state și teritorii din afara spațiului comunitar. Cooperare au promis și Barbados, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Grenada, Macao, Mongolia şi Tunisia. Toate aceste țări sunt acum pe o așa numită listă gri, care ajunge acum la 55 de state. Ce înseamnă această etapă explică Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice și financiare: Lista gri cuprinde țările care și-au asumat angajamente de bună conduită în materie fiscal, conforme cu standardele internaționale de bună guvernanță. Toate aceste angajamente trebuie strict monitorizate, de aceea mi-aș dori ca ele să fie făcute publice. Nu putem cere altora să dea dovadă de transparență, iar noi să nu fim. Îmi doresc ca organizațiile nonguvernamentale, presa și cetățenii să poată ști despre ce este vorba, ce se va schimba. La sfârșitul anului vom vedea dacă aceste angajamente au fost puse sau nu în practică și vom decide dacă aceste țări vor fi scoase și de pe această listă gri sau se vor întoarce pe cea neagră.

    Miniștrii europeni de finanțe nu au ținut totuși cont de solicitarea comisarului Pierre Moscovici și au decis să nu facă publice angajamentele luate de cele 8 state scoase de pe lista neagră.

    Este și motivul pentru care mai mulți europarlamentari și-au manifestat public nemulțumirea. Decizia este o mărturisire a eșecului. Eliminarea Panama, unul dintre cele mai prolifice paradisuri fiscale din lista neagră, este un semn dezastruos în lupta împotriva evaziunii fiscale , a spus pentru Reuters Markus Ferber, vicepreședinte al comisiei economice a Parlamentului European. În opinia sa, miniștrii ar fi trebuit să extindă lista și să includă și țări sau jurisdicții ale Uniunii, cum ar fi Malta și teritoriile de peste mări ale Marii Britanii.​


  • Ratele de impozitare în ţările din UE

    Ratele de impozitare în ţările din UE

    Sistemul de taxare în ţările
    membre UE este stabilit de fiecare stat în parte, însă UE supravegheaza modul
    în care se aplica legislaţia şi face recomandări acolo unde consideră că este
    cazul. Danemarca este pe primul loc la colectarea de taxe – aprope 50% din PIB,
    majoritatea din taxe indirecte. Bulgaria este pe ultimul loc, cu o pondere de
    27,9% a taxelor in PIB, urmata de România şi Slovacia, la egalitate cu 28,3%





    Uniunea Europeană nu are un rol
    direct în colectarea impozitelor sau în stabilirea cotelor de impozitare, are
    însă rolul de a monitoriza normele naționale în materie de impozitare pentru a
    se asigura că sunt în concordanță cu anumite obiective ale politicilor europene, obiective cum ar fi promovarea creșterii economice, combaterea discriminării
    în domeniul consumului, crearea de noi locuri de muncă, investiții. Nu toate
    țările UE au o cotă unică de impozitare, mai mult, am putea spune că foarte
    puține dintre ele au apelat la o cotă unică de impozitare .

    De ce aceste
    discrepanțe și care dintre modalitățile de impozitare este mai cota unică sau o
    cotă progresivă?


    Adrian Bența-consultant fiscal: Cotele de impozitare depind
    foarte mult de obiectivle naționale și de modul în care poți să administrezi
    taxele și impozitele. În statele de vest de obicei, cotele de impozitare sunt
    progresive, în sensul că veniturile mici au foarte multe deduceri iar
    veniturile mari sunt impozitate cu cote foarte mari ce pot atinge și 50%. Din
    punctul de vedere al asigurărilor sociale atât vestul Europei cât și partea de
    est a Europei se lovește de îmbătrânirea populației și de reducerea numărului
    de salariații fapt pentru care asigurările sociale sunt relativ ridicate atât în
    estul Europei cât și în vestul Europei. Din punctul de vedere al impozitării
    profiturilor companiei într-adevăr în zzona aceasta de est România, Bulgaria,
    Rusia, cunoaștem că există cote unice de impozitare iar în partea de vest de
    exemplu Italia, Franța, Germania există cote progresive de impozitare. Avantajul
    unei cote unice este că se colectează mai rapid taxele și impozitele iar zona
    de evaziune fiscală iese la suprafață mai ușor pentru că de obicei se adoptă
    cote reduse de taxare. Cotele unice cu rate reduse de taxare aduc mai puțini
    bani la buget, sunt folosite în țările în care există o disciplină financiară
    generalizată sau în zonele unde există evaziune fiscală. Cota unică combate
    evaziunea fiscală și se aplică unde administrarea taxelor este greu de realizat. Cotele
    progresive se aplică în statele de vest unde există o disciplină financiară și
    unde administrarea fiscală este deja implementată cu succes de mai multe
    decenii. Aici, cotele progresive fiind mai mari se strâng mai mulți bani la
    buget și există cel puțin premise teoretice ca aceste țări să se dezvolte mai
    bine decât țările în care există cotele unice.


