Radio România Internațional

Tag: evenimente externe

  • Evenimentele externe ale anului 2021

    Evenimentele externe ale anului 2021

    Situația epidemiologică


    Cei doi ani de pandemie și-au pus puternic amprenta, efectele fiind resimțite de fiecare în parte și de toți deopotrivă în toate domeniile. Vaccinurile sunt cele care au făcut ca situația să nu fie încă și mai tragică, dar bilanțul provizoriu la finalul acestui an este unul care se măsoară în aproape 5 milioane și jumătate de decese. Alături de numeroase restricții, introducerea certificatului verde a fost primită, pe de altă parte, cu ostilitate de cei care consideră că le sunt încălcate drepturile, iar numeroase proteste au avut loc. Pe de altă parte, efectele economice ale pandemiei au determinat blocul comunitar să constituie, prin împrumuturi accesate de Comisia Europeană, un fond de redresare din care statele membre să poată accesa granturi şi credite, în baza planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă aprobate de Comisia Europeană. Din punct de vedere epidemiologic, situația rămâne încă incertă, sfârșitul de an fiind marcat de tulpina Omicron a coronavirusului, mult mai contagioasă.



    Criza energetică


    Prețurile la energie electrică în Europa au doborât record după record încă înainte de venirea iernii, iar specialiștii au avertizat că această criză se va agrava odată cu scăderea temperaturilor. Situația reprezintă unul dintre subiectele prioritare pe agenda Bruxelles-ului, dar liderii statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la răspunsul la această criză. Deja, majoritatea celor 27 au adoptat, însă, măsuri la nivel național pentru a-și proteja consumatorii și firmele de impactul creșterii explozive a prețurilor la energie, prin reducerea taxelor sau prin subvenții directe către gospodăriile vulnerabile. De la Moscova, Vladimir Putin a semnalat că va ajuta Europa cu mai multe livrări pentru a stabiliza piața, dar deși livrările rusești și-au revenit după un început modest în noiembrie, ele sunt totuși inferioare comparativ cu cele de anul trecut.



    Situația din Ucraina


    Concentrarea a peste 100 de mii de militari de către Rusia la granița cu Ucraina a generat temeri că Moscova ar pregăti un atac. Ceea ce nu am făcut în 2014 suntem pregătiţi să facem acum în eventualitatea unei invazii a Rusiei în Ucraina asemănătoare celei soldate cu anexarea ilegală a Crimeei, l-a avertizat liderul de la Casa Albă pe cel de la Kremlin. Avertismentele prevăd că SUA şi aliaţii europeni vor răspunde cu sancțiuni economice puternice, iar Washingtonul va furniza mai multe echipamente de apărare Ucrainei, în timp ce poziţia aliaţilor din flancul de Est al NATO va fi consolidată. De cealaltă parte, Vladimir Putin spune că armata sa nu amenință pe nimeni și cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est.



    Situația din Belarus


    Prezența în număr mare a migranților la granița Belarusului cu Polonia a focalizat, de asemenea, atenția UE și a NATO. Europa a acuzat Minskul că transportă mii de persoane din Orientul Mijlociu și îi impinge să treacă în UE, care se află în conflict cu președintele Alexander Lukașenko de la alegerile contestate de anul trecut. “La granița estică a Poloniei avem de-a face cu un nou tip de război în care migranții sunt arme, în care dezinformarea este o armă, un război hibrid”, a catalogat situația premierul polonez Mateusz Morawiecki. Lista de sancțiuni împotriva Minskului a fost extinsă.



    Retragere Afganistan


    Retragerea trupelor din Afganistan la capătul unei misiuni de 20 de ani a reprezentat una dintre deciziile de mare impact puse în practică, în acest an, de noul lider de la Casa Albă, Joe Biden. Graba de a retrage militarii fără a avea planuri de rezervă și lipsa de anticipare a stării lamentabile a forțelor de securitate locale au dus la căderea rând pe rând a capitalelor de provincie din Afganistan în mâinile talibanilor, forțele afgane fiind decimate de dezertările în masă. Zeci de mii de americani, cetățeni occidentali și aliați afgani au fost blocați pe aeroportul din Kabul, unde 6000 de militari americani trimiși de urgență au desfășurat o cursă contracronometru pentru evacuarea acestora.



