Radio România Internațional

Tag: evenimente culturale

  • Cifrele şi atu-urile turismului în România

    Cifrele şi atu-urile turismului în România

    România a atras aproape 2,4 milioane de turişti străini în 2024, cu 13,5% mai mulţi faţă de 2023. Şase din primele zece ţări de origine sunt membre ale Uniunii Europene. Cei mai mulţi vizitatori au venit din Germania, Italia, Israel, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Spania, Ungaria, Franţa, Ucraina şi Polonia. Odată cu aderarea completă la Spaţiul Schengen şi cu simplificarea procedurilor de la 1 ianuarie 2025, vom putea consolida creşterea numărului turiştilor străini în România. Ne vom concentra pe dezvoltarea unor destinaţii atractive şi competitive. Vom folosi instrumente digitale pentru a creşte vizibilitatea destinaţiilor, a precizat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

    În 2024, numărul sosirilor în structurile de primire turistică a ajuns la 14,2 milioane, în creştere cu 4,5% faţă de 2023. Înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,3% din total. Numărul total de înnoptări a fost de aproape 30,2 milioane (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), cu 3,5% mai mare decât în 2023. Cele mai vizitate 10 destinaţii din România în 2024 au fost Bucureşti şi judeţele Constanţa, Braşov, Cluj, Prahova, Bihor, Sibiu, Suceava, Vâlcea şi Mureş. Capitala şi toate judeţele din top sunt bine dezvoltate economic şi au numeroase monumente istorice, ca şi atracţii turistice deosebite. Durata medie a şederii turiştilor români şi străini a fost de 2,1 zile.

    Pentru 2025 se estimează o creştere a numărului de sosiri din străinătate de 10-15% şi venituri de peste 1,5 miliarde de euro, susţin surse ale Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Turismul românesc se află în plin proces de consolidare şi, chiar dacă mai sunt încă multe de făcut, în ultimul an s-au înregistrat elemente pozitive în sector, susţine ANAT. Noi hoteluri se construiesc, se modernizează şi se afiliază lanţurilor internaţionale.

    Evenimente culturale şi sportive majore ajută la dezvoltarea unor destinaţii precum Clujul sau Craiova. Festivalul internaţional «George Enescu» atrage public de elită şi orchestre din toată lumea. Promovarea României la târgurile internaţionale de turism este esenţială pentru atragerea străinilor pe nişe cum ar fi turismul de sănătate, rural sau circuite culturale. Toate acestea, corelate cu eliminarea restricţiilor la frontierele UE şi acordarea facilităţilor pentru turiştii străini, ar putea genera un flux de aproape trei milioane de vizitatori, susţine conducerea ANAT.

    Toate acestea vin în contextul în care România este una dintre cele mai sigure ţări din lume, conform Ministerului român al Afacerilor Interne, care citează rapoarte ale Departamentului de Stat al SUA şi ale Comisiei Europene. Indicatorii relevanţi privind siguranţa în România sunt gradul scăzut al nivelului general al criminalităţii, al îngrijorării privind furturile din locuinţe, al riscului de tâlhării şi jafuri, al furturilor de şi din autoturisme, al atacurilor violente, dar şi nivelul foarte scăzut al atacurilor motivate de origine etnică, religie sau gen.

  • Jurnal Românesc – 23.01.2025

    Jurnal Românesc – 23.01.2025

    ICR și reprezentanțele sale din străinătate desfășoară, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, un maraton de trei săptămâni de evenimente culturale care celebrează personalități marcante ale artelor și culturii autohtone. Publicul de pe mai multe continente este invitat la concerte, expoziții, spectacole de teatru, conferințe, ateliere interactive, proiecții de filme documentare și evenimente literare. Ziua Culturii Naţionale este marcată în fiecare an, în România și Republica Moldova, la 15 ianuarie, data aleasă fiind aceea a nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

     

    ICR și Ambasada României la Praga organizează, pe 23 ianuarie, vernisajul expoziției de fotografii documentare „Valahii din Moravia: monografie fotografică”, semnate de artiștii fotografi orădeni Constantin Demeter (coordonator), Ovidiu Gabor şi Gheorghe Petrila. Artiștii fotografi au realizat câteva sute de fotografii documentând portrete de valahi, case tradiționale valahe, peisaje de munte, gospodării țărănești și anexe gospodărești, dar și foarte multe costume populare valahe

     

    ICR „Titu Maiorescu” din Berlin deschide anul 2025 cu o serie de evenimente care aduc în prim-plan creativitatea românească contemporană și dialogul intercultural. Între 23 ianuarie și 19 februarie, ICR Berlin organizează proiectul „Playlab: Art in Motion, Stories in Play” în spațiul de artă al reprezentanței, un demers inovator care combină artele vizuale, poezia, filmul, jocurile video și tehnologiile digitale. Proiectul își propune să creeze un spațiu experimental și interactiv pentru toți vizitatorii, de toate vârstele, unde arta poate fi experimentată ca un mijloc narativ inovativ. Programul include o serie de evenimente. Vernisajul de deschidere are loc pe 23 ianuarie, cu expoziția „Paper Playground” a Mariei Brudașcă, o invitație la reflecție asupra importanței spațiilor publice și a jocului în dezvoltarea copiilor. Ulterior, atelierele „Monoprint” pentru copii din 25 ianuarie și „Topografii cumulative” pentru adulți din 8 februarie vor explora tehnici de artizanat, în cadrul unor sesiuni interactive ce vor stimula imaginația participanților

     

    Scurtmetrajul românesc ‘Spune o poezie(Tell me a poem)’, (2023) va fi proiectat în cadrul London Short Film Festival 2025, care are loc în perioada 17-26 ianuarie, în cinematografele din Londra. Regizoarea Elena Chirila, alături de co-regizoarea Ana Gurdiş, vor reprezenta filmul şi vor susţine o sesiune de întrebări și răspunsuri, după proiecţia din 23 ianuarie. ‘Spune o poezie ‘ (2023) este un video-poem ce combină elemente de poezie și documentar. Filmul povestește experiența autoarei de a supraviețui violenței domestice, într-un context marcat de incertitudine și neliniște. London Short Film Festival se desfăşoară anual, în ianuarie, în Londra şi celebrează producţii de scurtmetraj din fiecare gen, inclusiv dramă, comedie, horror, science fiction, documentare experimentale, animaţie, muzică şi filme cu buget redus.

     

    Tot la Londra, ICR, în parteneriat cu Ambasada României și cu Ambasada Republicii Moldova în Regatul Unit, marchează Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului pe 27 ianuarie printr-un eveniment dedicat memoriei celor care au suferit în timpul uneia dintre cele mai întunecate perioade din istoria umanității, Evenimentul are loc la sediul ICR de la Londra  (1 Belgrave Square) și include o dezbatere despre deportările evreilor și romilor în Transnistria și îi are ca protagoniști pe profesorii Marius Turda, Director al Centrului pentru Studii Umaniste și Medicale, Universitatea Oxford Brookes și Igor Cașu, Directorul Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova.

    Discuția va fi moderată de profesorul Dan Stone, Directorul Institutului pentru Cercetarea Holocaustului de la Royal Holloway, Universitatea din Londra. Discursurile de deschidere vor fi susținute de E.S. Laura Popescu, Ambasadorul României în Regatul Unit, și E.S. Ruslan Bolbocean, Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Unit. În cadrul evenimentului va fi proiectat documentarul „Portretul unei supraviețuitoare a Holocaustului: Adolfina Regenbogen” (2020). Acest scurtmetraj emoționant, regizat de Teodora Drăgoi și Adrian Cioflâncă, prezintă un portret intim al vieții și moștenirii unei supraviețuitoare, în contextul tragediei celor 600 evrei din ghetoul Mostovoi, Transnistria, de la granița de est a României cu Uniunea Sovietică.

     

    Pentru a marca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie.), ICR ‘Mihai Eminescu’ la Chişinău susţine, în calitate de partener, organizarea unei expoziţii speciale cu titlul ‘Umanitate fără frontiere’ (curator, Sophiya Gugelev). Expoziţia este realizată de Agudath Israel în Moldova, în colaborare cu Ambasada Japoniei, Lituaniei, Olandei, toate în Republica Moldova, Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova, Agenţia de Relaţiile Interetnice a Moldovei, Centrul Naţional pentru Comemorarea Holocaustului Yad Vashem (Israel), Muzeul ‘Portul Umanităţii, Tsuruga’ (Japonia). Expoziţia este dedicată activităţii diplomaţilor Chiune Sempo Sugihara (Japonia) şi Jan Zvartendijk (Olanda) declaraţi ‘Drepţi Între Popoare’. De asemenea, în cadrul vernisajului urmează să fie prezentat filmul documentar ‘Kaunas – Gates of Hope’, pe 23 ianuarie, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău.

     

  • Ziua Culturii Naționale 2025

    Ziua Culturii Naționale 2025

    Din 2011, România sărbătorește, în fiecare an, Ziua Culturii Naționale, care marchează data naşterii poetului naţional Mihai Eminescu. Această zi este dedicată culturii, artei şi efortului academic românesc, subliniind rolul lui Mihai Eminescu în modelarea identităţii culturale naţionale, prin contribuţiile sale în literatură, jurnalism, filosofie şi teatru. Anul acesta, se împlinesc 175 de ani de la naşterea celui care este considerat cel mai mai mare poet român. Ziua Culturii Naţionale a fost iniţiată de fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion, şi legiferată de Parlamentul României, în anul 2010.

    Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naţionale a României, este de părere că această zi trebuie sărbătorită în toate zilele anului, nu doar pe 15 ianuarie. „În opinia mea, este o idee foarte bună instituirea unei Zile a Culturii Naţionale, în contextul în care cultura rămâne, cred, piesa principală a identităţii în orice societate, inclusiv în societatea româneascăˮ, a punctat Adrian Cioroianu. Acesta a adăugat că simpla instituire a unei Zile a Culturii Naţionale îi ţine în priză pe responsabilii culturali şi, pe tot cuprinsul ţării, au loc manifestaţii care, multe dintre ele, sunt foarte reuşite şi care, într-un fel, se transformă şi într-un exemplu de bune practici.

    Ajunsă la a XV-a ediţie, Ziua Culturii Naţionale este celebrată în toate comunităţile locuite de români, în interiorul sau în afara graniţelor ţării. În Bucureşti şi în ţară, au fost programate numeroase evenimente: conferinţe, dezbateri, concerte şi expoziţii, iar la multe muzee intrarea este gratuită. Printre evenimentele organizate în capitală se numără lansări de carte, de fotografie, ateliere de creaţie, dezbateri şi spectacole. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a programat o „Serată Eminesciană” dedicată Zilei Culturii Naţionale, evenimentul avându-i ca protagonişti pe soprana Arlinda Morava, actorul Claudiu Bleonţ şi pianista Adriana Alexandru.

    De Ziua Culturii, cărţi, concerte, emisiuni şi piese de teatru radiofonic se aud pe frecvenţele posturilor Societăţii Române de Radiodifuziune. Posturile Radio România Regional, Radio România Antena Satelor, Radio România Internaţional, Redacţia Minorităţi şi Radio România Radio 3Net au pregătit programe speciale dedicate acestei sărbători şi temei principale a acestui an: facilitarea accesului la cultură pentru publicul larg.

    În noiembrie 2024, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societaleˮ. Potrivit cercetării, frecvența vizitării obiectivelor cu relevanță culturală a crescut accelerat. Astfel, 67% dintre respondenți au vizitat monumente istorice și situri arheologice cel puțin o dată pe an în 2023, față de 59% în 2022, iar 45% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă cel puțin o dată pe an în 2023, față de 30% în 2022.

     

  • Jurnal românesc – 08.08.2024

    Jurnal românesc – 08.08.2024

    Un târg care va reuni meşteşugari din România, dar şi din regiunile istorice învecinate reprezintă una dintre noutăţile ediţiei din acest an a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, dedicată românilor de pretutindeni, care se va desfăşura în perioada 15-20 august, a anunțat Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, organizator al evenimentului. Participanţii vor avea ocazia să descopere meşteşuguri tradiţionale, precum ţeserea costumelor populare, prelucrarea metalelor, împletirea în papură sau pictura pe sticlă. La fel ca în fiecare an, vor avea loc dezbateri ce vizează situaţia comunităţilor româneşti din ţară şi din afara graniţelor. Aceste dezbateri vor aborda subiecte de actualitate precum protecţia şi promovarea drepturilor românilor din comunităţile istorice, păstrarea limbii şi culturii române, dar şi strategii pentru consolidarea identităţii naţionale. Discuţiile vor oferi o platformă pentru schimbul de idei şi bune practici, având ca scop formularea unor soluţii concrete pentru provocările cu care se confruntă comunităţile româneşti.

     

     

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) desfășoară, în perioada iulie-septembrie, cea de-a XV-a ediție a Programului de Tabere „ARC”. Sunt așteptați aproximativ 6.500 de participanți, copii și tineri din diaspora și din comunitățile istorice, alături de însoțitori, profesori și voluntari din România și din afara granițelor țării.  Gheorghe Cârciu, secretar de stat al Departamentului, a afirmat că programul de Tabere ARC este unul dintre cele mai generoase proiecte ale instituției. „Prin intermediul său, avem posibilitatea de a stimula interesul tinerelor generații în direcția explorării oportunităților pe care le poate oferi România și de a-i aduce în contact direct cu tot ce are mai frumos țara noastră: oameni, natură și cultură. Acest program le oferă tinerilor noștri ocazia de a se conecta la rădăcinile lor culturale și de a construi prietenii durabile”, a subliniat Gheorghe Cârciu.  Copiii și tinerii din afara granițelor țării participă la o serie de activități culturale, educative și sportive organizate în cadrul taberelor, iar alături de facilitatori și voluntari implicați în program vor avea posibilitatea să descopere o parte a României și să își îmbunătățească abilitățile de comunicare în limba română.

     

     

    Gerantul interimar al României la Bălți, Adrian-Mihail Tican, a vizitat, recent, Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord. Potrivit Radio Chișinău, diplomatul de la București s-a documentat despre activitățile desfășurate de ADR Nord și despre proiectele de dezvoltare regională din nordul republicii. În acest context, directorul ADR Nord, Maria Prisacari, a discutat cu diplomatul român despre cele mai importante activități realizate de Agenție, inclusiv cu suportul partenerilor din România. Totodată, părțile au discutat despre întărirea colaborării, în contextul parcursului european al Republicii Moldova, precum și despre necesitatea dezvoltării de competențe, reieșind din experiența României. „Am fi bucuroși să ne dezvoltăm competențele cu ajutorul României, în mod special în direcția accesării și valorificării fondurilor de pre-aderare. Acest lucru ne-ar permite, la rândul nostru, să dezvoltăm competențele autorităților publice locale din regiunea noastră. Suntem interesați de experiența europeană acumulată de România în domeniul dezvoltării regionale”, a spus Maria Prisacari. ADR Nord și Consulatul General al României la Bălți colaborează, de mai mulți ani, pentru organizarea și desfășurarea unor evenimente regionale precum Ziua Europei și Zilele Regiunii de Dezvoltare Nord.

     

     

    Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează o serie de evenimente culturale până pe 30 septembrie în cadrul „IMAGIN’arte Roméniaˮ – primul eveniment al ICR Lisabona desfășurat în Regiunea Autonomă Madeira. „IMAGIN’arte Roméniaˮ cuprinde prezentarea expoziției BD „Istorii din 89 în benzi desenate”, a Muzeului Județean de Istorie Brașov și a expoziției de fotografie „Îi românești pe străzile lisaboneze”, a artistei Eugenia Hanganu, rezidentă în Portugalia. De asemenea, vor fi proiectate filme de animație realizate de Ion Popescu Gopo (în cadrul programului ,,GOPO 100 + 1”) și două lungmetraje artistice reprezentative pentru „noul val” al cinematografiei românești după anul 1990, laureate cu premiul „GOPO” acordat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc.

     

     

  • România a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale

    România a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale

    15 ianuarie este Ziua Culturii Naționale în România, zi în
    care s-au împlinit, în 2024, 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu,
    cel considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce
    poetică din literatura română. În 2010, Camera
    Deputaţilor de la București a adoptat un proiect de lege prin care ziua de
    naştere a lui Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg, jurnalist, devenea şi
    Ziua Culturii.


    În ţară, zeci de muzee, biblioteci, săli de concerte şi
    spectacole, centre sau institute de cultură au desfăşurat activităţi pentru a
    marca această sărbătoare.


    Academia Română,
    în colaborare cu Academia de Ştiinţe
    a Republicii Moldova, a organizat, în format hibrid, o sesiune festivă comună.
    Evenimentul a avut loc simultan în Aula Academiei Române şi în Sala Azurie a
    Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

    Ziua Culturii Naţionale stă sub semnul lui
    Mihai Eminescu, un vizionar, care a creat în spiritul poporului său, dar a
    cunoscut şi armonia popoarelor lumiiˮ,     a afirmat preşedintele Academiei Române,
    Ioan-Aurel Pop.

    Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a
    scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele
    dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în
    chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde
    drept Ziua Culturii Naţionaleˮ    , a adăugat Ioan-Aurel Pop.


    Importanţa acestei
    sărbători în conservarea şi promovarea identităţii naţionale a fost evidenţiată
    şi de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu. Acesta a
    îndemnat la conjugarea, în continuare, a eforturilor pentru a crea cât mai
    multe punţi de colaborare pentru a apropia cele două maluri ale Prutului, până
    la dispariţia hotarului impus de interesele geopolitice ale unor regimuri
    dictatoriale.


    La București, Muzeul Naţional de Istorie a României a deschis o expoziţie
    tematică intitulată Monumente ale culturii vechi
    şi limbii literare româneşti din patrimoniul instituţiei, iar, La Muzeul
    Hărţilor, a fost organizată conferinţa Miopie istorică. Cum explicăm istoria
    prin arta contemporană. Opera Naţională Bucureşti a celebrat, la rândul ei,
    Ziua Culturii cu premiera spectacolului Oedip de George
    Enescu, sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare, în timp ce Teatrul Naţional
    a programat spectacole-lectură.


    Ziua Culturii a
    fost, de asemenea, marcată în satul botoşănean Ipoteşti unde a copilărit poetul
    Mihai Eminescu. Acolo, scriitori, oameni de cultură, elevi şi profesori l-au
    omagiat pe poetul fără egal al literaturii române. Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită și în străinătate,
    prin Institutul Cultural Român, care a organizat, cu acest prilej zeci de
    evenimente, invitând publicul la concerte, expoziții, spectacole de teatru și
    balet, recitaluri de poezie.


  • O scurtă retrospectivă a evenimentelor teatrale din 2023

    O scurtă retrospectivă a evenimentelor teatrale din 2023

    Finalul anului 2023 ne aduce un scurt răgaz în care să privim înapoi scena teatrală românească și care au fost reușitele acesteia, de la festivalurile organizate la premiere, de la teatrul de stat la scena teatrului independent.



