Radio România Internațional

Tag: Eveniment top

  • Retrospectiva săptămânii 15/12 – 21/12/2013

    Retrospectiva săptămânii 15/12 – 21/12/2013

    Românii au buget pe 2014



    Promulgată de preşedintele Traian Băsescu, legea bugetului de stat al României pe anul viitor a fost publicată în Monitorul Oficial. Şeful statului a avizat documentul, după ce Guvernul a fost de acord să amâne cu trei luni introducerea unei accize suplimentare la carburanţi, care, în baza înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Şeful statului s-a declarat convins că, în cele din urmă, această acciză va putea fi evitată complet.


    Sunt resurse foarte mari pentru ca această taxă barbară să nu fie introdusă. Obiectivul meu nu a fost unul legat de o confruntare, ci obiectivul meu a fost legat de a corecta o greşeală în negocierile cu Fondul şi cu Uniunea Europeană. În opinia mea, atât Guvernul cât şi Fondul şi Comisia au greşit, în mod egal, încărcând excesiv cu o taxă ne-necesară consumul de motorină şi benzină. Anterior, preşedintele Băsescu condiţionase de renunţarea la acciză semnarea legii bugetului pe 2014, dar şi a memorandumului cu FMI, aferent acordului de tip preventiv semnat în toamnă. Dacă social-democraţii la putere au salutat semnarea legii bugetului, în schimb, democrat-liberalii din opoziţie au criticat-o. Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu: Este un buget care a tăiat investiţii, este un buget care se bazează pe venituri iluzorii, este un buget care refuză dezvoltarea românilor, este un buget care conţine, de fapt, în sine, toată neputinţa unei majorităţi de 70%. Bugetul României este construit pe o creştere economică estimată la 2,2%, o inflaţie de 2,4 procente şi pe un curs euro/leu de 4,45.




    Legea amnistiei, în dezbatere publică



    După ce încercarea de modificare a Codului Penal a iscat un scandal-monstru soldat cu acuzaţii grave la adresa parlamentarilor, deputaţii au retrimis, săptămâna acesta, la Comisia juridică, o altă lege controversată — a amnistiei şi graţierii unor pedepse, aceasta intrând în dezbatere până pe 1 februarie 2014. Legea a fost doar pretextul pentru noi dispute între copreşedinţii Uniunii Social Liberale, la putere. Victor Ponta spune că, deşi, în public, Crin Antonescu dezaprobă amnistia, acesta i-ar fi cerut, în culise, ca Guvernul să adopte proiectul prin ordonanţă de urgenţă. La rândul său, Antonescu a avertizat că, dacă schimburile de replici continuă în acelaşi registru, există riscul ruperii alianţei după Anul Nou. Pe de altă parte, deputaţii români au adoptat proiectul unei noi legi privind parteneriatul public-privat. Ministrul marilor proiecte, Dan Şova, susţine că noul act normativ permite autorităţilor să se ocupe de mai multe proiecte în acelaşi timp, cu finanţare proprie, fără să aştepte aprobarea creditelor la bugetul de stat. Documentul prevede şi ca, în cazul în care partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile, el să poată fi înlocuit fără realizarea unei noi licitaţii. Opoziţia, care spune că legea va permite încheierea unor contracte într-un mod netransparent, a cerut întoarcerea actului normativ pentru dezbateri în comisie.




    Noi numiri în Guvern şi la Curtea Constituţională



    Ministerul Culturii are un nou şef, în persoana liberalului Gigel Sorinel Ştirbu: Sunt convins că sunt o persoană care cunoaşte ministerul destul de bine, sunt convins că acolo trebuie un bun manager şi o persoană care cunoaşte foarte bine, foarte bine, tot ceea ce se întâmplă în acel minister. Este o misiune dificilă, dar sunt convins că voi face faţă în următoarea perioadă. Gigel Sorinel Ştirbu îi succede lui Daniel Barbu, care a demisionat din funcţie, după ce declarase că, spre deosebire de cultură, bolnavilor de Sida li se alocă prea mulţi bani. Pe de altă parte, senatorul PSD, Toni Greblă a depus jurământul de judecător la Curtea Constituţională a României. Greblă a fost a doua propunere a social-democraţilor pentru un mandat la CCR, după ce Lucian Bolcaş, acuzat de antisemtism, s-a retras din cursă după numeroase reacţii de protest împotriva candidaturii sale. Toni Greblă va ocupa locul rămas vacant după plecarea Iuliei Motoc ca judecător din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.




    Misiunile militarilor români în 2014



    Armata României va disloca, anul viitor, la misiuni şi operaţiuni externe, 1.311 militari, cu 725 mai putini comparativ cu anul 2013. La rândul sau, ministerul de Interne poate participa, în 2014, la misiuni ale Uniunii Europene, NATO sau OSCE cu 791 de militari şi poliţişti, cu 301 mai mulţi faţă de anul acesta. Planul privind forţele armate ale României care vor fi trimise, în 2014, în misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului statului a fost aprobat, săptămâna aceasta, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Efortul principal îl va constitui, în continuare, participarea la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan, dar şi la operaţiuni din Balcani.




    Comemorarea a 24 de ani de la Revoluţia anti-comunistă



    Începând de luni, la Timişoara, unde s-a aprins scânteia revoluţiei anti-comuniste, la Bucureşti, dar şi în alte mari oraşe din România au loc numeroase evenimente menite să reamintească de sacrificiul tuturor celor care, în 1989, au luptat pentru libertate cu riscul propriei vieţii. Doliu … Steaguri coborâte în bernă … Depuneri de coroane de flori …. Slujbe în biserici … Momente de reculegere … Izbucnită pe 16 decembrie la Timişoara, care pe 20 decembrie se declara primul oraş liber de comunism, revolta populară anti-comunistă avea să se extindă rapid în întreaga Românie.

  • Retrospectiva săptămânii 29/09-05/10/2013

    Retrospectiva săptămânii 29/09-05/10/2013

    Romania si spatiul Schengen



    Drumul Romaniei catre spatiul european de libera circulatie Schengen este presarat cu obstacole. Romania si vecina sa de la sud, Bulgaria, asteapta de mai mult de doi ani unda verde pentru accesul in Shengen, insa unele state UE se opun invocand coruptia din cele doua tari. In aceasta saptamana, ministrul francez al afacerilor europene, Thierry Repentin, a afirmat ca România si Bulgaria nu vor fi probabil primite, în curând, în Schengen din cauza raportului pe care Comisia Europeana îl va întocmi în domeniul justitiei si care, spune el, va fi negativ. In plus numerosi politicieni francezi, atat din opozitie cat si de la putere, invoca problema romilor originari din Romania, care nu reusesc sa se integreze, si se tem ca s-ar putea trezi cu o invazie masiva a acestora. Insa, vicepresedintele grupului de prietenie româno-francez, Pierre Dufau, sustine ca integrarea romilor în comunitatea franceza sau în cea europeana nu ar trebui legata de intrarea României în spatiul de libera circulatie. In plus, între România şi Franţa există un parteneriat strategic, în baza căruia oficialii de la Paris şi-au exprimat sprijinul pentru aderarea Bucurestiului la Schengen Obiectivele parteneriatului se sustin prin reciprocitate, a spus, la randul sau, ministrul roman de externe, Titus Corlatean: Ceea ce am stabilit în parteneriatul strategic si foia de parcurs pe care am semnat-o cu premierul francez, la Paris, în urma cu câteva luni, acolo unde este inclus un obiectiv comun asumat de ambele parti, sprijinirea de catre Franta a demersurilor României pentru aderarea la Spatiul Schengen si unde sunt si alte obiective politice, strategice, economice, culturale extrem de importante, un astfel de parteneriat strategic se sustine prin reciprocitate. Daca nu exista reciprocitate atunci este bine sa primim pe canale oficiale si nu prin intermediul mass-mediei din partea guvernului francez aceasta concluzie”.




    Exploatarea aurifera de la Rosia Montana, sub semnul dilemelor



    Proiectul de la Rosia Montana continua sa fie o sursa de dileme in ceea ce priveste exploatarea aurifera.. Depozitul de aur de 300 de tone de sub Rosia Montana este, în prezent, considerat a fi unul dintre cele mai mari din Europa şi al treilea ca marime din lume. Criticii proiectului il vad ca pe o ameninţare pentru mediu, datorită metodei de extracţie cu cianuri, precum şi pentru vestigiile istorice. In schimb, susţinatorii spun că deschiderea minei ar crea locuri de muncă. De peste doua saptămîni au loc audieri, atat in comisa parlamentara special infiintata cat si in comisii parlamentare de specialitate, ale tuturor partilor implicate. Seful SRI, George Maior, spune ca Rosia Montana constituie o problema de securitate nationala, dar că nu se poate pronunta asupra oportunitatii implementarii acestui proiect. La randul lor, reprezentantii investitorului canadian sustin ca România va câstiga în plan economic de pe urma exploatarii, mediul va fi mult mai curat ca astazi, iar patrimoniul cultural, în speta cel arheologic, va fi pus în valoare.




    Vreme extrema, in Romania, la inceput de octombrie



    Luna octombrie a debutat cu temperaturi neobisnuit de reci pentru aceasta perioada a anului in Romania. De exemplu, la Bucureşti, 1 octombrie a fost cea mai rece zi din ultimii 80 de ani, maxima termica urcand doar pana la 7 grade C. Jumatatea sudica a tarii a fost afectata de ploi abundente şi vânt puternic. Bilantul intemperiilor a constat în străzi şi gospodării inundate, localităti fără curent electric, copaci şi acoperişuri smulse de vânt, zeci de maşini avariate. In centrul tarii si la munte zapada si viscolul au provocat ambuteiaje, accidente rutiere. In acelasi timp, mai multe trenuri internaţionale şi naţionale au inregistrat intarzieri semnificative.




    BNR a scazut dobânda de politica monetara de la 4,5 la 4,25%


    Banca Nationala a Romaniei a scazut, de la 1 octombrie, dobânda de politica monetara pâna la un nou minim istoric, pentru a treia oara consecutiv. BNR a redus dobanda cheie de la 4,5 la 4,25% pe an. Măsura este destinată relansării creditării în moneda naţională. Dar, cel puţin până acum, efectele asteptate nu au apărut, iar băncile comerciale sunt criticate pentru că nu au urmat îndemnurile BNR şi nu au ieftinit împrumuturile în lei. Mai mult, a remarcat guvernatorul Băncii centrale, Mugur Isarescu, în loc să reduca dobânzile pentru împrumuturi, băncile comerciale au scăzut dobânzile pentru economii.