  • Grupul Ikea, anchetat pentru evitarea taxelor fiscale

    Grupul Ikea, anchetat pentru evitarea taxelor fiscale

    Comisia Europeană a deschis o investigaţie care vizează grupului suedez IKEA, cel mai mare distribuitor mondial de mobilă. Ikea este bănuită că a evitat taxe fiscale, în Olanda, în valoare totală de 1 miliard de euro. Primele informaţii arată că multinaționala a beneficiat de două decizii ale autorităţilor olandeze în 2006 şi 2011 prin care au redus taxele plătite de Inter IKEA Systems. Astfel, Ikea ar fi primit un avantaj incorect în faţă de altor companii şi a încălcat prevederile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat.



    “Statele membre nu pot permite anumitor companii să plătească taxe mai mici prin faptul că le permit să transfere în mod artificial profiturile în altă parte. Vom investiga cu atenţie tratamentul fiscal de care a beneficiat Inter IKEA în Olanda”, a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, citată de Agerpres.



    Ancheta a fost deschisă luni şi a pornit de la un raport al eurodeputaţilor ecologişti publicat în februarie, anul trecut. Documentul arată că Olanda, a permis grupului Ikea să evite plata unor taxe de circa un miliard de euro în perioada 2009 -2014.



    Vânzări record în România



    Fondată în Suedia, compania Ikea este deţinută în prezent de de o fundaţie olandeză sub titulatura Inter IKEA Systems B.V. Distribuitorul de mobilă şi decoraţiuni deţine aproape 400 de magazine în 50 de ţări, majoritatea din Euuropa. În România, Ikea a are un singur magazin la Bucureşti, inaugurat în urmă cu zece ani. Vânzările Ikea România se apropie în acest an de 600 de milioane de lei, cifră record pentru al treilea an consecutiv.



    Ikea nu este singurul gigant comercial care este vizat de o anchetă a autorităţii europene. Comisia Europeană a analizat în ultmiii ani peste 1.000 de acorduri încheiate între statele membre şi companiile multinaţionale, pe lista fiind nume grele precum Amazon, Apple sau Starbucks.

  • S-a semnat acordul dintre Regatul Spaniei și Romania privind impozitul pe venit

    S-a semnat acordul dintre Regatul Spaniei și Romania privind impozitul pe venit

    Regatul Spaniei și România au semnat Acordul referitor la eliminarea dublei impuneri în ceea ce privește impozitul pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării acesteia, precum și a protocolului său.

    Noul acord, care îl actualizează pe cel din 1979, reflectă dorința ambelor țări de a dezvolta în continuare relațiile economice și de a consolida cooperarea în domeniul fiscal, fără a genera oportunități pentru neaplicarea sa, prin evaziune sau de evitare a impozitării, inclusiv practica de căutare a unui acord mai favorabil care urmărește obținerea avantajelor oferite de acesta pentru a favoriza în mod indirect rezidenții statelor terțe.

    În acest sens, stabilește în această perspectivă criteriile legate de impozitarea veniturilor din:

    proprietăți imobiliare;
    avantajele comerciale;
    transportul maritim și aerian;
    companiile partenere;
    dividende;
    interese;
    drepturi de autor;
    câștiguri de capital;
    venitul din muncă;
    venituri pentru artiști și sportivi;
    pensii;
    cei din funcții publice;
    elevii și oamenii de afaceri și
    alte venituri.

    Textul, care include standardele Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, conţine, de asemenea, prevederi referitoare la metodele de eliminare a dublei impuneri și schimbul de informații între autoritățile competente și asistența reciprocă în domeniul de colectare.

  • Jurnal românesc – 24.11.2016

    Jurnal românesc – 24.11.2016

    Preşedintele Klaus Iohannis a
    promulgat, miercuri, Legea parteneriatului public-privat care prevede metodele
    de finanţare şi execuţie a unor lucrări de investiţii în regim de parteneriat a
    statului cu firme private, după trei ani de la iniţierea proiectului de către
    guvernul Ponta şi dispute asupra unor prevederi controversate. Legea prevede cooperarea dintre partenerul public şi
    partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public. Sunt astfel folosite
    capacităţile unor autorităţi şi companii private, care, prin contract cu statul
    şi prin finanţare privată totală sau parţială, realizează obiective de
    investiţii pe care statul altfel nu ar avea capacitatea să le ducă la bun
    sfârşit. Partenerii privaţi îşi vor putea amortiza investiţiile printr-un
    contract care le va da dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea
    proiectului tarife de la utilizatorii bunului bunurilor sau serviciului public
    ce formează obiectul proiectului de parteneriat public-privat.