    FITS30, ediția aniversară a 30 de ani sărbătoriți de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, a adus evenimente spectaculoase și o organizare demnă de sărbătorirea vârstei de 30 de ani de existență: 10 zile de festival cu nu mai puțin de 825 de evenimente, în care au fost implicați 470 de voluntari. 231 de expoziții. Invitați din 81 de țări. În total 5000 de participanți, dintre care reprezentanți a 47 de universități de top din Platforma de Cercetare Doctorală și invitați de la 21 de universități de profil teatral. Mai mult, FITS30 a co-existat și în mediul online prin platforma digitală care a prezentat 42 de spectacole online. 250 de drone au desenat cerul vechiului oraș Sibiu (centrul României) în cadrul festivităților de deschidere și închidere a festivalului, iar peste 90.000 de oameni au umplut străzile orașului în zilele FITS30.



    În capitală, la București, cu ocazia FNT (Festivalul Național de Teatru) ediția cu numărul 33, iubitorii teatrului au avut parte de 11 zile de festival. Spectacole, conferințe, expoziții, prezentări de instituții și proiecte culturale, evenimente online, spectacole radiofonice, toate armonizate în tema festivalului “FNT, laboratoarele sensibilului”. Ediția din 2023 a FNT a arătat că festivalul analizează, cercetează și pune în valoare dinamica, tendințele și direcțiile fenomenului teatral românesc actual. O selecție de 30 de spectacole cu peste 50 de reprezentații, dintre care o premieră absolută: spectacolul “Gertrude” de Radu F. Alexandru (dramaturg contemporan) în regia celebrului regizor Silviu Purcărete la Teatrul Național București.


    FNT a adus pe scena națională 21 de spectacole ale companiilor de stat din țară, 9 spectacole ale companiilor de stat și independente din București, 3 spectacole de teatru selectate din străinătate, 9 spectacole în școli în cadrul modulului FNT Educațional, ateliere de teatru pentru copiii cu deficiențe, 6 spectacole-lectură, 21 de spectacole de teatru radiofonic, evenimente online, dezbateri culturale, 32 de lansări de carte, 2 masterclass-uri și multe alte evenimente culturale ce au îmbogățit pe parcursul festivalului scena culturală din capitală.



    Din perspectiva premierelor teatrale, TNB, cea mai mare scenă a țării, a adus în noua stagiune, deschisă în septembrie 2023, nume mari ale teatrului românesc care să performeze pe scenele TNB: regizorii Silviu Purcărete și Tompa Gabor. Spectacolul “Opera de trei parale” de Bertolt Brecht în regia lui Gelu Colceag sau cunoscuta regizoare Chris Simion-Mercurian aducând premiera spectacolului “Nora” de Henrik Ibsen pe scena naționalului bucureștean.



    Ca o încheiere a imaginii teatrala a anului 2023, Premiile UNITER (Uniunea Teatrală din România) au fost prezentate în gala ediției cu numărul 31 de la Timișoara, oraș ce a fost în acest an Capitală Europeană a Culturii. Peste 250 de artiști au fost prezenți la gală, omagiind fenomenul teatral românesc.



    2023 a fost un an al adaptării și evoluției lumii teatrale și culturale românești, un an bogat, prolific, efervescent. Publicul a găsit în fenomenul teatral vechiul prieten într-o haină nouă, proaspătă, cu noi căutări de limbaj sau de exprimare artistică. Teatrul, actorii, oamenii de teatru au fost și rămân, în 2023 și în timpurile ce au trecut sau vor veni, oglinda vie a vieții, a societății, a marilor teme sau preocupări umane.




  • Ziua Limbii Române, sărbătorită la București și Chișinău

    Ziua Limbii Române, sărbătorită la București și Chișinău

    Ziua Limbii Române va fi sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la Chişinău. Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în fiecare an la data de 31 august.



    Evenimentul va avea loc simultan la sediul celor două instituţii: în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău. Membrii celor două academii se vor întâlni în cadrul unei sesiuni ştiinţifice comune ce se va desfăşura în format mixt, informează Agerpres.



    Manifestarea va fi deschisă de preşedinţii celor două prestigioase foruri, Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu.



    În Aula Academiei Române, Ioan-Aurel Pop va susţine prelegerea “Limba română veche în viziunea lui Eugen Coşeriu”, vicepreşedintele Academiei Mircea Dumitru va prezenta începuturile vocabularului filosofic în spaţiul românesc, urmând să vorbească şi despre experienţa eminesciană a lecturilor kantiene, iar Gheorghe Chivu, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, se va referi la vitalitatea limbii române.



    La Chişinău, Mihai Cimpoi, preşedinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, va susţine prelegerea “Limba Română – Casa Fiinţei Noastre”, Gheorghe Ghidirim va vorbi despre limba română ca factor identitar unificator în cadrul prelegerii “Limba română – limba noastră a tuturor”, iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Editurii Academiei Române, va prezenta câteva aspecte din “bătălia pentru legalizarea limbii române şi a alfabetului latin în Republica Moldova”.



    Prelegeri vor mai susţine profesorii universitari Rodica Zafiu, Viorel Vizureanu şi Liliana Ionescu-Ruxăndoiu.



    Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române va continua cu deschiderea, la Chişinău, a lucrărilor celei de-a XII-a ediţii a Congresului Mondial al Eminescologilor.

  • Cultura română acasă și în lume – 16.03.2023

    Cultura română acasă și în lume – 16.03.2023

    Statutul lucrătorului cultural independent, în dezbatere (interviuri cu Delia Bădoi – sociolog și membră în echipă de expertiză a statutului – și Doru Taloș, actor al teatrului independent Reactor din Cluj-Napoca); – O nouă etapă și un nou vernisaj în cadrul proiectului Open Museums, Open Hearts dedicat copiilor din Ucraina (interviuri cu coordonatoarea proiectului Valentina Bâcu și artista vizuală Irina Cangeopol); – Interviu cu Livia Stoia – agent literar – despre contactele dintre literatura română pentru copii și cea străină în contextul Târgului de Carte de la Bologna.







  • Evenimentele de deschidere a Capitalei Europene a Culturii – Timişoara 2023

    Evenimentele de deschidere a Capitalei Europene a Culturii – Timişoara 2023

    Timişoara sărbătoreşte în acest weekend primirea oficială a titlului de Capitală Europeană a Culturii, peste 130 de evenimente fiind pregătite de oficialităţi pentru primele trei zile, de la expoziţii şi spectacole de teatru până la programe pentru copii, ateliere, tururi ghidate şi concerte în aer liber, informează Agerpres.



    Accesul la evenimentele din pieţele centrale ale oraşului este gratuit şi tot gratuit este şi transportul în comun, pe toată durata weekendului, iar unele străzi din zona centrală au fost închise traficului auto pentru ca toţi vizitatorii să se bucure de spectacolul oferit de oraşul lor, văzut la pas.



    Se simte o efervescenţă extraordinară în oraş şi ăsta până la urmă este rezultatul muncii multor oameni, timp de mai mulţi ani. Nu a fost un drum uşor, unii au crezut că nu vom avea succes, dar cred că este evident că această capitală va transforma nu doar Timişoara, ci va fi o nouă şansă pentru România de a-şi redefini locul pe harta Europei, a declarat primarul Timişoarei, Dominic Fritz.



    Unul dintre proiectele interesante ale Timişoarei este instalaţia Pepiniera. 1306 plante pentru Timişoara, plasată în Piaţa Victoriei, pe platoul din faţa Operei. Construită pe mai multe etaje, instalaţia Pepiniera. 1306 plante pentru Timişoara oferă un punct de belvedere, cu perspective inedite asupra unor clădiri şi spaţii ale oraşului, precum şi un loc pentru multiple alte activităţi culturale. Componenta vegetală a proiectului integrează straturi succesive de natură, de la specii perene de arbori, arbuşti şi plante floricole la specii anuale (productive şi ornamentale) produse în grădinile comunitare din Timişoara sau la instituţii de cercetare şi învăţământ superior horticol.



    Vineri, în cadrul programului de deschidere a anului Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, au fost vernisate trei mari expoziţii: Tu eşti un alt eu – o catedrală a corpului – expoziţie multimedia de Adina Pintilie, prezentată în premieră în România la Kunsthalle Bega, vernisajul şi performance-ul de Hafun Morison, parte din Expoziţia Colectivă Centrală Chronic Desire – Sete Cronică, la Comenduirea Garnizoanei, şi expoziţia independentă Lucruri mărunte, lucruri preţioase, de Mircea Nicolae, la Salonul de proiecte, Centrul de Proiecte Timişoara.



    Unul dintre locurile care nu trebuie ratate de vizitatori este expoziţia de excepţie Victor Brauner: Invenţii şi magie, deschisă la Muzeul Naţional de Artă Timişoara, din Piaţa Unirii numărul 1.



    Expoziţia retrospectivă reuneşte peste 70 de lucrări unice, beneficiind de un împrumut de aproximativ 40 de lucrări din prestigioasa colecţie a Centrului Georges Pompidou din Paris, precum şi lucrări din alte muzee şi colecţii româneşti şi internaţionale.



    Timişoara mi-a solicitat să pregătesc expoziţia Victor Brauner. În ţara natală a artistului, România, nu a mai fost organizată niciodată o expoziţie de o asemenea anvergură. Sunt specialistă în opera lui Victor Brauner, iar Franţa are şansa extraordinară de a deţine o colecţie impresionantă cu lucrările artistului, graţie familiei sale care a donat întreaga creaţie plastică muzeelor franceze şi astfel am avut posibilitatea de a alcătui o colecţie foarte frumoasă cu lucrările lui. (…) Cred că este important ca publicul român să cunoască, în sfârşit, întreaga operă a artistului care are originile aici, dar s-a stabilit în Franţa, unde a trăit până la sfârşitul vieţii. Această expoziţie este o recunoaştere şi o reparaţie faţă de artist, de a fi cunoscut publicului român prin lucrările sale. Cred că Victor Brauner îşi merită locul în istoria culturii române, a declarat curatoarea expoziţiei, Camille Morando, director de documentare la Centrul Pompidou şi profesor la École du Louvre.