    Prima editie a Festivalului International de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio Romania la Bucuresti



    Peste 50 de piese din 22 de tari au fost inscrise la prima editie a Festivalului International de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova care s-a desfasurat in aceasta saptamana la Bucuresti. Organizat de Radio Romania, sub înaltul patronaj al Principesei Mostenitoare Margareta a României, evenimentul s-a desfasurat sub auspiciile aniversării, pe 1 noiembrie, a 85 de ani de la primul semnal emis în eter de postul public de radio din Romania. Prima piesa de teatru la microfon, în România, a fost difuzata în februarie 1929.




    Evolutii ale echipelor romanesti de fotbal in Cupele europene



    Echipa romaneasca de fotbal Pandurii Targu Jiu a remizat, joi, in deplasare, scor 1-1, cu portughezii de la Pacos Ferreira, in Grupa E a Europa League. In clasamentul grupei Fiorentina(Italia) ocupa primul loc, cu 6 puncte ,urmata de Dnepr Dnepropetrovsk (Ucraina), cu 3 puncte, Pandurii si Pacos Ferreira, cu cate un punct. Pe de alta parte, marti, campioana Romaniei la fotbal, Steaua Bucuresti, a pierdut, pe teren propriu, cu scorul de 0-4, meciul cu londonezii de la Chelsea, in Grupa E a Ligii Campionilor. Cu 0 puncte, Steaua se afla pe ultimul loc al grupei. Lider e Schalke 04, din Germania, cu maxim de puncte, sase, urmata de Chelsea si FC Basel, cu cate trei.

  • Retrospectiva săptămânii 8/09-14/09/2013

    Retrospectiva săptămânii 8/09-14/09/2013

    Proiectul Roşia Montana, în Parlament



    În Parlamentul României va fi înfiinţată o comisie specială care să analizeze proiectul de exploatare a zăcământului auro-argintifer de la Roşia Montană. Anunţul a fost făcut de preşedintele Senatului, Crin Antonescu, după discuţia pe care a avut-o cu premierul Victor Ponta. De asemenea, a precizat preşedintele Senatului, va fi retrasă procedura de urgenţă iniţiată în Legislativ în cazul controversatului proiect. Compania canadiană care deţine licenţa de exploatare a dezvăluit că va cere statului român despăgubiri serioase, în cazul în care exploatarea propriu-zisă nu va primi undă verde din partea Parlamentului. Proiectul a creat tensiuni atât în sânul coaliţiei de centru-stânga aflate la guvernare, USL, cât şi în societate. Circa 20 de mineri, care militează pentru reluarea mineritului la Roşia Montană, s-au blocat în subteran. În schimb, de aproape două săptămâni, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară au loc proteste împotriva proiectului. ONG-urile ecologiste atrag atenţia că procesul tehnnic de exploatare, bazat pe cianuri, riscă să afecteze ireversibil mediul.




    O lege pentru câinii fără stăpân



    Parlamentul de la Bucureşti a adoptat o lege care autorizează eutanasierea câinilor vagabonzi, soluţie agreată, de altfel, de majoritatea populaţiei. Actul normativ prevede că un câine din adapost poate fi revendicat sau adoptat, gratuit, în termen de 14 zile lucrătoare. La finalul acestei perioade, autorităţile locale pot decide prelungirea şederii câinilor în adăposturi sau, în cazul în care nu dispun de resurse financiare, eutanasierea lor. Aceasta nu este unica, ci doar ultima soluţie. Doar câinii agresivi şi cei bolnavi incurabil sunt eutanasiaţi pe loc. În plus, cei care iau animalele din adăposturi semnează o declaraţie prin care se angajează să respecte normele de îngrijire şi hranire şi, în cazul în care nu le mai doresc, să le predea autorităţilor. Legislativul a adoptat legea pe fondul discuţiilor aprinse din spaţiul public, declanşate după ce un copil de patru ani a fost ucis de maidanezi, în apropierea unui parc din Bucureşti. Se estimează că doar în capitală traiesc circa 65 de mii de câini fără stăpân.




    Vizite ale ministrului român al muncii



    Ministrul român al muncii, Mariana Câmpeanu, a vizitat Olanda şi Belgia, în perspectiva deschiderii, de la 1 ianuarie 2014, a pieţei muncii din cele două ţări pentru lucrătorii romani. La Haga, oficialul român a participat la reuniunea la nivel înalt privind libera circulaţie a forţei de munca în cadrul UE, organizata de Ministerul olandez al Afacerilor Sociale şi Forţei de Muncă. Oficialii din cele două ţări au convenit să găsească soluţii pentru a se asigura că deschiderea pieţei muncii pentru români nu va genera probleme. Apoi, România si Belgia au semnat, la Bruxelles, un acord bilateral de cooperare în domeniul muncii si protecţiei sociale. Mariana Câmpeanu a precizat că acordul este menit să prevină munca la negru şi eventualele discriminări faţă de românii care doresc să muncească în Belgia. După aderarea României şi Bulgariei vecine la UE, în 2007, cetăţenilor celor doua state le-a fost restricţionat temporar accesul liber pe piaţa muncii din unele state comunitare, între care Olanda şi Belgia. Limitările vor fi ridicate, automat şi irevocabil, pe 31 decembrie 2013.




    Un nou acord cu FMI



    Guvernul României a trimis Fondului Monetar Internaţional scrisoarea de intenţie pentru noul acord de tip preventiv. Autorităţile de la Bucureşti şi delegaţia FMI şi Comisiei Europene au ajuns, în iulie, la un acord tehnic asupra noului program de tip preventiv, care se va întinde pe doi ani şi va totaliza patru miliarde de euro. Acordul stand-by urmează să fie discutat de board-ul FMI în această toamnă. Premierul Victor Ponta a declarat ca singurele creşteri de taxe convenite în cadrul noului acord sunt majorarea accizelor la produsele de lux, pentru a compensa reducerea TVA la pâine, şi plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la venituri obţinute de persoane fizice din chirii. Principalele linii ale viitorului acord vor fi prezentate de premier săptămâna viitoare, în plenul reunit al Parlamentului.




    Inundaţiile fac, din nou, victime în România



    Mai multe persoane şi-au pierdut viaţa şi câteva sute au fost evacuate, în sud-estul României, regiune în care au căzut precipitaţii abundente. Potrivit autorităţilor, sute de case din judetul Galati au fost afectate de viituri. Sinistraţii au fost cazaţi, temporar, în camine culturale şi şcoli. În total, opt judeţe din estul şi sud-estul ţării au fost afectate de precipitaţiile puternice, care, local, au atins niveluri record.




    O posibilă nouă ratare a calificării



    Naţionala de fotbal a României şi-a compromis o bună parte din şansele de a juca barajul pentru Campionatul Mondial din 2014, după ce a pierdut, la Bucureşti, scor 0-2, cu Turcia. Astfel, România a căzut pe poziţia a patra în grupă, după ce victoria cu 3-0 în faţa Ungariei, obţinută, cu câteva zile mai devreme, tot pe teren propriu, o propulsase pe locul doi. România stă la mâna Olandei, care şi-a asigurat, deja, prezenţa la Mondialul brazilian şi care, în ultimele sale două meciuri, întâlneşte Ungaria şi Turcia. Romania a bifat ultima participare la un CM în 1998.

  • Retrospectiva săptămânii 25/08-31/08/2013

    Retrospectiva săptămânii 25/08-31/08/2013


    Reuniunea anuală a diplomaţiei române la Bucureşti



    La Bucuresti, s-a desfasurat timp de trei zile reuniunea anuala a diplomatiei romane in cadrul careia au fost prezentate prioritatile politicii externe romane. Printre acestea se afla aderarea la spatiul Schengen, consolidarea profilului României în cadrul institutiilor europene si euroatlantice, promovarea eficienta a intereselor legitime ale României în strainatate, consolidarea relatiilor economice.. Seful statului, Traina Basescu a insistat pentru o atentie mai mare acordata relatiilor Romaniei cu tarile din Asia Centrala si pentru o concentrare mai mare pe parteneriatul cu SUA. Şeful diplomaţiei de la Bucuresti, Titus Corlatean i-a încurajat pe ambasadori să intensifice activitătile de promovare a intereselor firmelor românesti în străinătate si sa transmita investitorilor şi partenerilor economici un mesaj de încredere în economia României, care, în ciuda climatului internaţional dificil, rămâne o destinaţie benefică pentru investiţii . Mai mult pragmatism si îmbunatatirea diplomatiei economice – sunt principalele recomandari pe care premierul Victor Ponta le-a facut ambasadorilor romani.



    România şi criza siriană



    Criza din Siria si o eventuala interventie miilitara internationala in aceasta tara s-a aflat si in atentia autoritatilor din Romania. Presedintele Traian Basescu a subliniat ca Romania este solidara cu aliatii sai in cazul in care ONU demonstreaza implicarea regimului de la Damasc, saptamana trecuta, intr-un atac cu arme chimice El a precizat ca România isi va prezenta pozitia dupa rezultatul misiunii de ancheta a expertilor ONU aflati in Siria. Seful statului a pledat pentru prudenta in criza siriana, avand in vedere ca in aceasta tara traiesc in prezent peste 10 mii de cetateni romani. Ministerul de Externe de la Bucuresti a recomandat cetateniilor romani aflati in Siria sa paraseasca urgent aceasta tara, pe fondul deteriorarii majore a situatiei. MAE precizeaza ca singurele rute de evacuare operationale ale cetatenilor români din Siria sunt cele terestre, spre statele vecine, Liban, Iordania si Turcia.




    Dialog intens între Bucureşti şi Chişinău în aceste zile



    Saptamâna aceasta a fost una importanta pentru relatiile dintre România si Republica Moldova, fiind marcata de vizita premierului roman Victor Ponta la Chisinau si de prezenta ministrului moldovean de externe, Natalia Gherman, la reuniunea diplomatiei romane de la Bucuresti. Romania a reafirmat, in ambele ocazii, sprijinul acordat ţării vecine, majoritar românofone, în parcurgerea rapidă a paşilor procedurali care să permită semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere între Republica Moldova si UE. Punctul principal al vizitei premierului Ponta la Chisinau a fost lansarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni, la care au fost prezenti, omologul sau moldovean, Iurie Leanca, si comisarul european pentru energie, Günther Oettinger Proiectul are o importanta strategica pentru ambele tari si va contribui la sporirea gradului de securitate energetica atât pentru Republica Moldova, cât si pentru întreaga regiune. La Bucuresti, ministrul roman de externe, Titus Corlatean si sefa diplomatiei de la Chisinau Natalia Gherman, au vorbit si ei despre proiectele de interconectare a infrastructurii Republicii Moldova cu cea a României, care asigură o diversificare a pieţei energetice. Cei doi au discutat si despre programele de asistenta pentru dezvoltare acordate de România tarii vecine. sub forma burselor de studii, a proiectelor educaţionale, a transferului de expertiză tehnică, instruire, consultanţă.




