Oamenii de
ştiinţă aflaţi la recenta conferinţa ONU pe teme climatice de la Bonn, care a
reunit 19 mii de participanţi, au anunţat că se prefigurează ca emisiile
globale de dioxid de carbon să crească în 2017, pentru prima dată în ultimii
patru ani. Principala cauză pentru această creştere, estimată la aproximativ
două procente – folosirea mai intensă a cărbunelui în China. Pe de altă parte, un rol important l-au jucat secetele înregistrate, soldate cu scăderea nivelului râurilor şi, implicit, a producţiei de hidroenergie.
Dar şi Statele Unite (unde consumul de cărbune a crescut pentru prima dată în
cinci ani din cauza scumpirii gazelor naturale) şi UE s-au descurcat mai puţin
bine în 2017 în comparaţie cu anii precedenţi, spun experţii în domeniu. Această creştere survine după trei ani de nivel constant al emisiilor la nivel
global, precedaţi de un deceniu, până în 2014, în care emisiile de dioxid de
carbon crescuseră cu 3 procente pe an.
În strânsă legătură cu emisiile de
dioxid de carbon, creşterea temperaturilor îşi pune şi ea amprenta. Potrivit
unui raport făcut public de Organizaţia Meteorologică Mondială în deschiderea
conferinţei de la Bonn, este probabil ca 2017 să fie unul dintre anii cu cele
mai ridicate temperaturi din istorie. Statisticile meteorologice arată că
ultimii zece ani au fost cei mai calzi în istoria măsurătorilor ştiinţifice internaţionale,
iar numărul dezastrelor naturale a crescut de cinci ori faţă de acum 40 de ani.
Veştile negative pun presiune pe comunitatea internaţională, nevoită să
acţioneze împreună pentru a reduce emisiile, în încercarea de a tempera
schimbările climatice. Invitat la Radio România, profesorul Mircea Duţu,
preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti, a făcut câteva precizări în
legătură cu ceea ce trebuie să înţelegem prin schimbări climatice: Acestea ar
reprezenta schimbări de climat care sunt atribuite direct sau
indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel
global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în
cursul unor perioade comparabile. Există şi variabilitatea naturală, aceasta
înseamnă că sunt şi modificări de climă care sunt generate de evoluţia normală,
naturală, de pildă, activitatea solară, activitatea polilor ş.a.m.d. Dar atunci
când vorbim de schimbări climatice avem în vedere aceste modificări cauzate de
activitatea umană. Ce înseamnă asta? Ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum
dioxidul de carbon, metanul, vaporii de apă ş.a.m.d., efectul de seră, care
este un fenomen natural şi în absenţa căruia suprafaţa Terrei ar putea să aibă
o temperatură medie de -18 grade Celsius – ceea ce ar face imposibilă viaţa pe
Terra, este amplificat ca urmare a acestei poluări. Şi se produc aceste
schimbări climatice.
Părerea
unanimă este căun plan comun de
acţiune în efortul de stopare a fenomenului de încâlzire globală este
indispensabil. Se poate ajunge uşor la un astfel de plan? Şefa secţiei de
Climatologice din cadrul ANM, doctor Roxana Bojariu: Aş spune
că nu e uşor, dar există totuşi căi şi e practic absolut necesar să reducem
emisiile. Şi e vorba de a cumpăra timp, pentru că noi am modificat deja
sistemul climatic şi deja trăim schimbările – 2017 va fi printre cei mai
călduroşi ani, probabil pe locul III, şi avem recorduri peste recorduri nu doar
în încălzirea graduală la nivel global, ci şi în statistica fenomenelor
extreme. Aceste înţelegeri la nivelul global pentru reducerea emisiilor ne
ajută să cumpărăm timp, adică să putem să ne adaptăm în ritmul în care reuşim
să ţinem lucrurile sub control. Pentru că altfel, dacă schimbarea va deveni şi
mai rapidă, cu emisii care depăşesc ceea ce ne-am planificat, atunci nu am mai
putea ţine ritmul cu această schimbare care oricum e foarte rapidă dacă o
comparăm cu ce s-a întâmplat în trecutul geologic al Pământului. Practic, în
200 şi ceva de ani s-ar putea să ajungem la o creştere a temperaturii de câteva
grade Celsius, atât cât am avut şi între ultimul maxim glaciar şi perioada
interglaciară, adică o perioadă de mai mult de zece mii de ani. Or, asta arată
că am ieşit din scara geologică şi trebuie să revenim cumva, să ajungem cu
emisiile mult mai reduse.
Vestea
bună este că emisiile s-au plafonat în ultimii ani, ceea ce arată că se poate
dezvoltare economică, chiar şi cu emisii mai reduse. Problema schimbărilor
climatice se pune şi din perspectiva impactului asupra sănătăţii oamenilor. Din
nou, Mircea Duţu: Un raport publicat la 31 octombrie 2017 de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii arăta că schimbările climatice au deja un impact concret
asupra sănătăţii. Valurile de căldură provoacă stres termic şi agravează
insuficienţa cardiacă, crescând, în acelaşi timp, riscul de insuficienţă
renală, legată de deshidratare. Documentul are următoarea concluzie -
simptomele provocate de creşterea temperaturilor medii şi miultiplicarea
evenimentelor meteo extreme sunt clare de câţiva ani, iar impactul lor asupra
sănătăţii e mult mai grav decât s-a crezut. Conferinţa de la Bonn este prima
reuniune majoră pe teme climatice după ce preşedintele american Donald Trump a
anunţat planurile de a retrage SUA din Pactul de la Paris.