    Un alt loc de neratat într-o plimbare prin Capitala Europeană a Culturii este şi expoziţia temporară de fotografie Libertate, te iubim! Ori învingem, ori murim! de Constantin Duma, deschisă în Piaţeta Iulius Town.



    La Cinema Victoria timişorenii vor putea urmări filme europene de excepţie şi animaţii pentru copii, iar la Biserica Reformată Noul Mileniu va avea loc concertul de cameră susţinut de Cvartetul Kosztandi din Ungaria, duminică, de la ora 18,00.



    În toate cele trei zile ale evenimentului de deschidere, de vineri până duminică, între orele 10,00 şi 17,00, are loc XR Show Spotlight Heritage Timişoara, care oferă tururi ghidate la Experimentarium (Universitatea Politehnică Timişoara), ce includ demonstraţii de fizică şi experimente de chimie care aduc mai aproape ştiinţa.



    Capitala Europeană a Culturii – Timişoara 2023 a început oficial vineri, în Piaţa Unirii, cu un eveniment în care au urcat pe scenă Implant pentru Refuz alături de invitaţii lor, Taraf de Caliu şi invitaţii lor, iar la final, DJ-ul berlinez Fritz Kalkbrenner. O atmosferă de vis a fost creată de performance-ul Muaré Experience, care a îmbinat muzica trupei Duchamp Pilot şi show-ul aerian al companiei spaniole Voalá Project. Secvenţele coregrafice originale realizate în aer, puse în scenă cu ajutorul sistemelor de siguranţă şi al macaralelor, au adus publicul în extaz.



    Timp de un an, Timişoara împarte statutul oficial de Capitală Europeană a Culturii cu oraşele Elefsina (Grecia) şi Veszprém (Ungaria)



    Agerpres



  • Vârfuri în programul ʺTimișoara 2023ʺ

    Vârfuri în programul ʺTimișoara 2023ʺ

    A început numărătoarea inversă până la deschiderea oficială — între 17 și 19 februarie — a programului ʺTimişoara Capitală Culturală Europeană 2023ʺ. În așteptarea momentului, se știe că numeroase personalități ale culturii internaționale vor ajunge, anul acesta, în frumoasa urbe din vestul României. Este vorba, de pildă, de excepționalii John Malkovich şi Isabella Rossellini. Cei doi actori vor urca pe scena Teatrului Naţional “Mihai Eminescu”.



    Ada Hausvater, directoarea instituției: ʺBineînţeles, fiind doi actori uriaşi, vorbim despre cum aceştia, în fiecare secundă, aduc în faţa publicului ceva numai al lor, acel mod propriu de a interpreta care este strict al lor şi sunt convinsă că publicul, ca şi oamenii de artă, vor vedea acele momente de eternitate, de universal pe care îl reprezintă modul lor de a juca.ʺ



    John Malkovich, care va fi prezent la Timişoara în iunie, va prezenta spectacolul “The Infernal Comedy”, iar Isabella Rossellini este aşteptată la finalul lunii noiembrie cu spectacolul “Darwins Smile” (“Zâmbetul lui Darwin”), un one-woman show. Pe de altă parte, artişti din toată România au fost invitați să propună proiecte pentru completarea programului ʺTimișoara Capitală Culturală Europeanăʺ, ce cuprinde o multitudine de evenimente, de la spectacole, concerte și proiecții de filme în premieră, până la instalații sau o uriaşă grădină verticală în centrul urbei de pe malul râului Bega.



    Universitatea de Vest din Timişoara a invitat, în primăvară, trei personalităţi majore ale artei şi ştiinţei mondiale, laureaţi ai premiilor Nobel din domeniile literaturii şi chimiei — scriitorul turc Orhan Pamuk și cercetătorii francezi Jean-Marie Lehn şi Jean-Pierre Sauvage. Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, completează, și el, tabloul participanților:



    ʺE o mândrie foarte mare că vom avea parteneri din lumea întreagă, de la corul de copii din Bruxelles, la compania de dans Chameleon din Manchester, celebra companie de teatru Rimini Protokoll, orchestre din Gera, Köln şi alte oraşe din Europa. Toţi artiştii mari români o să vină la Timişoara. O să avem 12 festivaluri de muzică, de la baroc la rock, încă 15 festivaluri tematice.ʺ



    Din programul ʺTimişoara Capitală Culturală Europeană 2023ʺ nu va lipsi o expoziţie dedicată lui Victor Brauner (1903-1966), figură emblematică a culturii avangardiste și suprarealiste. Însă, punctul forte va fi expoziţia ʺBrâncuşi: surse româneşti şi perspective universaleʺ din această toamnă, prima de o asemenea anvergură din ultimii 50 de ani în România. Timişoara va deţine, în 2023, titlul de Capitală Culturală Europeană alături de oraşele Veszprém din Ungaria şi Elefsina din Grecia.






  • Ziua Culturii Naționale, în România

    Ziua Culturii Naționale, în România

    La 16 noiembrie 2010, parlamentarii români adoptau un proiect de lege prin care 15 ianuarie, ziua nașterii poetului Mihai Eminescu, devenea Ziua Culturii Naționale. Prima aniversare a zilei de 15 ianuarie sub aceste auspicii a fost în 2011, la o lună după publicarea legii în Monitorul Oficial al României. Inițiatorii acestei legi, printre care îl găsim și pe senatorul liberal de atunci, actorul Mircea Diaconu, vedeau Ziua Culturii Naţionale ca pe ”o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional. Inevitabil, se pune problema dacă pe 15 ianuarie îl sărbătorim pe Eminescu sau întreaga cultură națională.



    Răspunsul din ce în ce mai bine înțeles, face loc celor două semnificații, cea oficială, adusă de textul legislativ, și cea istorică, nașterea celui considerat poetul național al românilor. Mihai Eminescu s-a născut în 1850 și a murit tânăr, la numai 39 de ani, arzând în flacăra geniului său. Este considerat un poet romantic iar poeziile și poemele sale uimesc și astăzi prin frumusețea limbii, armonia ritmului, și amploarea viziunii filosofice. Eminescu a reușit să pună pe hârtie nu numai o operă poetică bogată și intensă dar și multe scrieri în proză, articole de ziar și comentarii în diferite domenii, inclusiv cel economic și cel social. Lotul de manuscrise Mihai Eminescu numără 14 mii de file și se află la Academia Română, acolo unde și poetul a fost primit, post-mortem.



    Miza sărbătoririi Zilei Culturii Naționale nu se limitează la evocarea marelui poet ci, dimpotrivă, pornind de la acest moment, să fie organizate cât mai multe evenimente culturale, dedicate sau nu poetului. Eminescu este amintit și la 15 iunie, ziua când, în 1889, el a murit. Este sărbătorit și pentru marile sale creații dar, de fapt, nu este nevoie de o ocazie sau pretext pentru a se vorbi de Eminescu, de poezia sa, de scrierile sale sau de viața sa, pur și simplu. Se crede că știm totul despre poet, că nu mai este cu putință ca vreun episod necunoscut să apară, la un moment dat, în atenția publicului. Dar tocmai pentru că avem impresia că Eminescu nu ne mai rezervă surprize, le găsim, totuși, acolo unde se află poetul, în scrierile sale.



    Practic, nu există o limită de receptare a creației sale, chiar dacă îi învățăm poeziile din primele clase. Indiscutabil, lectura poeziilor sale, la vârste diferite, în stări diferite, în diferite momente ale istoriei societății, ne pune în fața unor emoții noi, a unor descoperiri, pur și simplu.



    Emblematic pentru opera lui Eminescu este, desigur, poemul ”Luceafărul”, cel de 98 de strofe, declarat recent, de World Records Academy, drept ”cel mai lung poem de dragoste”. Poetul a început să îl scrie la 23 de ani, dar publicat în premieră va fi peste 10 ani. În 1883, în Almanahul societății studențești ”România Jună” din Viena apărea uimitorul poem filosofic de dragoste. El este publicat și în volumul princeps Poesii”, scos în 1884, sub îngrijirea criticului literar Titu Maiorescu.



    Așa cum ”Luceafărul” a apărut, mai întâi, la Viena și este cunoscut și recunoscut în străinătate, tot așa sărbătorirea Zilei Culturii Naționale nu se restrânge la creația de limbă română și nici la România. Din ce în ce mai multe evenimente culturale se organizează, la 15 ianuarie, în România și peste tot în lume, cu subiecte din lumea eminesciană și a literaturii, în general, din muzică, arte plastice, cinematografie. Detaliind, fără pretenția de a cuprinde toate formulele posibile sau practicate deja, vorbim de concerte și filme, lansări de carte, lecturi publice, manifestări omagiale și de evocare, vernisaje, spectacole vizuale moderne.



    Și dacă nu vom reuși să vedem sau să auzim nimic din toate acestea, vom deschide o carte de scrieri literare, în română sau altă limbă, traducere sau nu, și vom descoperi încântătoare minuni de cultură, chiar în texte cunoscute și îndrăgite deja. ”A fost odată ca-n povești / A fost ca niciodată”.



  • Evenimente ICR de Ziua Unirii Principatelor Române

    Evenimente ICR de Ziua Unirii Principatelor Române

    24 ianuarie este data la care românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Cu această ocazie, o serie de evenimente online vor fi prezentate de Institutul Cultural Român, prin rețeaua reprezentanțelor din străinătate.