    Vizita presedintelui roman Traian Basescu in Slovacia



    Presedintele Romaniei Traian Basescu a facut miercuri si joi o vizita in Slovacia, in contextul implinirii a 69 de ani de la eliberarea acestei tari de sub ocupatia fascista — act istoric la care Armata Romana a avut o contributie decisiva. Seful statului a participat, la Zvolen, la ceremoniile organizate la Cimitirul Militar al Armatei Române, unde sunt înhumati 10 mii de soldati români, si la monumentul din cadrul Muzeului Eliberarii Slovaciei. Traian Basescu a declarat ca xenofobia si rasismul încep sa reapara, cu vitalitate, în Europa. Anterior, la intalnirea pe care a avut-o cu omologul sau slovac, Ivan Gasparovic, seful statului roman a afirmat ca ambele tari si-au adaptat legislatia pentru minoritati la standarde europene.




    2 echipe romanesti de fotbal calificate in grupele Ligii Camionilor si Europa League



    Campioana Romaniei la fotbal, Steaua Bucuresti, si-a aflat, joi, adversarele din Liga Campionilor, cea mai prestigioasa competitie inter-cluburi din lume. Astfel, Steaua, revenita in grupele LC dupa o absenta de cinci ani, va juca impotriva englezilor de la Chelsea Londra, germanilor de la Schalke 04 si elvetienilor de la FC Basel. In cealalta competitie Europa League, o singura echipa romaneasca din cele trei s-a calificat în grupe. Pandurii Tg Jiu a rasturnat toate pronosticurile si s-a calificat in etapa urmatoare dupa ce a învins formatia portugheza Sporting Braga (Portugalia) dupa prelungiri, în deplasare. Celelalte doua reprezentante ale Romaniei – Petrolul Ploiesti si Astra Giurgiu — au fost eliminate de Swansea City (Tara Galilor), respectiv Maccabi Haifa (Israel).

  • Retrospectiva săptămânii 14/07-20/07/2013

    Retrospectiva săptămânii 14/07-20/07/2013

    Romania doreste incheierea unui nou acord de tip preventiv cu FMI pe o perioada de doi ani, dupa finalizarea cu succes, in iunie, a unuia de acelasi tip



    La mai putin de o luna de la finalizarea unui acord preventiv semnat cu FMI, in 2011, autoritatile romane au inceput negocierile pentru inchierea unuia nou de acelasi tip. O misiune comuna a FMI, CE si BM se afla pentru 2 saptamini la Bucuresti pentru a discuta termenii viitorului acord, evoluţiile economice recente şi priorităţile pentru continuarea reformelor. Ultimul program economic convenit cu finanţatorii internaţionali s-a încheiat cu succes, in iunie. Anterior misiunii comune, la Bucuresti a facut prima sa vizita in Romania directorul general al FMI, Christine Lagarde. Aceasta a apreciat progresele considerabile facute de autoritatile de la Bucuresti în domeniul fiscal, al sănătăţii şi în sectorul energetic pe parcursul ultimlor doua acorduri cu FMI, dar considera ca trebuie continuate reformele structurale si imbunatita absorbtia fondurilor europene. In opinia sa, exporturile, cererea internă şi investiţiile sunt cele trei locomotive care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Premierul Victor Ponta spune că viitorul acord cu FMI va permite României să se împrumute mai ieftin de pe piaţa externă şi va da investitorilor un semnal de stabilitate şi de potenţial al economiei.




    Punct final in cazul jurnalistilor romani rapiti in Irak in 2005. La 6 ani de la condamnare de catre justitia romana, principalul responsabil, un sirian cu cetatenie romana, a fost predat autoritatilor de la Bucuresti



    Un controversat om de afaceri sirian cu cetatenie romana, Omar Hayssam, condamnat la 20 de inchisoare pentru acte de terorism, se afla in custodia autoritatilor romane, s-a anuntat vineri la Bucuresti. Hayssam (50 de ani) a fost implicat in criza jurnaliştilor români răpiţi în Irak, în 2005. In 2007, el a fost condamnat, in lipsa, de judecători la pedeapsa maximă, intr-un dosar care a reprezentat o premiera pentru justitia autohtona. Totusi, Hayssam nu si-a ispasit pedeapsa, deoarece, in 2006, a reusit sa plece ilegal din Romania. Pe fondul uriasului scandal mediatic ce urmat plecarii sale, sefii serviciilor de informaţii şi Procurorul general al României şi-au dat demisia.




    O premiera in Romania – un ministru in functie a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu



    Ministrul transporturilor, liberalul Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare intr-un dosar de coruptie. Decizia justitiei reprezinta o premiera in Romania. Fenechiu este primul ministru in functie care primeste o condamnare cu executare dupa prabusirea comunismului, in 1989. El a fost gasit vinovat intr-un dosar in care este acuzat de abuz în serviciu în formă calificată. Sentinta, data de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu este definitiva. In dosar, botezat de presa ”Transformatorul”, Fenechiu este banuit ca, in perioada 2002 — 2005, a vandut, la preturi de produse noi, transformatoare si intrerupatoare uzate unei companii la care statul era actionar. Prejudiciul este evaluat la circa 1,7 milioane de euro.




    Vizita presedintelui roman, Traian Basescu in Rep. Moldova vecina



    Preşedintele Romaniei, Traian Băsescu, s-a intalnit, miercuri, la Chisinau, cu omologul sau din Rep. Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), Nicolae Timofti. Basescu a declarat ca Rep. Moldova nu are alternativa la drumul european si ca Romania va continua sa fie un avocat fara rezerve al acestui parcurs. Traian Basescu: “Este o vizită care vine într-un moment extrem de important pentru viitorul Rep Moldova. Moldova se pregăteşte pentru cel mai mare succes al procesului declanşat cu destul de mulţi ani în urmă, acela de apropiere şi viitoare integrare în UE şi anume, parafarea acordului de asociere la UE şi parafarea acordului de liber schimb.” Parafarea va avea loc la Vilnius, în noiembrie.. Seful statului roman a mentionat, totodata, ca Moldova nu va putea să finalizeze negocierile de aderare până când nu va soluţiona problema statutului Transnistriei, regiune separatista rusofona din Rep.Moldova La randul sau, presedintele Timofti a subliniat importanta unor proiecte economice comune precum gazoductul Iasi-Ungheni, trei linii de inalta tensiune si doua noi poduri peste raul de frontiera Prut.




    Rezultate bune ale echipelor romanesti de fotbal in prima mansa a turului II preliminar al cupelor europene



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a surclasat, pe teren propriu, cu 3-0, formaţia FK Vardar Skopje din Macedonia, în prima mansa a turului doi preliminar al Ligii Campionilor. In Europa League, in aceeasi faza a competitiei, Petrolul Ploieşti a invins cu scorul de 3-0, acasa, pe feroezii de Vikingur Gota. FC Astra Giurgiu, a remizat, la Bucuresti, scor 1-1, cu cipriotii de la Omonia Nicosia, iar Pandurii Tg. Jiu, au terminat la egalitate, scor 0-0, partida disputata in deplasare cu estonienii de la Levadia Tallinn. Meciurile retur vor avea loc peste o săptămână.

  • Retrospectiva săptămânii 7/07-13/07/2013

    Retrospectiva săptămânii 7/07-13/07/2013


    Premierul francez Jean-Marc Ayrault în vizită în România



    Romania doreşte o relansare a parteneriatului cu Franta, a declarat, la Bucureşti, premierul român, Victor Ponta, după întâlnirea cu omologul francez, Jean-Marc Ayrault. Cooperarea economică bilaterală este remarcabilă, a apreciat oficialul francez. El a reafirmat sprijinul ţării sale pentru integrarea României în spaţiul Schengen. Problema minorităţii rome a fost o altă temă importantă pe agenda discuţiilor pe care premierul francez le-a avut cu şeful guvernului de la Bucureşti şi cu preşedintele Traian Băsescu. În timp ce şeful executivului român a apreciat că principala responsabilitate pentru integrarea romilor revine României, Jean-Marc Ayrault a promis sprijin francez şi european Bucureştiului pentru a reuşi să ofere o viaţă decentă comunităţii rome în ţara noastră. Oficialul francez şi omologul său roman au vizitat şi Centrul tehnic Dacia Renault de la Titu (sud). Compania franceză Renault deţine primul loc în rândul investitorilor în România, asigurând 3% din PIB-ul al ţării.



    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Moscova şi Seul



    Marcate de stagnare în ultima perioadă, în lipsa unui dialog politic la nivel înalt, relaţiile bilaterale dintre România şi Rusia par să se îmbunătăţească după vizita ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, la Moscova. Aceasta a avut loc la zece ani de la semnarea Tratatului politic româno-rus şi este prima după aderarea României la NATO şi UE. Rusia vede în România un partener important în Sud-Estul Europei, a apreciat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la finalul convorbirilor purtate cu omologul său român. Cei doi au discutat şi despre problema gazului rusesc, România fiind interesată de eliminarea intermediarilor din structura importului acestuia din Rusia, astfel încât preţul plătit de ţara noastră să poată scădea. La Moscova, au fost semnate acorduri de colaborare interguvernamentală în domeniul culturii, ştiinţei, mass-media, educaţiei şi turismului şi pentru înfiinţarea Institutului Cultural Român la Moscova şi a Centrului cultural rus la Bucureşti. Pe de altă parte, Titus Corlăţean a făcut o vizită şi în Coreea de Sud, al cărei obiectiv principal a fost dezvoltarea relaţiillor bilaterale în domeniul politic, economic, cultural. La Seul, el a discutat cu prim-ministrul sud-coreean, Chung Hong-won, în special despre menţinerea dialogului politic şi intensificarea cooperării bilaterale.



    Convorbiri, la Bucuresti, intre premierii moldovean si român



    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a făcut o vizită-surpriză în România, prima de la preluarea funcţiei. El a discutat cu omologul Victor Ponta despre stadiul relaţiilor bilaterale şi proiectele de interconectare energetică şi de transport. Şeful executivului de la Bucureşti a reiterat sprijinul ferm al României pentru obiectivele europene ale Chisinaului. Republica Moldova si UE au finalizat negocierile unui Acord de Asociere, inclusiv asupra unei Zone de liber-schimb, ce urmează să fie semnat la Vilnius, în noiembrie. Vizita premierului moldovean la Bucuresti precede întâlnirea pe care preşedintele Traian Băsescu o va avea, pe 17 iulie, la Chişinau, cu înalţi oficiali din Republica Moldova.