    Schimbare de mandat la Washington


    Reuniunea Congresului Statelor Unite din ianuarie menită să ratifice victoria preşedintelui ales, democratul Joe Biden, trebuia să fie una simbolică. Lucrurile au degenerat, însă, după un asalt asupra Congresului comis de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu la acea vreme, care au încercat să împiedice validarea rezultatului alegerilor, despre care Donald Trump susținea că sunt fraudate. Liderii lumii democratice și-au exprimat stupefacția și îngrijorarea și au condamnat atacul comis în inima democrației. În cele din urmă, Donald Trump a recunoscut încheierea mandatului său. Primul an de mandat al lui Biden nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, consideră analiștii, pe lista cărora regăsim la capitolul bile negre gestionarea defectuoasă a pandemiei și inflația galopantă.



    Final de eră Merkel


    După mai bine de 16 ani la putere, creștin-democrata Angela Merkel s-a retras, iar partidul său a intrat în opoziție. S-a deschis astfel un nou capitol în politica germană și în cea europeană, cu social-democratul Olaf Scholz în postura de cancelar. Este al 9-lea cancelar postbelic al Germaniei, iar cabinetul său a fost generat de o coaliţie fără precedent între social-democraţi, verzi şi liberali. Ceea ce îi uneşte, susțin ei, este determinarea de a moderniza Germania, concomitent cu păstrarea stabilităţii ţării. Printr-o tradițională întâlnire-simbol cu președintele Franței noul cancelar a transmis mesajul că motorul franco-german al Europei este la fel de solid şi după încheierea epocii Merkel.


    Cortină


    Parchetul European și-a început activitatea


    Cu o întârziere de câteva luni, Parchetul European, condus de fosta şefă a DNA din România, Laura Codruţa Kovesi, şi-a început, în iunie, activitatea. Instituţia este menită să lupte împotriva fraudelor cu fonduri comunitare, prin anchetarea şi urmărirea în justiţie a autorilor de infracţiuni ce aduc atingere bugetului Uniunii. Noua structură, cu sediul central la Luxemburg, supraveghează inclusiv cheltuirea miliardelor de euro din planul de redresare post-pandemie. Cinci dintre cele 27 de state ale Uniunii au ales să nu participe la iniţiativă – Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.


    cortină


    Summitul de la Glasgow


    Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice — COP26 — a adus laolaltă, la Glasgow, la începutul lunii noiembrie, lideri din țările lumii pentru ca aceștia să convină asupra modalităților de a intensifica acțiunea la nivel mondial în vederea soluționării crizei climatice. Acordul la care s-a ajuns la capătul a două săptămâni de negocieri prevede reducerea treptată a cărbunelui extras fără tehnologii de capturare a emisiilor de dioxid de carbon și a subvențiilor pentru combustibili fosili ineficienți, recunoscând, în același timp, necesitatea susținerii țărilor defavorizate să efectueze tranziția ecologică.



    Jocurile Olimpice de la Tokyo


    Amânate cu un an din cauza pandemiei, Jocurile Olimpice de la Tokyo s-au desfășurat până la urmă în 2021, cu participarea sportivilor din 206 țări. Trăgând linie, în clasamentul pe medalii prima poziție a fost obținută de SUA — 113 medalii, dintre care 39 de aur și 41 de argint. Locul doi a revenit Chinei — 88 de medalii, dintre care 38 de aur și 32 de argint, iar podiumul a fost completat de țara gazdă, Japonia, – 58 de medalii: 27 fiind de aur și 14 de argint.


    (Corina Cristea)




  • Evenimentele externe ale anului 2016

    Evenimentele externe ale anului 2016


    Atacuri teroriste sângerose, o tentativă de puci, decizia Marii Britanii de a ieşi din UE, victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA -sunt câteva din evenimentele majore ale anului 2016, care vor rămâne în istorie.



    Val de atentate teroriste în lume în 2016


    Terorismul a continuat să fie şi în 2016 un subiect major în intrega lume, an marcat de un număr record de atacuri teroriste comise sau dejucate în ţări ale UE, din Orientul Mijlociu şi Africa, majoritatea revendicate de gruparea Statul Islamic sau organizaţii afiliate acesteia. Gruparea teroristă ameninţase încă din primăvară că va ataca toate statele care participă la coaliţia antiteroristă implicată în operaţiuni în Siria şi Irak. Ameninţările au fost puse în practică la scurt timp. În martie, Bruxelles-ul a fost scena a trei atacuri sinucigaşe coordonate care au vizat aeroportul oraşului şi o staţie de metrou din apropierea sediului UE. Atentatul s-a soldat cu 32 de morţi şi 340 de răniţi şi a fost cel mai sângeros din istoria acestei ţări. Masacrul a fost revendicat de gruparea Stat Islamic. La finalul lunii iunie, un alt triplu atac sinucigaş a avut ca ţintă Aeroportul Ataturk din Istanbul. Bilanţul 48 de morţi şi peste 230 de răniţi. Au urmat atentate sângeroase în Franţa şi Germania. Teroriştii au lovit chiar de Ziua Naţională a Franţei, pe 14 iulie. Un camion a intrat în mulţimea care asista la un spectacol de artificii pe un bulevard din Nisa. 86 de persoane au murit, inclusiv copii, şi peste 400 au fost rănite. Ultimul incident terorist major în Europa a avut loc pe 19 decembrie, când cel puţin 12 persoane au murit, iar alte 48 au fost rănite într-un atac cu camion comis la un târg de Crăciun din Berlin. Reţeaua teroristă SI a revendicat atacul.