    ICR BERLIN: Istoricul Florian Banu, despre Alexandru Ioan Cuza


    O discuție cu istoricul Florian Banu despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza va fi difuzată luni, 24 ianuarie 2022, prin Zoom, pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român de la Berlin, pentru a marca Ziua Unirii Principatelor Române.



    ICR BRUXELLES: Unirea Principatelor Române, oglindită de mari pictori români ai vremii


    Un text care marchează împlinirea a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, însoțit de picturi ale unor artiști români precum Carol Popp de Szathmary, Theodor Aman, Gheorghe Tăttărescu și Nicolae Grigorescu, va fi postat luni, 24 ianuarie 2022, pe rețelele de socializare ale ICR Bruxelles.



    ICR BUDAPESTA ȘI FILIALA SEGHEDIN: Ziua Unirii Principatelor Române, marcată în Ungaria


    O postare care marchează importanța zilei de 24 ianuarie 1859 va fi promovată, pe rețelele de socializare ale ICR Budapesta și ale Filialei Seghedin. Textul va fi prezentat atât în limba română, cât și în limba maghiară.



    ICR ISTANBUL: Marile Puteri și Unirea Principatelor Române, prelegere susținută de Adrian-Bogdan Ceobanu


    Lect. dr. Adrian Bogdan Ceobanu (Universitatea Al. I. Cuza, Iași) va susține prelegerea cu titlul Marile Puteri și Unirea Principatelor Române, în care va reliefa importanța momentului istoric, rolul marilor puteri, scoțând în evidență contribuția elitei politice și culturale românești, alături de popor, în edificarea unirii Moldovei cu Țara Românească, de la 1859. Înregistrarea, care va fi difuzată pe rețelele de socializare ale ICR Istanbul în perioada 24 – 28 ianuarie 2022, va fi tradusă și subtitrată în limba turcă. Prelegerea online va marca Unirea Principatelor Române, înfăptuită la 24 ianuarie 1859 sub conducerea lui Al. Ioan Cuza, și va scoate în evidență contribuția elitei politice și culturale românești, alături de popor, în edificarea unirii Moldovei cu Țara Românească.



    ICR LONDRA: Semnificația zilei de 24 ianuarie, în prelegerea susținută de prof. univ. dr. Dumitru Preda


    O prelegere susținută de prof. univ. dr. Dumitru Preda, diplomat de carieră, autor a peste 50 de volume și a numeroase articole științifice, va fi prezentată de ICR Londra luni, 24 ianuarie 2022. Prelegerea va fi susținută în limba română, cu subtitrare în limba engleză realizată de echipa ICR Londra și va fi transmisă pe pagina de Facebook a ICR Londra și pe canalul de YouTube, precum și pe pagina de Facebook a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.



    ICR MADRID: Unirea Principatelor Române, oglindită în pictura românească


    Pictori precum Theodor Aman, Gheorghe Tătărescu, Carol Popp de Szathmary sau Nicolae Grigorescu au oglindit unirea celor două Principate în operele lor, lăsând posterității o inestimabilă comoară. Lucrările dedicate de acești pictori momentelor reprezentative din 1859 și personajelor istorice care au făcut posibilă Unirea Principatelor Române sunt prezentate de muzeograful Maria Mihăilă (Complexul Muzeal Național Neamț), într-un text tradus în limba spaniolă și un material video subtitrat în limba spaniolă, ambele urmând a fi postate luni, 24 ianuarie 2022, pe rețelele de socializare ale ICR Madrid. Prezentarea picturilor și a semnificației acestora va fi ilustrată cu imagini ale tablourilor.



    ICR NEW YORK: Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman, documentar în cadrul proiectului Istoria României într-un obiect


    Premiera mini-documentarului Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman, care va explica publicului american circumstanțele unirii Moldovei și Țării Românești pornind de la viziunea plastică a unuia dintre întemeietorii picturii românești moderne, va putea fi urmărită luni, 24 ianuarie, ora 21.00 (ora României), pe rețelele de socializare ale ICR New York. Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României din București, textul și prezentarea video aparținându-i specialistei MNIR, dr. Cristina Păiușan-Nuică. Conceptul filmului este semnat de Bogdan Opreanu.



    ACCADEMIA DI ROMANIA IN ROMA: Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași, prezentată într-un tur virtual în Piața Unirii


    Fratelli lontani, radici comuni, o inițiativă a Ligii Studenților Români din Străinătate – filiala Italia, în colaborare cu Repatriot, va fi promovată pe rețelele de socializare ale Accademia di Romania in Roma. Evenimentul constă într-un tur virtual în Piața Unirii din Iași, realizat pentru a (re)descoperi statuia marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, care va fi transmis luni, 24 ianuarie 2022, ora 19.00, însoțit de o prezentare. Turul are ca scop ilustrarea faptelelor lui Alexandru Ioan Cuza și prezentarea legăturilor dintre România – Italia. Vor fi evocate activitatea sculptorului Raffaello Romanelli, care a făurit în bronz celebra statuie din Iași, precum și contextul istoric în care a avut loc creația operei de artă. Turul virtual și prezentarea vor fi prezentate pe pagina de Facebook a LSRS Italia și vor fi preluate pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma.



    ICR TEL AVIV: Ziua Unirii Principatelor Române, celebrată în cadrul conferinței Romanian Jewish heritage – a journey in time


    Conferința online Romanian Jewish heritage – a journey in time a fost prezentată joi, 20 ianuarie 2022, în vederea celebrării Zilei Unirii Principatelor Române, pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv. Evenimentul a fost moderat de Martin Salamon, directorul reprezentanței. La eveniment, au participat cunoscutul istoric britanic dr. Charles Landau și artista britanică de origine română Beverley-Jane Stewart, a cărei expoziție, Călătorie în timp, spre rădăcinile românești, poate fi vizitată la galeria ICR Tel Aviv până în data de 31 ianuarie 2022.Expoziția, ai cărei curatori suntVera Pilpoul și Arie Berkowitz, include lucrări de pictură, gravură și colaj, care sunt rezultatul unei călătorii de cercetare întreprinse de artistă, timp de 3 ani, în România, pe urmele rădăcinilor ei românești.



    ICR VARȘOVIA: Semnificația Zilei Unirii Principatelor Române, într-un text scris de istoricul Paula Virag


    Un text scris de către istoricul dr. Paula Virag, oferit de către Muzeul Județean Satu Mare, despre semnificația zilei Unirii Principatelor Române, va fi postat, în limba română și poloneză, luni, 24 ianuarie 2022, pe pagina de Facebook a ICR Varșovia, alături de câteva fotografii. În material vor fi prezentate foarte pe scurt întâmplările ce au dus la unirea celor doua principate și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea lor.



    IRCCU VENEȚIA: Despre pictura Hora Unirii, cu specialiștii Muzeului Național de Artă al României


    Un scurt material video despre lucrarea de pictură Hora Unirii de Theodor Aman, aflată în colecția MNAR, va fi difuzat luni, 24 ianuarie 2022, pe rețelele de socializare ale IRCCU Veneția. Evenimentul, care marchează Ziua Unirii Principatelor Române, este organizat în colaborare cu Muzeul Național de Artă al României. Materialul video va fi realizat în cadrul Muzeului de către doamna Alina Petrescu, șef Secție Artă Românească, și Georgiana Iacob, muzeograf.



    Sursa: icr.ro


  • Ziua Culturii Naţionale, în reprezentanţele ICR

    Ziua Culturii Naţionale, în reprezentanţele ICR

    Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită, ca în fiecare an, de Institutul Cultural Român, atât în ţară, cât şi în reţeaua reprezentanţelor din străinătate. Românii din afara granițelor pot participa sau urmări online următoarele evenimente organizate cu sprijinul ICR.



    BRUXELLES: Răzvan Popovici, despre muzicianului român Vladimir Mendelssohn



    O înregistrare video, care constă în prezentarea unui scurt portret al muzicianului român Vladimir Mendelssohn, va fi promovată sâmbătă, 15 ianuarie 2022, pe reţelele de socializare ale ICR Bruxelles, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Materialul video conţine mărturia muzicianului Răzvan Popovici, care l-a cunoscut îndeaproape, având o colaborare intensă, precum şi o înregistrare cu prestigiosul cvartet George Enescu, din care Vladimir Mendelssohn a făcut parte.



    Realizat de ICR Bruxelles, în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Ţărilor de Jos şi cu Ambasada României în Marele Ducat al Luxemburgului, proiectul reprezintă marcarea printr-un eveniment relevant a profilului identitar cultural românesc, cât şi un omagiu adus personalităţii muzicianului român, reprezentantul unei familii cu o lungă şi bogată tradiţie muzicală în România, care s-a stins în a doua jumătate a anului 2021. Proiectul se încadrează în seria evenimentelor culturale organizate de Institutul Cultural Român de la Bruxelles menite să pună în valoare contribuţia şi rolul oamenilor de artă români la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii europene şi universale.



    BUDAPESTA: Lansări de carte românească, în Ungaria



    Volumele Povestitori şi repertoriu narativ în comunităţile româneşti contemporane, din Câmpia Ungară de Mihaela Bucin şi Reforma la români – Un fenomen de transfer cultural în secolele XVI – XVII de Nagy Levente vor fi lansate, în prezenţa autorilor, vineri, 14 ianuarie, în sala de ceremonii a Ambasadei României la Budapesta, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul este organizat de ICR Budapesta, împreună cu Ambasada României la Budapesta. Mihaela Bucin este cadru didactic şi şefa Catedrei de Limbă şi Literatura Română, Universitatea Szeged, şi Nagy Levente este şeful Catedrei de Limbă şi Literatură Română, Universitatea ELTE, Budapesta. Ambele personalităţi sunt promotori culturali şi formatori de opinie în Szeged, respectiv Budapesta, în mediul intelectual, academic şi românesc.