    A fost adoptată Legea de modificare a Statutului parlamentarilor romani



    Legea de modificare a Statutului parlamentarilor români a intrat în vigoare joi, după ce fusese promulgată, anterior, de preşedintele Traian Băsescu. În principal, a fost înlăturată obligativitatea motivării cererilor Parchetului în cazul reţinerii, arestării preventive şi a percheziţiei unui parlamentar, renunţându-se, astfel, la super-imunitatea care urma să le fie conferită senatorilor şi deputaţilor. Totodată, au fost limitate deplasările în străinătate şi au fost reduse sumele alocate pentru cazare. Noul statut al parlamentarilor prevede şi modificări privind utilizarea şi justificarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare: parlamentarii sunt obligaţii să justifice 50% din suma forfetară, faţă 46% cât era până acum.



    Rezultatele bacalaureatului in România



    În România, procentul de promovabilitate generala la examenul de bacalureat, în acest an, a fost de aproximativ 55%, în creştere faţă de 2012, când s-a ridicat la doar 43%. La examenul din acest an, la care s-au înscris peste 187 de mii de tineri, nu au lipsit incidentele nedorite, la mai multe licee din ţară existând o serie de încercări de fraudare a examenului. “Capul de afiş” l-a tinut liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti, unde directoarea a fost arestată, iar peste 100 de elevi au fost audiaţi de procurori.



    Rata anuală a inflaţiei în linie cu prognoza BNR



    Rata anuală a inflaţiei a fost de 5,37% în primele şase luni ale acestui an, a anunţat Institutul National de Statistica. Preţurile de consum au rămas relativ stabile în iunie, faţă de mai, în urma ieftinirii alimentelor. Cea mai mare creştere au avut-o în iunie tarifele serviciilor, cu aproape 1%, urmate de preţurile mărfurilor nealimentare, în timp ce alimentele s-au ieftinit cu 0,7%. Potrivit BNR, inflaţia va scădea spre 3,2% la finele lui 2013 şi va atinge un minim de 2,4% în primul trimestru din 2014.



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a câştigat Supercupa



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a câştigat Supercupa, a 6-a din palmares, după victoria cu 3-0 în faţa formaţiei Petrolul Ploiesti, deţinătoarea Cupei. În Europa, Steaua va juca în turul doi preliminar al Ligii Campionilor in timp ce o alta echipa românească, Astra Giurgiu, o debutantă în cupele continentale, s-a calificat în turul II preliminar al Europa League. În aceeaşi competiţie, vor mai juca echipele româneşti Pandurii Tg. Jiu şi Petrolul Ploieşti.

  • Retrospectiva săptămânii 23/06-29/06/2013

    Retrospectiva săptămânii 23/06-29/06/2013



    18 români au murit într-un accident rutier în Muntenegru


    În România, miercuri a fost zi de doliu naţional, în memoria celor 18 români care şi-au pierdut viaţa, duminica, într-un accident rutier în Muntenegru. Şi autorităţile din fosta republica iugoslava au decretat zi de doliu naţional, în semn de respect faţă de cei disparuti. Alte 29 de persoane rănite şi care au fost internate, iniţial, în spitale din Podgoriţa, au fost aduse la spitale din Bucureşti cu 2 aeronave militare româneşti. Un al treilea avion a adus în Romania trupurile neinsufleţite ale celor care şi-au pierdut viaţa în această cumplită tragedie. Cu sprijinul armatei, operaţiunea medicală întreprinsă a fost una fără precedent, dată fiind complexitatea cazului şi numărul mare al celor care au murit sau care au suferit răni. 40 de medici şi asistente medicale au fost mobilizaţi pentru repatrierea celor implicaţi în accident. Autocarul cu turişti români a căzut într-o prăpastie, în canionul Morača. Autorităţile din Muntenegru încearcă să valorifice datele din tahograf, un dispozitiv legat la cutia de viteze şi computerul de bord al autocarului, care stochează informaţiile de parcurs, cum ar fi kilometrajul, viteza, schimbarea şoferilor, controalele şi eventualele greşeli. Din ancheta autorităţilor de la Podgoriţa reiese că, în momentul în care autocarul a ieşit dintr-un tunel rutier cu viteză mare, carosabilul era umed şi este posibil ca şoferul să fi fost incomodat de lumina foarte puternică a soarelui, pierzând controlul asupra vehiculului în curbă. La Bucureşti, procurorii au început audierea raniţilor care pot da detalii despre circumstanţele în care s-a produs tragicul accident, cel mai grav din ultimii 15 ani în care au fost implicaţi turişti români.



    Premierul român, Victor Ponta, a început un turneu asiatic cu un caracter preponderent economic


    Premierul Victor Ponta se află într-un turneu în patru state asiatice – Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, China — menit sa atraga investiţii în România. Prima etapă a fost Azerbaidjan, unde, în cadrul discuţiilor fost abordată şi recenta decizie a consorţiului azer Şah Deniz, care a optat pentru o alta ruta de transport al gazelor caspice către Europa decât Nabucco, proiect susţinut de UE şi din care face parte şi România. Preferat de azeri a fost Trans-Adriatic Pipeline (TAP), care face legătura între Turcia şi Italia, tranzitând Grecia, Albania şi Marea Adriatică. Ambele gazoducte au fost concepute pentru a reduce dependenta energetica a UE fata de Rusia. Nabucco West urma sa lege Turcia de Austria, via Bulgaria, România şi Ungaria însă acum, după eşecul acestuia, Victor Ponta a declarat că România se va concentra pe alte proiecte cu autoritatile azere, precum AGRI (Azerbaidjan — Georgia — Romania — Interconector). AGRI presupune livrarea gazului natural prin conducte azere si georgiene si lichefierea intr-un terminal care ar urma sa fie construit pe tarmul georgian al Marii Negre, de unde gazul ar fi transportat pe mare in Romania. O altă variantă care ar putea fi luată în calcul de către autorităţile române ar fi exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră sau a gazelor de şist. România consumă anual 14 miliarde de metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă.



    Conducerea FMI a avizat ultimele două evaluări ale acordului preventiv încheiat cu România


    Consiliul Director al FMI a avizat ultimele două evaluări ale acordului cu România, care a fost încheiat astfel cu succes. FMI a pus la dispoziţia ţării noastre şi ultima tranşă din acord, în valoare de 520 de milioane de euro. Acordul de cinci miliarde este însă unul de tip preventiv, iar România nu a tras fonduri din acesta şi nici nu intenţionează să o facă, susţin oficialii de la Bucureşti. Printre ţintele prevăzute în acordul stand-by cu Fondul s-au numarat reducerea arieratelor bugetului de stat, precum şi privatizarea CFR Marfa, una dintre companiile de stat cu mari pierderi şi datorii. Ultimul acord stand-by a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea celui început în 2009. Odată încheiat cel in curs, autorităţile române afirmă că se gândesc, deja, la o nouă înţelegere cu FMI.



    Steaua Bucureşti, campioana României la fotbal, scapă de sancţiunile drastice pe care UEFA le putea dicta, în cazul ei, pentru corupţie


    UEFA nu a exclus campioana Romaniei la fotbal, Steaua Bucuresti, din cupele europene, după ce echipa a fost cercetata într-un dosar de corupţie. Timp de cinci ani, clubul bucureştean trebuie să evite, însă, alte sanctiuni pe linie sportiva, altfel pedeapsa cu suspendare pe termen de un an se va aplica automat. Forul european a deschis acest dosar dupa ce finanţatorul Stelei, George Becali, a fost condamnat la închisoare pentru dare de mită într-un caz din 2008. Atunci, Becali a încercat să ofere 1,7 milioane de euro jucătorilor de la Universitatea Cluj pentru a învinge în ultima etapă a campionatului pe rivala Stelei în lupta pentru titlu, CFR Cluj. În această ediţie, Steaua are şanse mari să ajungă în grupele Ligii Campionilor, iar o calificare ar aduce la bugetul clubului peste 20 de milioane de euro, sumă care i-ar asigura finanţarea fără ca Becali, aflat în închisoare, să mai contribuie financiar la susţinerea acestuia. În turul II preliminar al Ligii Campionilor, Steaua va întâlni, pe 16 iulie, campioana Macedoniei, FK Vardar Skopje.


  • Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Relaţiile româno-germane, în prim-plan


    Premierul român, Victor Ponta, a făcut, la începutul săptămânii, o vizită în Germania – poate cea mai importantă deplasare externă de la reconfirmarea sa în funcţie, la finele anului trecut. Discuţia pe care a avut-o cu cancelarul Angela Merkel a fost dominată de componenta economică a relaţiei bilaterale, în condiţiile în care Germania rămâne, de ani buni, primul partener comercial al României. De asemenea, Ponta a evocat dorinţa Bucureştiului de a încheia un parteneriat strategic cu Berlinul, aşa cum Bucureştiul are cu Parisul. La rândul sau, cancelarul Merkel a enumerat care sunt, în opinia sa, criteriile pe care autorităţile de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească pentru ca economia românească să devină şi mai atractivă pentru investitorii germani. Respectarea standardelor statului de drept, siguranţa juridică şi combaterea eficientă a corupţiei sunt criteriile după care investitorii germani se ghidează, a precizat cancelarul.



    Spaţiul Schengen, prioritate de politică externă


    România aşteaptă, înainte de finele anului, o decizie favorabilă în privinţa aderării sale la spaţiul Schengen, a declarat ministrul de externe, Titus Corlăţean, după vizita pe care a făcut-o în Franţa. Într-un interviu acordat RFI, Corlăţean a spus că a discutat cu omologul său, Laurent Fabius, despre eforturile pe care România le-a făcut pentru securizarea frontierelor sale la standarde înalte. Dialogul politic al României cu membrele UE care au ridicat semne de întrebare avansează în direcţia cea bună, a mai spus Corlăţean. Prevazută, iniţial, pentru primăvara lui 2011, intrarea României în spaţiul de liberă circulaţie a fost condiţionată in unele state comunitare, cum este Olanda, de reforme profunde în justiţie şi o luptă eficientă împotriva corupţiei. Bucureştiul susţine, în schimb, că respectă toate criteriile tehnice ale aderării, fapt recunoscut, nu o dată, de Comisia Europeană.



    Despre Constituţie şi referendum


    Alianţa de centru – stânga aflată la guvernare în Romania, USL, lucrează de zor la proiectul de revizuire a Constituţiei, care stârneşte polemici aprinse în spaţiul public. Comisia parlamentară care se ocupa modificarea Legii Fundamentale a adoptat, deja, un şir nesfârşit de amendamente, inclusiv pe teme considerate sensibile. Limitarea mandatului prezidenţial, atât ca timp, cât şi ca atribuţii, sancţionarea drastică a aşa-numitului traseism politic — fenomen devenit endemic în rândul politicienilor români – , reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, garantarea utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale şi recunoaşterea rolului pe care Casa Regală şi Biserica Ortodoxă l-au avut în evoluţia Statului Român sunt doar câteva dintre noutăţi. Tot săptămâna aceasta, şeful statului, Traian Băsescu, a început procedurile tehnice ale organizării unui referendum privind legislativul unicameral, cu un număr maxim de 300 de parlamentari. Un demers similar a făcut şi în 2009, cand majoritatea covârşitoare a românilor prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea celor două propuneri ale preşedintelui. Deşi, în principiu, toate formaţiunile politice au salutat rezultatul referendumului de atunci, punerea în practică a acestuia a eşuat.