    Guvernul a
    discutat în primă lectură un proiect de modificare a Legii evaziunii fiscale
    astfel încât dosarele penale deschise în cazurile de evaziune estimate la cel
    mult 50.000 de lei pot fi închise în cazul în care vinovatul plăteşte suma şi penalităţile
    până la primul termen de judecată, a anunţat, miercuri, ministrul Finanţelor,
    Anca Dragu.
    Potrivit documentului, contribuabilii vor putea beneficia de această facilitate o
    singură dată în decurs de 5 ani. Ministrul a spus că a constatat din practică că
    peste 50% dintre dosarele de evaziune sunt pentru sume foarte mici care
    totalizează circa 1% din prejudiciul cumulat pentru toate dosarele. Astfel,
    costurile de instrumentare ale statului sunt mai mari decât sumele pe care le
    recuperează. Dragu a explicat că ANAF va face în continuare sesizări către Parchete, iar
    acţiunea penală se va pune în mişcare, dar achitarea prejudiciului va scuti
    contribuabilii de sancţiuni penale. Totodată, orice plângere penală suspendă
    soluţionarea contestaţiei la decizia de impunere. Astfel,dacă un contribuabil
    se consideră nemulţumit sau abuzat nu are căi de atac pentru că nu poate merge în
    instanţa de contencios administrativ fără o soluţie din partea ANAF. Or,
    contestaţiile stau suspendate până la o decizie în dosarul penal, situaţia putând
    dura câţiva ani. În acest timp, bugetul nu recuperează, parchetele sunt încărcate
    de sesizări, iar companiile riscă falimentul pentru că le este afectată
    activitatea. Proiectul de
    act normativ urmează să fie adoptat într-o şedinţă ulterioară.




    Un studiu
    prezentat miercuri de reprezentanţii companiei Provident arată că pentru cei
    mai mulţi dintre români salariul se evaporă rapid şi că deşi situaţia
    financiară s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani, 31% nu pot să pună un ban
    deoparte fiindcă nu dispun de resurse financiare. Numărul celor care economisesc
    constant a scăzut în 2016 faţă de 2013, de la 28% la 26,4%, jumătate dintre cei
    chestionaţi arătându-se îngrijoraţi de datoriile pe care le au, dar pe care
    speră că le vor plăti.




    Parohia Ortodoxă
    Română din Apateu, împreună cu Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria,
    organizează, vineri, simpozionul cu tema Sfântul Andrei Şaguna – propovăduitor
    al credinţei şi al culturii în Transilvania. In curtea Parohiei, începând din
    anul 2013, se află bustul turnat în bronz al Marelui Mitropolit al Ardealului.
    Cu ocazia acestui eveniment studenţii Facultăţii de Muzică din Oradea,
    coordonaţi de profesorii Florina şi Florin Mariş-Hinsu, vor susţine un
    program artistic.

  • FMI şi problema corupţiei

    FMI şi problema corupţiei

    Miniştrii de finanţe din G
    20, grupul celor mai importante economii ale lumii, aflaţi, la sfârşitul
    săptămânii trecute, în capitala SUA,
    pentru reuniunile de primăvară ale FMI şi BM, au făcut front comun în
    scandalul Panama Papers.

    Pentru prima dată la un asemenea nivel şi într-o
    asemenea unanimitate, s-a reafirmat că doar transparentizarea finanţelor
    internaţionale poate să împiedice utilizarea paradisurilor fiscale pentru
    corupţie, evaziune fiscală, finanţarea terorismului sau spălarea banilor.

    Amintim că o anchetă realizată de circa o sută de publicaţii din întreaga lume
    a dus la dezvăluirea unor conturi în
    paradisuri fiscale aparţinând unor
    responsabili politici sau personalităţi. Documentele au fost regrupate sub denumirea de Panama Papers.
    Luând poziţie în acest scandal, ţările
    din G 20 au cerut înlăturarea secretului legat de companiile
    off-shore şi stabilirea unei liste negre a paradisurilor fiscale. Ele au cerut
    Forumului Mondial pentru Transparenţă al Organizaţiei pentru Cooperare şi
    Dezvoltare Economică să ia, până în luna octombrie, masuri care să permită statelor un mai bun
    acces la informaţiile despre cei care se ascund în spatele companiilor-paravan
    din paradisurile fiscale.

    Iniţiativa a fost salutată de
    directorul general al FMI, Christine Lagarde, care a declarat că eforturile la
    nivel internaţional de a combate evaziunea fiscală datează de mai mulţi ani,
    dar ca acum trebuie folosit momentul prielnic şi trebuie stabilite reguli
    clare, la nivel global: Problema, a spus Lagarde, este că toate ţările trebuie să participe la
    un asemenea sistem de reguli de transparenţă, pentru că, dacă există mici
    scăpări în sistem, atunci diverse minţi creative vor găsi căi pentru a exploata
    aceste scăpări.