    CHIŞINĂU: Recital de pian şi voce, concert de muzică folk, lansări de carte şi manifestare omagială Al meu nume o să-l poarte



    Recital de pian şi voce susţinut de soprana Alexandra Coman şi pianistul Iosif – Ion Prunner va avea loc la Palatul Republicii din Chişinău pe data de 15 ianuarie 2022. Organizarea unui concert festiv de Ziua Culturii Naţionale a devenit o tradiţie pentru ICR Chişinău, concertul cuprinzând un recital de muzică românească susţinut de soprana Alexandra Coman şi pianistul Iosif – Ion Prunner, ce va include creaţii ale unor compozitori de pe ambele maluri ale Prutului. Programul concertului:Tiberiu Brediceanu – Floricica de pe apă; Vai bădiţă dragi ne avem; Dragu mi-i mândro de tine; Ioan Chirescu – Fata din Carpaţi; Timotei Popovici – La oglindă; Vasile Popovici – Sara pe deal; Eugen Doga – Ochiul tău iubit; Drag mi-ai fost; Ion Aldea -Teodorovici – Pentru ea; Doru Popovici – Dintre sute de catarge. Solo pian: Constantin Silvestri – 2 piese de concert opus 25 nr. 2 şi 3; Clemansa Barberis – Vocile nopţii.



    Manifestarea omagială Al meu nume o să-l poarte va fi organizată în data de 15 ianuarie 2022, de ICR Chişinău, Centrul Academic Internaţional Eminescu, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Biblioteca Municipală B.P. Haşdeu şi Institutul de Filologie Română B.P. Haşdeu, şi se va desfăşura la Centrul Academic Internaţional Eminescu din Chişinău. Evenimentul va fi transmis în mediul online începând cu orele 12.00. Evenimentul constă într-o serie de comunicări susţinute de academicienii: Ion Tighineanu, Mihai Cimpoi, Irinel Popescu, Stanislav Gropa, Valeriu Matei şi Prof. Univ. Pompiliu Crăciunescu.



    Va fi lansat volumul Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor, ediţia a II-a, Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Buc., 2021, coordonatori ai ediţiei: Acad. Eugen Simion, Acad. Irinel Popescu, Preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România în prezenţa domnului Acad. Irinel Popescu şi a domnului Prof. Univ. Pompiliu Crăciunescu.



    Volumul Opera Omnia. I.L.Caragiale – ediţia a II-a, editura Vasiliana din Iaşi, 2021, va fi lansat vineri, 14 ianuarie 2022, ora 11.00, în sala mare a Bibliotecii Naţionale din Chişinău. Prezintă îngrijitorul ediţiei prof.univ. Catalin Bordeianu, direcor adjunct al ICR Chişinău.



    Ultimele apariţii de carte din colecţia Moştenire a Editurii Ştiinţa vor fi lansate vineri, 14 ianuarie 2022, ora 16.00. Evenimentul va avea loc în incinta Bibliotecii municipale B.P. Haşdeu. Invitaţi: Victor Durnea, Valeriu Stancu, Lucia Cireş, Maria Stancu, acad. Mihai Cimpoi, Nina Corcinschi, Ion Negrei, Alexandru Burlacu. Vor fi prezentate următoarele volume: Poezie Europeană Contemporană, antologie de Valeriu Stancu, traducere de Valeriu Stancu şi Maria Stancu; Sergiu Matei Nica. Scrieri, 2 volume, ediţie de Victor Durnea; Pan Halipa. Scrieri, ediţie de Mihai Papuc şi Ion Negrei; Grigore Alexandrescu. Scrieri, ediţie de Mircea Anghelescu; Alexandru Odobescu. Scrieri, ediţie de Corina Popescu.



    Concert de muzică folk pe versuri de Mihai Eminescu, susţinut de cantautorii Maria Mocanu, Anatol Rudei şi Victor Buriuană, şi recital de poezie susţinut de elevii liceului Mihai Eminescu din Chişinău. Evenimentul va avea loc în incinta Bibliotecii municipale B.P. Hasdeu sâmbătă, 15 ianuarie 2022, ora 15.00.



    ISTANBUL: Poeme eminesciene în interpretarea studenţior de la UNATC şi Gabriel Croitoru, în concert, alături de Orchestra Simfonică Prezidenţială din Ankara



    Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, pe conturile de Facebook şi Youtube ale ICR Istanbul, va fi postat un film în care studenţi ai UNATC, secţia Actorie, vor interpreta poeme scrise de marele poet român, Mihai Eminescu. La Steaua, Ce te legeni codrule, Revedere, Dorinţă şi Iubind în taină, vor fi recitate de Valentina Boldurescu, Teodora Crişan, Ciprian Chiujdea, Bianca Archip şi Radu Ştefan Bănică, într-un concept de Ştefana Samfira. Filmul a fost realizat special pentru ICR Istanbul şi va fi subtitrat în limba turcă. În completare, vineri, 21 ianuarie 2022, Ambasada României în Republica Turcia şi ICR Istanbul, în parteneriat cu Orchestra Simfonică Prezidenţială din Ankara, vor desfăşura un concert simfonic de excepţie, la sala CSO Ada Ankara, sub bagheta dirijorului de origine română, Bujor Hoinic, şi cu invitarea cunoscutului violonist Gabriel Croitoru. Programul cuprinde compoziţii de P.I. Ceaikovski şi piese din repertoriul compozitorului George Enescu.



    LISABONA: Poeme de Mihai Eminescu, recitate de tineri din Portugalia



    Lecturi din poeme de Mihai Eminescu, figurând în volumul Revedere, apărut în 2005 la editura Evoramons în traducerea Doinei Zugrăvescu, vor fi susţinute în cadrul tradiţionalului proiect Maratonul de Lectură, iniţiat de ICR Lisabona şi Ambasada României în Republica Portugheză. Evenimentul va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naţionale sâmbătă, 15 ianuarie 2022, pe conturile de socializare ale celor două instituţii. Invitaţia de a participa la Maratonul de Lectură se va îndrepta către tineri din Portugalia şi îl va avea drept protagonist principal pe eminentul lusitanist Dan Caragea, care va recita câteva strofe din poemul Luceafărul, în propria traducere. În materialul video prezentat, se vor regăsi o serie de materiale documentare din arhiva Muzeului Naţional al Literaturii Române.



    Maratonul de Lectură, devenit deja o tradiţie în spaţiul lusitan, a fost organizat pentru prima dată în anul 2017, cu titlul Lisabona citeşte româneşte, adunând un număr record de participanţi. Acest fapt a dus la continuarea proiectului în anii următori, sub diverse forme şi tematici.



    LONDRA: Proiecţie de artă modernă şi recitalul copiilor, dedicat lui Eminescu



    O serie de lucrări de artă românească modernă vor fi proiectate pe faţada clădiri Institutului Cultural Român din Belgrave Square, nr 1. Selecţia curpinde lucrări reprezentative din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, partenerul instituţional al proiectului. În centrul Londrei, într-o manieră inedită, sunt aduse lucrări semnate de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu sau Ştefan Dimitrescu, iar lista completă se regăseşte pe paginile de Facebook a ICR Londra şi ale Muzeului Naţional de Artă al României. Proiecţia are loc vineri, 14 ianuarie 2022, ora locală 18.00, timp de două ore. Realizarea tehnică: asociaţia My Romania Community. Ziua Culturii Naţionale este celebrată şi într-un mod inedit, ludic, prin implicarea a 20 de copii din comunitatea românească din Marea Britanie, care vor recita versurile a două dintre poemele eminesciene Somnoroase păsărele şi Revedere. Filmul-colaj realizat de ICR Londra va fi distribuit pe pagina de Facebook şi pe canalul de YouTube sâmbătă, 15 ianuarie, ora locală 10.00. Copiii care au participat la acest proiect au finalizat cursul de limba română pentru străini organizat de ICR şi de ICR Londra în 2021, cursurile urmând a fi reluate în acest an.



    MADRID: Lectură continuă din poezia lui Mihai Eminescu



    O sesiune de lectură continuă a operei poetice a lui Mihai Eminescu va avea loc vineri, 14 ianuarie 2022, între orele 15.00 – 20.00, în sala de conferinţe a ICR Madrid. Evenimentul, care marchează Ziua Culturii Naţionale, va include lecturi în limba română şi în limba spaniolă din poemele lui Eminescu. Se vor folosi mai multe variante propuse de traducătorii operei lirice eminesciene: Maria Teresa Lean şi Rafael Alberti, Omar Lara, Jose Manuel Megías şi Dana Giurcă, Mario Castro Navarette, Cătălina Iliescu. În sală, va fi proiectat documentarul Eminescu, Veronica, Creangă, primul scurtmetraj despre prietenia dintre Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Veronica Micle, realizat de Octav Minar în 1914. De asemenea, pe toată durata evenimentului vor fi proiectate fotografii de arhivă din viaţa personală şi artistică a poetului.



    Sunt invitaţi să participe la lectura continuă personalităţi din lumea culturală, instituţională şi politică din Madrid, studenţi, profesori, elevi ai cursurilor de limba română, scriitori, jurnalişti şi critici literari, membri ai comunităţii româneşti şi publicul larg. Lecturile vor fi transmise pe reţelele de socializare ale ICR Madrid, unde vor fi publicate, de asemenea, materiale primite de la cei interesaţi, conţinând lecturi înregistrate din opera lui Eminescu. Publicul va putea viziona toate traducerile din opera lui Eminescu, prezente în biblioteca ICR Madrid, şi diferite ediţii ale volumelor publicate în limba română, inclusiv Caietele, publicate de Academia Română prin prezentarea unor imagini relevante, pentru a cunoaşte astfel amploarea operei eminesciene.