    România îşi menţine interesul aparte pentru Dunăre


    România şi Bulgaria vecină au deschis circulatia pe noul pod care leaga localitatile Calafat si Vidin, cea mai lungă construcţie de acest fel peste Dunăre. La inaugurare au fost invitati, între alţii, comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, şi premierul român, Victor Ponta. Podul, al doilea peste Dunăre care leagă cele doua state comunitare, este parte a coridorului paneuropean de transport intre oraşul german Dresda si metropola turcă Istanbul. Pe de altă parte, preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, au discutat, deja, despre o nouă construcţie de acest tip. Întâlnirea acestora a avut loc în marja summit-ului şefilor de stat din Europa Centrală, organizat la Bratislava, în Slovacia. Cu această ocazie, România şi-a reiterat interesul crescut pe care îl are pentru Strategia Dunării, în contextul pregătirii noului exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, o altă tema aflată în atenţia Bucureştiului, a figurat, şi el, pe agenda reuniunii.



    România, sub ape


    Ploile torenţiale care au lovit, în ultimele zile, teritoriul României au provocat moartea a cel puţin trei persoane. Potrivit unui bilanţ al ministerului de interne, zeci de localităţi au fost afectate de precipitaţiile abundente. Guvernul a decis să sprijine financiar 200 de familii aflate în situaţii extrem de dificile.

  • Retrospectiva săptămânii 19/05-25/05/2013

    Retrospectiva săptămânii 19/05-25/05/2013

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la Bucureşti



    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a întâlnit, la Bucureşti, cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Victor Ponta şi cu alţi oficiali români. Discuţiile au avut ca subiect principal Afganistanul. Rasmussen a declarat că participarea României în Afganistan este semnificativă şi speră ca ţara noastră să participe şi la viitoarea misiune de sprijin şi asistenţă pentru forţele afgane, pe care NATO o pregăteşte după 2014, când trupele internaţionale se vor retrage. În ceea ce priveştul scutul antirachetă pe care SUA îl vor instala în Europa, el a subliniat că România va fi protejată împotriva unei ameninţări potenţiale cu rachetă, în condiţiile în care aproximativ 30 de ţări din lume deţin tehnologia rachetelor sau sunt în curs să o dobândească. Elemente ale scutului urmează să fie amplasate şi în sudul României, la Deveselu.




    Şeful guvernului roman prezent la Bruxelles, la Consiliul European



    Politica energetică şi combaterea evaziunii fiscale au fost principalele subiecte dezbătute, miercuri, la Consiliul European de la Bruxelles, unde România a fost reprezentată de premierul român Victor Ponta. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a afirmat că unul dintre punctele asupra căruia au convenit şefii de stat şi de guvern este diversificarea surselor, care să garanteze că nicio ţară nu se bazează pe o unică sursă de energie sau o singură rută de furnizare. O altă temă de dezbatere a constituit-o exploatarea gazelor de şist, care potrivit specialistilor, ar putea reduce dependenţa României cu 10% faţă de importurile ruseşti de gaze naturale. În ceea ce priveste combaterea fraudei şi evaziunii fiscale, liderii din UE s-au angajat să ajungă la un acord privind schimbul de informaţii fiscale până la sfârşitul anului. Evaziunea fiscală şi spălarea de bani cauzează pierderi anuale în Europa de aproape 1.000 de miliarde de euro.



    Comisarul euroepan pentru agricultură, Dacian Cioloş, în vizită în România



    CE va încuraja, de anul viitor, proprietarii de terenuri să cedeze suprafeţele nelucrate fermierilor activi, a anunţat la Bucureşti, comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. El a precizat că măsura va fi finanţată din fonduri europene. Pe de altă parte, CE a decis ca laptele să aibă o etichetă de origine. Totodată, Comisia va face o evaluare pentru a stabili ce tip de marcare va avea un impact mai mare. De aceea, comisarul european a sfătuit fermierii români să creeze un brand naţional pe segmentul laptelui. Dacian Cioloş estimează că România poate să devină un jucător important pe piaţa de cereale din Europa, dacă ştie să folosească producţia agricolă nu doar ca venituri, ci şi pentru consolidarea poziţiei în zonă. Pentru modernizarea agriculturii este nevoie de programe sectoriale şi de bani şi, desi România are la dispoziţie fonduri europene importante, producatorii agricoli spun că nu sunt capabili să le acceseze, uneori din cauza birocraţiei excesive.




    Camera superioară a Parlamentului de la Bucureşti adoptă modificarea Legii referendumului



    Senatul a aprobat, cu o majoritate largă, modificările la Legea referendumului. Ele vor merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Actul normativ reduce cvorumul de prezenţă de la 50 la 30% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale şi se aplică tuturor tipurilor de referendum, inclusiv celui pentru destituirea preşedintelui sau pentru revizuirea Constituţiei. De asemenea, se prevede că rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din numărul celor înscrişi pe listele electorale permanente. Potrivit legii aflate în vigoare, a cărei schimbare se urmăreşte acum, pentru a fi validat, la referendum ar trebui sa se prezinte 50% plus unu dintre cetăţeni înscrisi în listele electorale permanente.




    Controversatul om politic şi de afaceri George Becali a fost condamnat la închisoare



    Deputatul George Becali, fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc şi fostul Şef al Statului Major General al Armatei, Dumitru Cioflină, au fost condamnaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România, la câte doi ani de închisoare cu executare în dosarul schimburilor de terenuri efectuate între 1996 şi 1999. Potrivit procurorilor, statul a fost prejudiciat cu aproape 900 de mii de dolari. Babiuc şi Cioflină au fost acuzati pentru abuz în serviciu în timp ce Becali a fost găsit vinovat pentru complicitate la abuz în serviciu. Ultimul ar urma să stea trei ani în detenţie, deoarece s-a activat condamnarea cu suspendare dintr-un alt dosar, din 2009, în care a fost găsit vinovat de sechestrarea hoţilor care i-au furat maşina. Atunci, Becali – patronul celei mai populare echipe de fotbal din România, Steaua Bucureşti – a fost arestat pentru doua săptămâni, pentru sechestrare de persoane.




    Unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani, peruanul Mario Vargas Llosa, în vizită în România



    Prestigiosului scriitor peruan Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010, i-a fost decernat, luni, la Cluj titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai. Aflat pentru a treia oară în România, el a vorbit despre importanţa ficţiunii şi a literaturii în viaţa oamenilor şi a societăţii. În opinia sa, literatura are rolul de a da sens lumii, iar ficţiunea este mama literaturii, a progresului şi civilizaţiei umane. Romanele lui, în care povesteşte despre lumea latino- americană, au fost primite în Europa cu entuziasm. Ele au fost traduse în limba română încă din 1970.

  • Retrospectiva săptămânii 12/05-18/05/2013

    Retrospectiva săptămânii 12/05-18/05/2013

    Noi procurori la conducerea Parchetului General, Directiei Nationale Anticoruptie şi DIICOT



    După o lungă perioadă de interimat, noii procurori de la Ministerul Public din Romania şi-au preluat posturile, în această săptămână, după ce preşedintele ţării, Traian Băsescu, a semnat decretele de numire în funcţie. Seful statului, dar şi premierul Victor Ponta aşteaptă de la cei şase procurori aflaţi, acum, la conducerea Parchetului General, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi DIICOT transparenţă în comunicare şi intensificarea luptei anticorupţie. Preşedintele Traian Băsescu: “Apelul meu, rugămintea mea la cei şase numiţi a fost să fie o echipă. Al doilea lucru pe care l-am cerut a fost să ridice nivelul de eficienţă, dar şi nivelul calitativ al luptei anticorupţie, în mod deosebit la nivel înalt. Cel de-al treilea lucru pe care l-am cerut procurorilor a fost lupta împotriva crimei organizate.” La rândul său, premierul Victor Ponta i-a îndemnat pe cei şase procurori să aplice legea, indiferent de persoana vizată, şi să nu permită ingerinţe politice în activitatea lor. Victor Ponta: “N-aveţi nici o datorie la nimeni, nici la cel care v-a propus, nici la cel care v-a numit, nici la cei care v-au avizat. Singura datorie o aveţi pentru aplicarea legii, pentru a fi cât mai duri în aplicarea legii. E un context extrem de favorabil: stabilitate după foarte mult timp de interimat.”Comisia Europeană consideră că este important ca această nouă conducere a Parchetelor să demonstreze rigoare şi independenţă. Executivul comunitar a subliniat importanţa acestor instituţii şi a conducerii lor pentru statul de drept şi pentru încrederea în sistemul de justiţie din România, aflat sub monitorizare speciala din 2007, anul intrarii in UE. Comisia Europeană a apreciat foarte mult activitatea procurorilor anteriori, care a condus la condamnarea unor oficialităţi de rang înalt, inclusiv a fostului premier Adrian Năstase.


    Romania a inregistrat crestere economica, in acest an, pe cand UE a intrat in recesiune



    Institutul National de Statistica de la Bucuresti a anunţat că România a înregistrat, în primele trei luni ale acestui an, o creştere economică de 0,5%, în comparaţie cu ultimele trei luni din 2012. Faţă de primele trei luni ale anului trecut Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,1%. Autorităţile de la Bucuresti estimează, pentru acest an, o creştere a PIB de 1,6%, uşor peste nivelul de 1,5% anticipat de Fondul Monetar Internaţional. UE a intrat, în schimb, în recesiune în primul trimestru, iar zona euro şi-a continuat parcursul prin cel mai lung declin economic de la introducerea monedei unice, în 1999. Economia UE a scăzut cu 0,1% în primele trei luni ale anului în raport cu cele trei luni anterioare, când contracţia a fost de 0,5%. În recesiune a intrat economia franceză, a doua ca mărime din zona euro, cu o contracţie de 0,2% în primul trimestru, iar Italia, a treia economie a zonei euro, a inregistrat şapte trimestre de reducere a PIB.


    România are nevoie de o strategie agricolă pe termen lung, a spus, la Bucuresti, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş



    Prezent la Bucuresti, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, a apreciat ca România are nevoie, pentru acest sector, de o strategie pe termen lung, care să includa soluţii concrete şi uşor de aplicat. Pe de alta parte, el a afirmat că România este singurul stat membru al UE care nu are organizaţii agricole naţionale reprezentate în confederaţiile europene. Tot la Conferinta Agricultorilor, Dacian Cioloş a estimat că România ar putea deveni un jucător important pe piaţa europeană de cereale. Potrivit Cartii Albe a Consiliului Investitorilor Străini, tara se află pe locul 5 în UE în ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil, însă contribuie cu mai puţin de 3 procente la producţia agricolă a Uniunii.