    Organizaţii neguvernamentale şi presa afirmă că sumele ascunse
    în paradisurile fiscale, între 2008-2014, ar fi
    mai mari decat PIB-ul Spaniei, Rusiei şi Coreei de Sud, laolaltă.

    Şi în
    România, Fiscul a decis sa verifice, oficial, informaţiile apărute în legatură
    cu cetăţenii români ale căror nume apar în scandalul Panama Papers. Au fost
    alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitor
    la identitatea a peste 100 de persoane
    fizice şi juridice despre care se crede că ar fi implicate în acest
    scandal internaţional. Anonimizarea şi parcarea activelor în shell
    companies din jurisdicţii fiscale cu regim de offshore nu este, în sine,
    ilegală; întrebarea care se pune este, însă, de ce şi-ar asuma cineva riscurile
    şi costurile asociate cu această operaţiune, dacă nu pentru a ascunde provenienţa ilegală a acestor active?

  • România şi dosarul Panama

    România şi dosarul Panama

    ‘Zilele de glorie’ ale paradisurilor fiscale au început după al Doilea
    Război Mondial. Iniţial, apariţia lor a
    pornit de la căutarea unor soluţii pentru plata de taxe şi impozite mai mici.
    Că oameni cu bani au preferat aceste offshore-uri nu este ilegal, ci eventual
    imoral. Dar şi în acest caz, există
    contra-argumente! Ulterior, specialişti financiari au tras semnale de alarmă,
    arătând că paradisurile fiscale au devenit mai mult decât o simplă mecanică a
    optimizării plăţii taxelor: ele escamotează eventuale probleme în statul de
    rezidenţă. Sub protecţia
    anonimatului, prin aceste offshore-uri pot circula bani nefiscalizaţi sau
    proveniţi din circuite ilegale.

    Cel mai recent scandal, al Dosarelor Panama,
    relevă că şefi de state, politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi,
    sportivi, instituţii financiare, dar şi reţele criminale s-au folosit de peste 20 de
    paradisuri fiscale pentru a-şi ascunde banii. Din 1977 până în
    2015, Societatea de consultanţă Mossack Fonseca, a patra la nivel
    mondial de avocatură offshore, cu sediul în Panama, a creat sau administrat
    peste 214.000 de entităţi offshore pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări
    şi teritorii, inclusiv din România.

    Într-un comunicat de
    presă, europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a reamintit că,
    potrivit informaţiilor din presa românească, sumele ascunse de afaceriştii
    români în paradisurile fiscale sunt echivalente cu bugetul sănătăţii din România
    sau superioare celui alocat tinerilor. Cifre concrete a oferit Neculae Plăiaşu,
    preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor: În perioada 2003 – 31 martie 2016, în bazele de date ale Oficiului, au
    fost înregistrate 286 de persoane fizice şi juridice care au realizat încasări şi
    transferuri externe din şi în Panama. Valoric, au intrat 21,7 milioane euro şi
    au ieşit 50,5 milioane euro.

    Neculae Plăiaşu a precizat, totodată, că
    anul trecut Oficiul pe care îl conduce a transmis 13 sesizări către Parchetul
    General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte 6 către
    Serviciul Român de Informaţii cu privire la activităţi financiare suspecte.

    La
    rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Dragoş
    Doroş, a subliniat că există suspiciuni la adresa unor cetăţeni sau companii
    din România care ar fi desfăşurat activităţi financiare de spălare a banilor
    legate de Dosarele Panama. De aceea, Fiscul a iniţiat
    demersuri pentru obţinerea tuturor datelor. Dragoş Doroş În
    momentul acesta, informaţiile fiscale trebuie foarte bine cântărite. Aceste
    tipuri de informaţii nu se pot stabili în câteva zile. Nici un fisc din Europa
    nu a anunţat, până acum, câte un rezultat.

    Atât preşedintele ANAF, cât şi
    cel al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor au pledat pentru îmbunătăţirea
    cadrului legislativ naţional de combatere a evaziunii fiscale.

  • Europa noastră – 18.07.2015

    Europa noastră – 18.07.2015

    Lupta instituţiilor europene împotriva evaziunii fiscale continuă. Comisia specială din Parlamentul European trebuie să demareze investigaţii amănunţite cu privire la fenomenul evaziunii fiscale din interiorul Uniunii Europene, provocat de mari companii mondiale. Deşi nu are competenţa de a confrunta martori, comisia pentru taxe şi bugete din Parlamentul European încearcă să demonstreze faptul că sistemul de impozitare pe profit din Uniune nu este în concordanţă cu scopul economic comun al UE.