    NEW YORK: Sanda Weigl o readuce pe Maria Tănase peste Ocean



    În premieră, sub titlul I Still Believe in Magic. Sanda Weigl does Maria Tănase / Eu tot cred în farmece. Sanda Weigl cântă Maria Tănase, reprezentanţa din New York prezintă o producţie video originală, care evocă una dintre marile întâlniri culturale româno-americane, aceea dintre o cântăreaţă excepţională şi un oraş excepţional. Materialul, de 20 de minute, va fi difuzat pe canalele social media ale Institutului, Facebook, Instagram, YouTube, începând cu 15 ianuarie, ora 21:00 a României. În 1939, cu ocazia participării României la Expoziţia Mondială, Maria Tănase a susţinut, la New York, o serie de concerte care au sedus publicul american şi i-au relevat clasa internaţională. După decenii în care expresivul pavilion românesc ridicat în Flushing, Queens şi rezonanţele când aprige, când exuberante, când sfâşietoare ale melodiilor Mariei Tănase au dispărut de mult, solista româno-americană Sanda Weigl şi muzicienii nipono-americani Shoko Nagai (pian), Stomu Takeishi (bas), Satoshi Takeishi (percuţie) încearcă să readucă spiritul marii artiste în inima metropolei newyorkeze.



    ROMA: Expoziţia Camilian Demetrescu – Genesi 1969-2012 şi pianista Naomi Handaric în concert



    În Galeria de Artă a Academiei di Romania din Roma poate fi vizitată, între 12 şi 31 ianuarie 2022, expoziţia Camilian Demetrescu – Genesi 1969-2012. Evenimentul curatoriat de arh. Cornelia Bujin, este organizat de ICAS – Intergruppo Parlamentare Cultura Arte e Sport, Accademia di Romania in Roma, Camera Deputaţilor din Parlamentul Italiei, Asociaţia culturală şi spirituală Camilian Demetrescu, în colaborare cu Galleria Nazionale di Arte Moderna e Contemporanea di Roma. Expoziţia se integrează în proiectul Camilian Demetrescu. Genesi 1969-2012, inaugurat pe 21 decembrie 2021 şi expus în Sala del Cenacolo din Vicolo Valdina – Camera Deputaţilor, proiect ce se bucură de înaltul patronaj al Consiliului Pontifical pentru Cultură de la Vatican. Expoziţia Camilian Demetrescu – Genesi 1969-2012 este prezentată în trei locuri de prestigiu, Camera Deputaţilor – Palazzo Valdina (21 decembrie 2021 – 14 ianuarie 2022), GNAM – Galleria Nazionale di Arte Moderna e Contemporanea (21 decembrie 2021-31 ianuarie 2022) şi Galeria de Artă – Accademia di Romania in Roma (12-31 ianuarie 2022). Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, ora 19:00, în Sala de concerte a Accademia di Romania, tot cu ocazia Zilei Culturii Naţionale 2022, alături de Conservatorul de Muzică Santa Cecilia, în parteneriat cu cluster-ul EUNIC Roma, are loc o întâlnire, în cadrul stagiunii 2021-2022 a proiectului EUROPA IN MUSICA, a cluster-ului EUNIC Roma. Concertul este susţinut de tânăra pianistă de origine română Naomi Handaric, care va prezenta piese de George Enescu, Ludwig van Beethoven, Robert Schumann, Frederic Chopin şi Serghei Rahmaninov.



    STOCKHOLM: Recital de muzică şi poezie românească, în Suedia



    Violoncelistul suedez Magnus Lanning şi actorii de origine română Lucian Muscurel şi Luiza Stănescu vor fi protagoniştii unui evenimentul organizat la sediul ICR Stockholm. Recitalul de muzică şi poezie românească, tradusă în limba suedeză, va fi organizat vineri, 14 ianuarie 2022, ora 18.00, de ICR Stockholm şi Ambasada României în Regatul Suediei, pentru a sărbători Ziua Culturii Naţionale.



    Actorii Lucian Muscurel şi Luiza Stănescu vor recita în limba suedeză creaţii poetice ale unora dintre cei mai reprezentativi poeţi români printre care: Mihai Eminescu, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Eugen Ionescu, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Gabriela Melinescu, Ana Blandiana, Nichita Stănescu. Poeziile au fost traduse în limba suedeză de Inger Johansson, Ion Miloş, Dan Shafran, Soren Johanson şi Gabriela Melinescu. Poeziile vor fi însoţite de momente muzicale susţinute de violoncelistul suedez Magnus Lanning, membru al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Suedeze. Muzicianul va interpreta fragmente din lucrări semnate de Johann Sebastian Bach (Sarabanda din a treia suită solo pentru violoncel), Paul Constantinescu (Passacaglia din Sonata Bizantina), Ingvar Lidholm (Fantasia sopra Laudi pentru violoncel), Giovanni Sollima (Lamentatio), Ernest Bloch (Canzona din prima suită solo pentru violoncel). Am ales să cânt piese pentru violoncel solo, uneori piese întregi, alteori fragmente din lucrări mai mari. Nu putea lipsi din programul unei seri de poezie românească Sonata Bizantină de Paul Constantinescu. În acest context al Zilei Culturii Naţionale, interpretez, aşadar, o muzică care atinge veşnicia, dincolo de timp, cu rădăcini în muzica bizantină, a declarat violoncelistul Magnus Lanning.



    Cu această ocazie, publicul va putea vizita expoziţia retrospectivă Spiritualizarea acuarelei, semnată de Ligia Podorean-Ekstrom, deschisă în spaţiile expoziţionale ale ICR Stockholm până pe 20 ianuarie.



    TEL AVIV: Celebrarea Zilei Culturii Naţionale şi 15 ani de la aderarea României la UE, în Gală extraordinară de muzică românească şi conferinţă



    Ziua Culturii Naţionale şi cei 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană sunt marcate de ICR Tel Aviv, în colaborare cu Ambasada României în Statul Israel şi Conservatorul Israelian, printr-un eveniment de excepţie, concept semnat de Ethan Schmeisser, pianist şi dirijor israelian de origine română, actualmente director artistic al Operei Naţionale din Bucureşti. Recitalul de marţi, 12 ianuarie 2022, ora 19:00, din Sala Stricker a Conservatorului Israelian este susţinut de sopranele Shiri Magar şi Mirela Grădinaru, alături de baritonul Ionuţ Pascu, acompaniaţi de Ethan Schmeisser. Programul cuprinde piese ale unor compozitori români cunoscuţi, Tiberiu Brediceanu, Aurel Eliade, George Ştefănescu, George Grigoriu, Richard Stein sau Pascal Bentoiu. ICR Tel Aviv va organiza şi un eveniment literar de excepţie, Eminescu şi spiritul Junimii în climatul epocii. Întâlnirea cu Moses Gaster. Manifestarea din 16 ianuarie 2022, ora 17:00, de la sediul reprezentanţei va fi moderată de Cleopatra Lorinţiu. Programul cuprinde prelegeri literare, precum Întâlnirea lui Eminescu cu Moses Gaster – prof. univ. dr. Moshe Idel; Un prieten al lui Eminescu din perioada ieşeană: Hayman Hariton Tiktin – dr. Lucian Zeev Herşcovici; O comparaţie între viziunea eminesciană asupra folclorului şi viziunea lui Moses Gaster – prof. univ. dr. acad. Jean Jacques Ashkenasy; Junimea şi spiritul epocii – editorul şi scriitorul Lucian Vasiliu, în intervenţie video.



    VARŞOVIA: Traducători, ghizi turistici şi oameni de cultură polonezi promovează România



    Un montaj ce constă în declaraţii ale unor traducători, ghizi turistici şi oameni de cultură polonezi despre ce a însemnat pentru ei întâlnirea cu România şi cultura sa va fi difuzat sâmbătă, 15 ianuarie, pe reţelele de socializare ale ICR Varşovia. Declaraţiile vor fi susţinute de cunoscători ai culturii româneşti, ai limbii române şi au o bogată activitate de promovare a ţării noastre în Polonia. Invitati: Michal Torz – jurnalist la Televiziunea Poloneză TVP, redactor la pagina de web www.wrumunii.pl, precum şi autorul ghidului de călătorie W Rumunii; Joanna Suciu – redactor la pagina de web www.podrozegazeta.pl; Agnieszka Krawczyk – autoarea cărţii Rumunia, albastru, ciorba, i wino; Michal Sowa – vicepreşedintele Asociaţiei Româno-Poloneze de la Cracovia, preşedintele Clubului Drum Bun şi proprietarul localului cu specific românesc Kornet Drum Bun din Cracovia; Joanna Kornas – Traducător a mai multor cărţi din română în poloneză.



    VENEŢIA: Darul aripilor, documentar despre sculptorul Pavel Bucur



    Reprezentanţa difuzează pe pagina de Facebook, documentarul Darul Aripilor (r. Corina Voicu), despre viaţa şi creaţia artistică a regretatului sculptor Pavel Bucur (1945 – 2016), cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Născut la Bistriţa in 1945, Pavel Bucur este cunoscut pentru Monumentul Tineretului de la Straja, impresionanta lucrare innaripata care, fără soclu, măsoară 38 metri, fiind, după Statuia Libertăţii, cel mai inalt monument din lume. Este construită din bronz, pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră. Evenimentul deschide seria online dedicată artiştilor români a căror viaţă şi operă este legată de Italia.