    Noua lege a restituirii proprietatilor confiscate de comunisti a fost promulgata



    Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a promulgat, in aceasta saptamana, noua lege de accelerare a restituirii proprietatilor confiscate in perioada regimului comunist. Aceasta se bazează pe trei principii: restituirea în natură a proprietăţilor, acolo unde este posibil acest lucru, despăgubirea în tranşe anuale de bani şi, pentru combaterea fenomenului speculatorilor imobiliari, impozitarea drepturilor litigioase cu 85%. Reprezentanţii proprietarilor s-au declarat nemulţumiţi că nu au fost consultaţi în elaborarea noilor norme şi se indoiesc că acestea vor aduce o rezolvare corecta pentru cei deposedaţi abuziv în perioada comunistă. Potrivit Executivului, România a achitat deja despăgubiri foştilor proprietari de circa cinci miliarde de euro, dar mai există solicitări de plată pentru încă opt miliarde.


    Privatizarea CFR Marfa a fost reluata, dupa ce a esuat in prima faza



    Una dintre măsurile asumate de Guvern în acordul preventiv încheiat cu FMl în 2011 — privatizarea CFR Marfa, companie care a inregistrat mari pierderi, a fost reluata joi. Anterior, comisia de privatizare din Ministerul Transporturilor anuntase că niciunul dintre cei trei investitori care depusesera documentaţia de participare nu s-a precalificat pentru etapa următoare a procesului. Ministerul a relaxat unele condiţii impuse ofertanţilor. Astfel, nivelul cifrei de afaceri solicitat a fost redus de cinci ori, de la 100 milioane euro la 20 milioane euro, însă nu a fost modificat preţul de pornire, de 180 milioane euro.


    Militar roman ranit in teatrul de operatiuni din Afganistan — decorat



    Un militar român, grav rănit în timpul unei misiuni in Afganistan acum un an, în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat, a fost decorat la întoarcerea în ţară de către şeful statului şi ministrul Apărării. Plutonierului Florinel Enache i-au fost conferite două distincţii: Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa I şi Emblema de Onoare a Armatei României. El a petrecut ultimul an într-un spital din Statele Unite, unde a fost vizitat de preşedintele american Barack Obama.

  • Retrospectiva săptămânii 5/05-11/05/2013

    Retrospectiva săptămânii 5/05-11/05/2013

    Bilantul primului an de guvernare a Uniunii Social Liberale din Romania



    Liderii Uniunii Social Liberale din Romania au prezentat bilantul primului an de guvernare. In opinia acestora, principalele castiguri ale acestui an sunt stabilitatea politica si o viziune guvernamentala clara. Potrivit premierului Victor Ponta, unul din liderii USL, coerenţa acţiunilor guvernamentale a permis creşterea salariilor şi pensiilor si redeschiderea unor proiecte naţionale. Sefii USL au prezentat si prioritatile pentru perioada urmatoare: transformarea Romaniei într-un actor important pe piaţa energiei, o crestere a ratei de absorbtie a fondurilor europene, descentralizarea, modificarea Constituţiei şi regionalizarea tarii. Pentru opoziţia democrat-liberală, bilantul USL a fost un prilej de critici. Democrat –liberalii acuză lipsa măsurilor care sa stimuleze cresterea economica, scăderea investiţiilor străine directe şi creşterea datoriei publice. Pe de altă parte, PDL a depus o motiune simpla pe tema modului în care Guvernul USL gestioneaza introducerea managementului privat la companiile de stat. Democrat-liberalii reproşează USL că nu respectă proiectul agreat cu partenerii internaţionali în acest sens şi că sunt păstraţi în funcţii doar managerii obedienţi faţă de actuala putere. Moţiunea a fost respinsă.


    Prognozele BNR privind rata inflatiei in Romaniei in 2013-2014



    Banca Naţională a României a revizuit in scadere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 3,5% la 3,2%. In schimb, pentru 2014, prognoza a fost revizuită în sus cu 0,1 puncte procentuale, la 3,3%. În martie, ultima lună pentru care s-au publicat datele, România a înregistrat, pentru a treia oară consecutiv, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE, potrivit Eurostat. Totusi guvernatorul Bancii Centrale, Mugur Isărescu este optimist:” Rata anuală a inflaţiei se menţine în afara intervalului ţintit, după cele două şocuri externe care au determinat ieşirea ei din acest interval, şi anume şocul din al doilea semestru al anului trecut, determinat în principal de secetă dar şi de evoluţiile politice, apoi majorarea accizelor şi a preţurilor în ianuarie. Observăm intrarea pe un trend descendent evident, pe care noi îl prognozăm că va fi chiar mai accentuat, al ratei anuale a inflaţiei, din februarie-martie anul curent.” Potrivit BNR, factorii care au contribuit la scăderea inflaţiei au fost aprecierea monedei naţionale, deficitul de cerere internă şi îmbunătăţirea percepţiei privind evoluţia inflaţiei.


    9 mai – tripla sarbatoare pentru Romania



    Romania sarbatoreste in fiecare an, pe 9 mai, trei evenimente importante: Ziua Independenţei de stat, Ziua victoriei coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial si Ziua Europei. Acestea au fost marcate prin manifestări dintre cele mai diverse — mini-parăzi militare, inclusiv în ţinută de epocă, cu armament şi tehnică de luptă, depuneri de coroane de flori, spectacole de muzică, poezie şi dansuri populare, reprezentaţii de acrobaţie, dans, teatru şi balet aerian sau focuri de artificii. Premierul Victor Ponta a declarat ca românii trebuie să îşi promoveze mai mult valorile şi România să îşi afirme în fiecare an, de 9 mai, identitatea naţională şi europeană. La aproape 7 ani de la integrarea României in UE, preşedintele Traian Băsescu crede, la rândul său, că Uniunea Europeană rămâne — în pofida lipsurilor ei — singura soluţie viabilă pentru România.


    Vizita la Bucuresti a presedintelui Bancii Mondiale



    Presedintele Băncii Mondiale (BM), Jim Yong Kim a facut joi prima sa vizita in Romania de la numirea in aceasta functie, in iulie 2012. In discutiile cu seful statului Traian Basescu si cu premierul Victor Ponta, presedintele BM a subliniat ca România a făcut progrese impresionanate în stabilizarea economică în contextul mediului extern nesigur şi al continuării crizei din zona euro. Totuşi, ţara rămâne cu cele mai înalte niveluri ale sărăciei din UE. Preşedintele BM a subliniat ca măsurile care asigură stabilitatea şi creşterea economică trebuie continuate de autorităţile române, dar nu trebuie uitată protejarea celor mai vulnerabile categorii sociale. Premierul Ponta a declarat că, împreună cu BM, guvernul lucrează la modernizarea programelor de asistenţă socială. La randul sau, presedintele Băsescu a susţinut că asistenţa tehnică oferită de Banca Mondială ar trebui să fie direcţionată către asigurarea unei creşteri economice sustenabile pentru România, având în vedere că reformele structurale implementate în ultimii ani au început să dea roade.



    Statul roman a inceput oficial privatizarea uneia din cele mai importante companii de stat, CFR Marfa



    Trei investitori au depus oferte de precalificare pentru privatizarea CFR Marfă, una din cele mai importante companii de stat din Romania, cu datorii de cateva sute de milioane de euro. Cel mai mare operator privat de transport feroviar din România, o companie americană şi o asociere între o firmă românească şi un fond de investiţii austriac s-au înscris la licitaţie pentru a obţine pachetul majoritar de acţiuni de la CFR Marfă. Preţul de pornire este de aproximativ 180 de milioane de euro. Câştigătorul va fi anuntat la jumatatea lunii iunie. Privatizarea CFR Marfă este unul din angajamentele asumate de Guvern roman in fata creditorilor internationali, FMI, UE si Banca Mondiala.


    Steaua Bucuresti – campioana Romaniei la fotbal in 2013



    Echipa de fotbal Steaua Bucureşti şi-a asigurat titlul de campioană a României, al 24-lea din istorie, inainte de finalul campionatului. Ea va juca in tururile preliminariile ale Ligii Campionilor, unde va fi cap de serie.

  • Retrospectiva săptămânii 21/04-27/04/2013

    Retrospectiva săptămânii 21/04-27/04/2013

    Întărirea supravegherii fiscale



    Guvernul român a desfiinţat autorităţile de supraveghere din domeniul financiar, cu excepţia celor care ţin de BNR, şi le-a comasat într-o singură instituţie. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private au devenit, săptămâna aceasta, o nouă şi unică instituţie — Autoritatea de Supraveghere Financiară — a cărei misiune este să rezolve disfuncţionalităţile de pe piaţa de capital şi a asigurărilor. Cu prilejul unificării celor trei entităţi, premierul Victor Ponta a cerut ca salariile angajaţilor Autorităţii să se încadreze în standardele băncii centrale, ele depăşindu-le, acum, cu mult pe cele ale oamenilor obişnuiţi. El a cerut şi identificarea de soluţii pentru impozitarea directorilor unor companii de stat ale căror venituri salariale lunare trec de 13.000-14.000 de lei (echivalentul a peste 3 mii de euro), în condiţiile în care un medic rezident, de pildă, are de zece ori mai puţin. Victor Ponta: “Eu nu zic că nu trebuie plătiţi bine, dar poate vedem de ce trebuie să fie plătiţi mii de directori în felul ăsta. E o pâine foarte albă la stat.” Atât de albă, încât Fondul Monetar Internaţional cerea ca, pentru curăţarea de căpuşe politice a companiilor publice, în fruntea acestora să fie puşi manageri privaţi independenţi, care să le transforme în companii profitabile. Miercuri, deputaţii democrat-liberali din opoziţie au depus, însă, la Camera Deputaţilor o moţiune simplă prin care acuză puterea de centru-stânga că a numit în societăţile de stat directori obedienţi politic şi incompetenţi profesional.


    România şi Uniunea Europeană



    Bucureştiul a fost vizitat, în această săptămână, de doi oficiali de la Bruxelles: comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, şi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy. László Andor a pledat, pe de o parte, cauza medicilor, care — spune el — ar trebui mai bine plătiţi pentru a nu mai pleca din ţară, iar, pe de alta, pe cea a etnicilor romi, Bucureştiul având două mari probleme în privinţa incluziunii lor – resursele insuficiente şi investiţiile făcute incorect. Herman van Rompuy a apreciat stabilitatea politică şi performanţele economice ale României şi a promis sprijin în privinţa aderării la Spaţiul Schengen. Preşedintele Traian Băsescu nu şi-a ascuns, pe de altă parte, satisfacţia faţă de ieşirea ţării din procedura de deficit excesiv: “Ne bucură că suntem una din primele ţări care reuşesc să iasă din procedura de deficit excesiv, dintre cele circa douăzeci care se află în această procedură.” Veşti bune au venit şi din partea Comisiei Europene, care a decis reluarea plăţilor pe patru din cele cinci axe presuspendate în cadrul Programului Operaţional Regional, din cauza problemelor înregistrate în implementare în perioada 2009-2011. Cele patru axe sunt Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local şi Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.