    Tentativa de puci în Turcia


    La 15 iulie a avut loc o tentativă eşuată de lovitură de stat în Turcia, organizată de o facţiune din armată. Revolta a fost înfrântă de forţele loiale preşedintelui Recep Erdogan, dar în confruntările de stradă de la Istanbul şi Ankara aproape trei sute de persoane au murit şi peste două mii au fost rănite. După lovitura de stat eşuată, Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor adversarului său politic, clericul musulman Fehtullah Gulen, stabilit în SUA, pe care l-a acuzat că ar fi organizat puciul. Acesta a negat orice implicare şi l-a acuzat pe Erdogan că foloseşte acest complot ca pretext pentru a-şi consolida puterea. A urmat o amplă acţiune de epurare. Zeci de mii de persoane, între care militari, poliţişti, magistraţi, funcţionari publici, profesori, au fost arestate sau suspendate din funcţii. În plus, mai multe companii media au fost închise.




    Ieşirea Marii Britanii din UE


    La capătul unei campanii axate pe drepturile imigranţilor intracomunitari, britanicii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană, la referendumul din iunie. Opţiunea lor a pus sub semnul întrebării viabilitatea proiectului comunitar. În urma acestui rezultat, premeirul conservator David Cameron a demisionat, iar locul lui a fost luat de Teresa May. Rezultatul referendumului a pus UE în faţa unei situaţii fără precedent, pe care decidenţii de la Bruxelles, dar şi fiecare lider european trebuie să înveţe să o gestioneze. Londra a anunţat că în primavara lui 2017 va începe procedurile legale pentru dezlipirea de blocul comunitar. Negocierile ar putea dura aproximativ doi ani.




    Alegerile prezidenţiale din SUA


    În SUA, republicanul Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale, la capătul unei campanii electorale marcată de controverse, scandaluri, jigniri si atacuri la persoană. Victoria execentricului miliardar american a fost una neaşteptată pentru mulţi, contracandidata sa, democata Hillary Clinton, fiind creditată până în ultimul moment cu şanse mai mari. Analiştii susţin că perioada de tranziţie către Casa Alba aproape a egalat în tumult campania prezidenţială. Trump va fi investit preşedinte al SUA pe 20 ianuarie.




    Marii dispăruţi din 2016


    Lumea şi-a luat rămas bun în 2016 de la o serie de celebrităţi şi personalităţi ale lumii din diverse domenii. Printre acestea, legendarul boxer american Muhammad Ali, considerat cel mai bun pugilist din toate timpurile, şi fostul căpitan al selecţionatei de fotbal a Olandei, Johann Cruyff, triplu câştigător al Balonului de Aur. Tot în acest an, a murit părintele Revoluţiei cubaneze, Fidel Castro, care a controlat cu o mână de fier ţara timp de aproape cinci decenii. Celebru prin izbucnirile şi discursurile sale interminabile, ca şi pentru uniforma de culoare verde oliv, trabucul si barba legendară, Castro a fost un simbol al luptei împotriva ‘imperialismului american. Simpatizanţii l-au caracterizat drept omul care a redat Cuba cetăţenilor săi, însă criticii săi l-au acuzat de practici de suprimare brutală a opoziţiei.Şi lumea filmului a rămas mai săracă în 2016 după moartea actorului italian Bud Spencer, a britanicului Alan Rickman, cunoscut în special pentru rolul profesorului Severus Snape din seria Harry Potter, a celebrei actriţe din perioada de aur a Hollywood-ului, Debbie Reynolds, cunoscută mai ales pentru rolul său în comedia muzicală ‘Singin in the Rain’ (Cântând în ploaie) şi a fiicei sale, Carrie Fisher, cunoscuta prinţesă Leia din seria Star Wars. Cea mai afectată, însă, în 2016, a fost lumea muzicală, care i-a pierdut rând pe rând, pe caţiva dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi artişti David Bowie, Prince, Leonard Cohen, George Michael. La final de an o alta veste tristă a zguduit această lume, moartea a 60 de membri ai celebrului Cor al Armatei Roşii din Rusia după ce avionul în care se aflau s-a prabuşit în Marea Neagră.