    VIENA: Valea Jiului, în 25 de fotografii prezentate de Mădălin Mărienuţ



    Fotograful Mădălin Mărienuţ, lector univ. dr. la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, va expune proiectul de fotografie Wounded Light la Galeria ICR Viena. Expoziţia cuprinde 25 de fotografii care prezintă imaginea actuală a zonei industriale din Valea Jiului, demersul fiind un rezultat al documentării fotografice din perioada 2020 – 2021. Vernisajul va avea loc joi, 20 ianuarie, ora 19.00, cu participarea artistului, care va prezenta proiectul în limba engleză alături de fotograful documentar Ciprian Hord. În acest context, va fi lansat albumul omonim bilingv, prefaţa fiind semnată de Florin Oprescu, lector dr. la Institutul de Romanistică al Universităţii din Viena, iar traducerea în limba engleză fiind realizată de Luca Mixich. Proiectul este organizat de Institutul Cultural Român de la Viena, în parteneriat cu Ambasada României în Republica Austria şi Universitatea de Vest din Timişoara şi marchează Ziua Culturii Naţionale.



    Expoziţia Wounded Light va fi deschisă publicului în perioada 20 ianuarie – 25 februarie 2022, de luni până vineri, între orele 10.00 – 16.00. Intrarea este liberă. În prima etapă, proiectul fotografic a fost expus la Institutul de Romanistică al Universităţii din Viena în perioada 20 octombrie – 30 decembrie 2021.



  • Guvernul a prelungit starea de alertă cu 30 de zile

    Guvernul a prelungit starea de alertă cu 30 de zile

    Guvernul a decis prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile pe întreg teritoriul României începând din data de 13 mai şi a eliminat restricţia privind participarea la procesiuni sau pelerinaje religioase legată de domiciliu sau reşedinţă, a anunţat, luni, şeful DSU, Raed Arafat.



    Elementele de noutate în hotărârea de guvern: permiterea circulaţiei persoanelor în afara locuinţei sau gospodăriei în data de 13 mai 2021, în intervalul orar 2,00 – 5,00 dimineaţa, pentru deplasare şi participarea la sărbătoarea religioasă a credincioşilor musulmani pentru sărbătoarea Ramadan; este eliminată restricţia privind participarea la organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase legată de domiciliu sau reşedinţă. Astfel se va permite organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase numai cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului Sănătăţii şi al Secretariatului de Stat pentru Culte, a declarat Raed Arafat.



    Şeful DSU a adăugat că vor putea fi permise competiţii sportive cu participarea spectatorilor doar ca evenimente test sau pilot, cu aprobarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza propunerii Ministerului Tineretului şi Sportului şi cu avizul Ministerului Sănătăţii. Participarea va fi permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate sau pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau a persoanelor care prezintă rezultatul unui test RT PCR nu mai vechi de 72 de ore. În timpul şedinţei de guvern s-a mai adăugat, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, şi testul antigen, nu mai vechi de 24 de ore, cu condiţia prezentării unui rezultat certificat, adică testul antigen efectuat de cineva autorizat care să emită un certificat de rezultat negativ.



    Acesta a precizat că Guvernul a stabilit la peste 50% gradul de participare a publicului la evenimente culturale, doar ca evenimente test sau pilot. Regulile privind testele PCR, antigen şi persoanele care au fost bolnave în ultimele 90 de zile, dar nu mai puţin de 15 zile, rămân valabile similiar cu cele pentru activităţile sportive, a afirmat Raed Arafat.



    Şeful DSU a subliniat că până la data de 1 iunie vor mai exista evaluări ale comitetului interministerial pentru revenirea la normalitate pentru măsurile care urmează să se implementeze începând cu această dată sau ulterior.

  • Efecte sociale ale pandemiei asupra activităților culturale

    Efecte sociale ale pandemiei asupra activităților culturale

    Având grave consecințe socio-economice, pandemia a lovit dur și sectorul cultural. Sălile de teatru și cinema au fost obligate să se închidă, artiștii și-au suspendat spectacolele, iar galeriile de artă și-au pierdui vizitatorii. Toate acestea au avut repercursiuni nu doar asupra psihicului publicului larg, ci, evident, și asupra mijloacelor de trai ale oamenilor de cultură. Chiar la începutul anului, peste o sută de organizații culturale independente din România au trimis Ministerului Culturii o scrisoare deschisă cu propuneri pentru susținerea acestui domeniu în perioada următoare, reclamând în același timp dezinteresul autorităților în această privință.



    Nici în București, cea mai mare piață de desfacere a produselor culturale din țara, situația nu e bună. Finanțările oferite de primărie sunt, oricum, sistate de doi ani, iar Strategia Culturală a Bucureștiului 2016-2016 n-a fost niciodată pe deplin pusă în aplicare. În aceste condiții, administrația locală a realiza, de curând, o întâlnire online cu mai multe asociații culturale independente pentru consultări referitoare la planurile următoare. Cristian Neagoe, organizatorul acțiunii Street Delivery, a subliniat importanța reapropierii oamenilor de orașul lor, chiar și în aceste vremuri de restricții, dar mai ales ulterior.



    Cristian Neagoe: Este un eveniment – manifest care practic închide o stradă circulației auto și o deschide oamenilor, mai precis proiectelor culturale și inițiativelor civice. O parte din spațiul public e revendicat prin cultură, lucru de care cel puțin Bucureștiul are mare nevoie. Știm cu toții că trăim într-un oraș parcare și că de foarte multe ori nu ai locuri în care cultura să iasă practic în stradă. Avem desigur foarte multe spații culturale de interior, dar iată că experiența acestei pandemii și nu numai ea ne-au arătat că e foarte important să avem și spații de aer liber în care oamenii, comunitățile sau triburile urbane să fie împreună, să schimbe idei, să creeze evenimente nu doar să le consume și să ofere poate un model de oraș pentru oameni. Există o mantră asta în arhitectură: if you build it they will come (dacă o clădire va fi construită, ea va fi și locuită). Ea funcționează și când e vorba de spații publice reale care pot deveni un soi de agora sau de spațiu de dialog. De aceea noi practic luptăm pentru a pietonaliza niște străzi și pentru a le readuce în circuitul public cultural și architectural.



    În felul acesta, s-ar mai câștiga ceva: apropierea cetățenilor de patrimoniul imobil al Bucureștiului, neglijat și ignorat, prin punerea în valoare a unor simbolurile arhitecturale ale orașului. Teatrele indepedente, precum cele de stat, au avut, de asemenea, de suferit în pandemie, după cum aflăm de la Andrei Grosu, reprezentantul unteatru:

    “Eu o să vorbesc din punctul de vedere al teatrelor cu spațiu pentru spectacole. Cunosc problemele zonei independente și pe ale celor care trebuie să managerieze un spațiu și să supraviețuiască în spațiul respective. Un an de zile de pandemie a fost foarte, foarte complicat pentru noi toți. Ne e foarte greu să mai supraviețuim așa că pentru un teatru independent cu spațiu, sustenabilitatea, un cuvânt pe care îl folosim în toate proiectele pe care le propunem către ARCUB (Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti) și AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), această sustenabilitate de care vorbește toată lumea, pentru ea e foarte important să existe niște niște proiecte multianuale sau niște finanțări multianuale . Ăsta ar fi cam cel mai important lucru pentru noi. Noi nu ne facem planuri pe câteva luni, ne facem planuri nici măcar pe un an, ci gândim totul pe doi ani de zile. Majoritatea spațiilor independente au între 6 și 15 premiere anual. Dacă am avea o finanțare multianuală pe care să putem să ne să ne bazăm, am putea să ne construim stagiunea în sensul ăla ca să nu avem o o problemă foarte mare.



    Fondat în 1996 ca serviciu public de cultură, ARCUB are rol de legătură între autoritatea locală şi societatea civilă. Dar, din păcate, finanțarea proiectelor pentru sectorul cultural independent a fost sistată în perioada 2018 – 2020 de către Primăria Municipiului București, cea în subordinea căreia se află ARCUB. Mihaela Păun, directoarea instituției, explică:

    În mai 2018 Primăria a insistat ca toate documentele să le predăm către ei spunând că undeva în luna octombrie noiembrie vor relua acest program de finanțare programul de finanțare nu a mai fost reluat niciodată. Ăsta e motivul pentru care reluăm acum procedurile. Asta ne-am dorit să reluăm sesiunea de finanțare . În plus, am încercat să mai gândim alte mecanisme tocmai pentru că înțelegem necesitatea lor. Înțelegem că este un an cu mari probleme motiv pentru care am gândit cam cinci tipuri de mecanisme de finanțare.



    Din păcate, cum birocrația caracterizează și instituțiile culturale, proiectele finanțate în felul acesta ar putea fi demarate de-abia începând cu luna iulie. Ce se va întâmpla între timp rămâne subiect de îngrijorare pentru operatorii culturali independenți. Cu toate acestea, importanța lor socio-economică trebuie accentuată, după cum remarcă și fosta ministră a culturii Corina Șuteu, în prezent consultant senior al procesului de planificare a Strategiei Culturale a Bucureştiului:


    Cultura este o investiție și este o investiție în economie. În realitate cultura este un motor economic și pandema a arătat și mai mult că prin cultură și prin artă se accelereze procese care altfel ar rămâne stagnate. Există blocaje, dar sunt blocaje la care trebuie să mediteze foarte mult administrația locală centrală, dar trebuie să mediteze și operatorii culturali care trebuie să înceteze să se mai gândească la ei înșiși ca la niște operatori care trebuie ajutați. Trebuie să se gândească la ei înșiși ca la niște resurse de creativitate, de inventivitate, capabile să ofere soluții de conținut care, în momentul ăsta, sunt foarte necesare.