    Victor Ponta la APCE



    Cei 20 de ani de la aderarea României la Consiliului Europei au fost marcaţi, săptămâna acesta, printr-o alocuţiune a premierului Victor Ponta în faţa Adunării Parlamentare a forului de la Strasbourg. România este acum stabilă şi predictibilă politic, după ce anul trecut era considerată ca fiind lipsită de stabilitate – le-a transmis premierul Ponta membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Potrivit lui Ponta, angajamentul ţării este total faţă de valorile Consilului Europei – democraţie, stat de drept şi respectarea drepturilor omului.


    Sentinţe pentru corupţie



    După trei ani de proces, personajele principale din ceea ce presa românească a numit caracatiţa Voicu” şi-au primit pedepsele. Instanţa a stabilit că fostul senator social-democrat Cătălin Voicu este expresia corupţiei generalizate. Acesta îşi crease un sistem vast de relaţii formate din poliţişti, judecători, politicieni şi oameni de afaceri, prin care a încercat să influenţeze deciziile în justiţie în propriul interes. Găsit vinovat de trafic de influenţă, Voicu a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare. Alături de el, au mai fost condamnaţi la închisoare cu executare sau cu suspendare doi oameni de afaceri şi un fost judecător la Curtea Supremă.


    Armata României şi operaţiunea din Afganistan



    România îşi va retrage, până la toamnă, aproape un sfert din cei 1.500 de militari pe care îi are în Afganistan. Seful Statului Major al Forţelor Terestre, general-locotenent dr. Sorin Ioan: “Este o diminuare graduală a efectivelor în acelaşi ritm în care şi alte naţiuni participante la misiunea NATO, ISAF, îşi diminuează participarea, fiind perioada de tranziţie, în care predăm responsabilităţile de securitate către armată naţională afgană şi forţele de poliţie afgane.” În cei 11 ani de când România participă la operaţiuni, 22 de militari români şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi. Retragerea definitivă este prevăzută pentru 2014, ulterior ţara noastră urmând să participe la pregătirea forţelor militare afgane.



    Cristian Mungiu, din nou, la Cannes



    Regizorul român Cristian Mungiu va urca, din nou, pe scena festivalului de film de la Cannes, care se va deschide pe 15 mai. Insă, de această dată, nu pentru a-i fi decernate (aşa cum aproape că ne-a obişnuit!) premii valoroase pentru filmele lui, ci în calitate de membru al juriului competiţiei oficiale, prezidat de regizorul Steven Spielberg. Din juriu, alături de Cristian Mungiu, mai fac parte, între alţii, actriţa australiană Nicole Kidman şi actorii austriac Christoph Waltz sau francez, Daniel Auteuil. Pentru Cristian Mungiu, invitaţia de a face parte din juriul Festivalului de la Cannes este o ocazie de a sta de vorbă despre cinema şi film cu oameni ca Steven Spielberg sau Nicole Kidman, pe care – dacă nu te hotărăşti să lucrezi la Hollywood – e foarte probabil că n-ai să-i întâlneşti niciodată în persoană. Este, în egală măsură, şi o recunoaştere pentru cinematografia românească.

  • Retrospectiva săptămânii 14/04-20/04/2013

    Retrospectiva săptămânii 14/04-20/04/2013

    Guvernul Ponta şi-a asumat răspunderea pentru legea retrocedărilor



    Guvernul Romaniei şi-a asumat, în această săptămână, răspunderea pe legea privind retrocedarea imobilelor confiscate de regimul comunist. În faţa legislativului, premierul Victor Ponta a cerut scuze celor care au avut de suferit de pe urma naţionalizărilor. Potrivit legii, toate cererile vor fi soluţionate până în 2017 şi vor avea prioritate cazurile în care este posibilă restituirea în natură. Acolo unde aceasta nu se mai poate face, se vor acorda despăgubiri, iar drepturile litigioase vor fi impozitate. În cazul şcolilor şi spitalelor, proprietarul este obligat să păstreze destinaţia timp de 10 ani. Până acum, statul român a achitat despăgubiri foştilor proprietari în valoare de 5 miliarde de euro şi ar trebui să mai achite alte 8 miliarde. Democrat-liberalii (opoziţie) nu au reuşit să strângă numărul de semnături necesare depunerii unei moţiuni de cenzură, dar au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională.


    Noul statut al parlamentarilor români a fost adoptat



    Legislativul României a adoptat, miercuri, noul statut al parlamentarilor, după ce în urmă cu o zi, în comisiile juridice ale celor două camere au fost făcute modificările care se impuneau în urma poziţiei exprimate de Curtea Constituţională. Parlamentarii au adoptat Legea statutului senatorilor şi deputaţilor cu un amendament care prevede o amendă de 10% din indemnizaţie timp de maxim 3 luni pentru parlamentarii care se află în conflicte de interese. Iniţial, pentru aceştia sancţiunea consta în interdicţia de a participa la şedinţele Camerelor din care fac parte timp de 30 zile, dar această prevedere a fost declarată neconstituţională.


    Programul de convergenţă şi date privind şomajul în România



    Guvernul român menţine obiectivul de adoptare a monedei euro, dar nu a menţionat în programul de convergenţă pentru perioada 2013-2016 o dată ţintă. În document, care a fost adoptat de Executiv şi va fi transmis Comisiei Europene, se estimează, totodată, că relansarea creşterii economice va fi determinată de cererea internă şi de export. Programul de convergenţă mizează pe o creştere economică de 1,6% în acest an şi de 2,2% în 2014. Rata inflaţiei va scădea treptat de la 4,3% în 2013, până la 2,3% în 2016. Pe de altă parte, în România, rata de ocupare a populaţiei cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani a fost de 59,5% în 2012, iar rata şomajului de 7%, în scădere faţă de anul precedent când a fost de 7,4%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Potrivit INS, şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut.


    Planuri şi salarii compensatorii pentru Oltchim



    Angajaţii disponibilizaţi de la combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (sud) vor avea un venit lunar de aproximativ 1.800 lei – 2.000 lei (400 euro- 445 euro), timp de doi ani, din şomaj şi plăţi compensatorii, a declarat ministrul roman Economiei, Varujan Vosganian. Guvernul a aprobat, în ianuarie, Memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a combinatului, a cărui încercare de privatizare a eşuat toamna trecută. Cei circa 1000 de angajaţi de la Oltchim care ar urma să fie disponibilizaţi vor deveni primii benficiari ai unei ordonanţe de urgenţă adoptate de Executivul român, ordonanţă privind măsurile de protecţie socială pentru angajaţii de la companiile de stat restructurate. Oltchim se confruntă de o lungă perioadă cu o situaţie incertă şi a acumulat datorii de aproape 800 de milioane de euro. De ordonanţa adoptată recent vor mai beneficia şi angajaţii de la alte companii de stat grevate de mari datorii şi care urmează a fi restructurate. Printre acestea, se numără CFR Marfă, compania aeriană TAROM, TRANSGAZ şi NuclearElectrica.


    Raport european privind etichetarea frauduloasă a cărnii



    Comisia Europeană a reconfirmat că scandalul cărnii de cal vândută drept carne de vită a fost o chestiune de fraudă şi nu una de securitate alimentară şi a anunţat că va propune măsuri severe pentru evitarea repetării acestei situaţiei şi pentru a recâştiga încrederea populaţiei. În februarie, UE a decis efectuarea de teste ADN asupra unor produse preparate din carne şi verificarea eventualei prezenţe în acestea a fenilbutazonei — o substanţă antiiflamatoare nocivă pentru om. Rezultatele date, acum, publicităţii relevă că, în 4,5% din produsele testate a fost identificată şi carne de cal, deşi acestea ar fi trebuit să conţină doar carne de vită. De asemenea, fenilbutazona a fost găsită în 16 cazuri, adică în mai puţin de 1% dintre produsele testate. În România, doar în 3 dintre cele 100 de mostre verificate s-a găsit carne de cal, iar în niciuna dintre acestea nu s-au descoperit urme de fenilbutazonă.


    Noul ministru român al Justiţiei



    România are un nou ministru al justiţiei. Interimatul a fost asigurat până acum de şeful Executivului, Victor Ponta, după plecarea Monei Pivniceru din funcţie, în favoarea unui post de judecător la Curtea Constituţională. Mandatul fostului procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Robert Cazanciuc, nu va fi unul uşor, a lăsat să se înţeleagă şeful Executivului de la Bucureşti, Victor Ponta, amintind că acesta are de gestionat o relaţie dificilă cu Consiliul Superior al Magistraturii, o situatie importantă cu Comisia Europeana, dar şi implementarea unor coduri – Codul Penal şi Codul de Procedură- alături de o situaţie financiară proastă. Noul titular spune că va încerca să facă sistemul judiciar mai credibil şi va propune soluţii pentru termene mai scurte în instanţe.

  • Retrospectiva săptămânii 7/04-13/04/2013

    Retrospectiva săptămânii 7/04-13/04/2013

    Guvernul roman aprobă proiectul de lege privind restituirea proprietatilor preluate abuziv în perioada regimului comunist



    Timp de mai bine de 20 de ani, guvernele care s-au succedat în România s-au chinuit să rezolve problema restituirii proprietăţilor naţionalizate de reginul comunist, însă fără succes. Mulţi dintre români au decis să-şi ceară drepturile la CEDO, care a dat termen României până în luna aprilie să propună o legislaţie unitară în domeniu. Astfel, Executviul condus de Victor Ponta a aprobat, în viteză, un proiect de lege privind restituirea proprietatilor preluate abuziv de comunişti şi isi va angaja, pe 17 aprilie, răspunderea guvernamentala pentru acest act normativ, în faţa Parlamentului. Principalele prevederi ale viitoarei legi vizează restituirea în natură a proprietăţilor, acolo unde este posibil, sau despăgubirea în bani şi impozitarea drepturilor litigioase cu 85%. De asemenea, pentru toate clădirile care vor fi retrocedate, dar care în acest moment sunt folosite ca şcoli, spitale sau instituţii de cultură, va exista obligaţia ca destinaţia lor să fie păstrată timp de 20 de ani. PDL (opoziţie) se opune acestei legi, la fel şi Biserica Catolică, în timp ce reprezentanţii proprietarilor consideră că aceasta este nefuncţională.




    Robert Cazanciuc a fost propus pentru funcţia de ministru al Justiţiei



    Premierul român, Victor Ponta, care asigură interimatul la Ministerul Justiţiei, l-a propus pe Robert Cazanciuc, (41 ani) pentru funcţia de ministru al Justiţiei. Cazanciuc este procuror din 1996, a fost subsecretar de stat în cadrul Corpului de Control al primului ministru şi director general adjunct la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Din 2009 este secretarul general al MAE, funcţie pe care o ocupă prin detaşare. Pentru a putea ocupa noul post el şi-a dat demisia din magistratura. Premierul Victor Ponta a precizat că prioritatea zero a viitorului ministru al Justiţiei este implementarea noilor coduri, Codul penal şi Codul de procedură penală, şi un raport bun privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Robert Cazanciuc o înlocuieşte pe Mona Pivniceru, care a demisionat, luna trecuta, dupa ce a fost validată de Parlament ca judecător la Curtea Constituţională.



    Salariaţi şi fosti angajaţi de la Oltchim, Arpechim şi Mechel şi-au continuat protestele



    Angajaţii combinatul Oltchim Ramnicu Valcea şi-au continuat, săptămâna aceasta, protestele, solicitând, pe lângă revendicările salariale, demisia administratorilor judiciari şi a actualei conduceri a societatii. Marţi, ei au manifestat chiar în din faţa sediului Guvernului de la Bucureşti. Cei 3000 de salariatii sunt nemulţumiţi de disponibilizarile anunţate dar şi de situaţia incertă a societăţii, aflată în insolvenţă din cauza datoriilor. Protestele au continuat şi la rafinăria Arpechim Piteşti, unde angajaţii nu şi-au primit salariile în ultimele luni şi se anunţă noi disponibilizări. Şi foştii angajaţi ai combinatului Mechel Câmpia Turzii au manifestat faţă de neplata salariilor compensatorii şi au blocat de mai multe ori un drum european. Din iunie 2012, aici au fost disponibilizaţi circa 1.700 de oameni din totalul de 2.000. Grupul rus Mechel a vândut recent, pentru preţul simbolic de 50 de euro, combinatele metalurgice, puternic îndatorate, pe care le deţinea în România.



    Premierul Victor Ponta a prezentat rezultatele economice pe care România le-a înregistrat în primele luni din 2013



    În primul trimestru al acestui an, în România, exportul a crescut semnificativ cu 8%, a anuţat premierul Victor Ponta. Totodată, a fost înregistrat cel mai mic deficit al balanţei comerciale din ultimii 10 ani , România reuşind să se încadreze în ţinta de deficit trimestrial stabilită cu FMI. Şi încasările s-au mărit cu peste 10%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la TVA, la accize, cât şi la impozitul pe venit. În schimb, a arătat premierul, au scăzut semnificativ veniturile din impozitul pe profit iar legea insolvenţei trebuie modificată. Victor Ponta a explicat că există firme care intră cu rea credinţă în insolvenţă şi nu mai plătesc nici un fel de taxe sau impozite aşa cum o fac celelalte companii care trăiesc” în mod normal pe piaţa economică. Pe de altă parte, şeful executivului doreşte sa promoveze o taxă de solidaritate de 10% pe care să o plătească angajaţii din sistemul public cu salarii mai mari de 1000 de euro. PNL — partenerul de guvernare al PSD – se opune însă categoric oricărei supraimpozitări sau creşteri de fiscalitate.



    Corul Madrigal – 50 de ani de excelenţă



    Corul Naţional de Cameră Madrigal a aniversat 50 de ani de existenţă. Cunoscut ca un simbol al artei interpretative româneşti, Madrigalul a fost înfiinţat de dirijorul Marin Constantin şi a fost inclus în Patrimoniului Cultural Universal al UNESCO, în 1992. Pentru a marca acest moment aniversar, Madrigalul va susţine o serie de concerte în cadrul unui turneu naţional. În cele cinci decenii de viaţă artistică, corul a susţinut peste 4100 de concerte pe scenele din ţară şi din lume. Madrigalul propune un stil unic cu pise ale renaşterii europene, muzică bizantină, dar şi un repertoriu românesc, de la tradiţionalele colinde, până la compoziţii contemporane.



    Inundaţiile din România provoacă pagube



    Aproape în fiecare an, inundaţiile produc pagube importante în Romania. În ultimele zile, apele au afectat cel puţin 150 de localităţi, peste 11.000 de hectare de suprafeţe agricole, păşuni şi păduri, drumuri comunale şi judeţene. Situatia cea mai alarmanta rămâne pe Dunare. Autorităţile se aşteaptă la o creştere a debitului fluviului, iar prefecturile din judeţele riverane sunt în alertă.

  • Retrospectiva săptămânii 17/02-23/02/2013

    Retrospectiva săptămânii 17/02-23/02/2013


    Preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2013




    Preşedintele României, Traian Băsescu a promulgat Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2013, adoptate pe 7 februarie de Parlament. Săptămâna trecută, Legea bugetului a fost declarată constituţională de judecătorii Curţii Constituţionale, care au respins sesizarea opoziţiei democrat-liberale privind actul normativ. Bugetul din acest an este fundamentat pe o creştere economică de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB. Aprobat cu o largă majoritate în Parlamentul de la Bucureşti, bugetul de stat pe 2013 a fost caracterizat de premierul social-democrat Victor Ponta ca fiind “cel mai bun posibil în acest moment”. Opoziţia democrat-liberală a depus peste 10 mii de amendamente, dar niciunul nu a fost adoptat:


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat ordonanţa privind introducerea timbrului de mediu


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat ordonanţa privind introducerea timbrului de mediu – cea mai recentă variantă a taxei introduse în 2007 de autorităţile române în scopul înnoirii parcului auto. Timbrul de mediu se va aplica din 15 martie, maşinilor cu cel mult 8+1 locuri, pentru celelalte categorii de autovehicule rămânând în vigoare reglementările de până acum. În noua formulă de calcul nu mai este esenţială capacitatea cilindrică a maşinii, ci se ţine cont de emisiile de dioxid de carbon. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Mediului, suma de plată scade cu 60% pentru maşinile Euro 2, cu 80% pentru cele Euro 1 şi cu circa 90% pentru non-Euro, pentru a se evita un blocaj la vânzarea acestora. Timbrul de mediu respectă principiul că poluatorul plăteşte, spune ministrul Mediului, Rovana Plumb, iar acesta loveşte destul de puternic în motorizările euro 3 şi 4, ponderea majoritară a maşinilor second-hand cumpărate de români. Pentru acestea, taxa creşte cu 10-15 %, iar producătorii susţin că noua taxă facilitează achiziţia de maşini foarte vechi şi nu încurajează deloc înnoirea parcului auto.


    România şi Franţa şi-au prelungit parteneriatul strategic încheiat în 2008


    România şi Franţa şi-au prelungit parteneriatul strategic încheiat în 2008. Premierii celor două ţări, Victor Ponta, respectiv Jean-Marc Ayrault, au semnat, în această săptămână, la Paris foaia de parcurs pentru relansarea acestuia. Documentul cuprinde proiecte politice, economice sau sociale. Guvernele celor două ţări îşi propun crearea de locuri de muncă prin creşterea investiţiilor, incluziunea romilor atât în Franţa cât şi România, dar şi susţinere în plan european. Potrivit Bucureştiului, energia, agricultura şi infrastructura sunt domeniile care ar putea beneficia de capital francez. Premierul Jean-Marc Ayrault a reafirmat, pe de altă parte, sprijinul pe care Parisul îl acordă României pentru aderarea la spaţiul Schengen, conform unor modalităţi şi unui calendar care vor fi definite cu partenerii europeni. Premierul Victor Ponta a apreciat că relaţia româno-franceze este una specială şi are toate condiţiile pentru a se dezvolta în toate planurile – politic, economic şi al noii viziuni asupra Europei.




    Filmul românesc Poziţia copilului, în regia lui Călin Peter Netzer, a câştigat prestigiosul trofeu Ursul de Aur


    Filmul românesc a triumfat la Festivalul Internaţional de Film de al Berlin, lungmetrajul Poziţia copilului, în regia lui Călin Peter Netzer, câştigând prestigiosul trofeu Ursul de Aur. Pelicula a mai fost recompensată cu premiul Federaţiei Internaţionale a Criticii. Primul lungmetraj românesc distins cu Ursul de Aur este descris de critici ca o radiografie a high-class-ului românesc contemporan, descriind, în acelaşi timp, o relaţie patologică între mamă şi fiu. Ursul de Aur obţinut de Poziţia copilului este al doilea mare premiu din cinematografia românească după lungmetrajul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, în regia lui Cristian Mungiu, distins, în anul 2007, cu Palme dOr. Triumful regizorului Călin Peter Netzer completează palmaresul românesc la Berlinală, după ce, în 2010, Filmul Eu când vreau să fluier, fluier, în regia lui Florin Şerban, a primit Marele Premiu al Juriului – Ursul de Argint şi distincţia Alfred Bauer, oferită pentru noi perspective în arta cinematografică.




    România a găzduit Festivalul Olimpic al Tineretului European




    România a găzduit, în premieră, Festivalul Olimpic al Tineretului European, organizat în centrul ţării, în judeţul Braşov. Sportivii români au obţinut trei medalii, una de aur şi două de argint. Patinatorul Emil Imre a câştigat medalia de aur la short track pe distanţa de 1.000 m şi argint la short track pe distanţa de 500 m. Cealaltă medalie de argint a fost obţinută de Dorottya Buzaş la biatlon, în proba de 6 km sprint. Sportivi din 45 de ţări au concurat la cea mai importantă competiţie de iarnă organizată vreodată de România, ei concurând la opt probe – schi fond şi snowboard, biatlon, schi alpin, patinaj artistic şi patinaj viteza, hochei, sărituri cu schiurile.




    Steaua Bucureşti s-a calificat în optimile Ligii Europa




    Echipa de fotbal Steaua Bucureşti a eliminat formaţia olandeză Ajax Amsterdam din Liga Europa, impunându-se, la Bucureşti, în urma loviturilor de la 11 m. În optimile de finală, echipa românească va întâlni formaţia engleză Chelsea, prima manşă a dublei confruntări urmând să aibă loc pe 7 martie, la Londra, iar a doua, pe 14 martie, la Bucureşti. Cealaltă echipă care a reprezentat România în 16-imile de finală ale Ligii Europa, CFR Cluj a pierdut, joi, pe teren propriu, cu 0 la 3, în faţa formaţiei Internazionale Milano. Gruparea italiană câştigase şi în manşa întâi a confruntării, cu 2 la 0.

    (Corina Cristea)