Radio România Internațional

Tag: evenimente

  • Giurgiu

    Giurgiu

    Ne îndreptăm azi spre sudul
    României, la graniţa cu Bulgaria. Aici, vizităm un oraş cu o istorie bogată, cu
    monumente şi muzee, dar şi cu o legendă frumoasă. Potrivit acesteia, un cioban
    pe nume San Giorgio, care avea grijă de oile sale în această zonă, a eliberat
    câţiva oameni care trebuiau să fie duşi în Imperiul Otoman pentru a deveni
    slugile tucilor. Aceştia, împreună cu
    salvatorul lor, au construit case în zona cu pricina şi au denumit aşezarea
    după numele salvatorului: Giurgiu.


    Călătoria noastră în
    oraşul Giurgiu începe alături de Mădălina Ciubotaru, directoarea Centrului de
    Informare şi Promovare Turistică: În primul rând, Centrul
    Naţional de Informare şi Promovare Turistică Giurgiu oferă toată gama de
    informaţii necesare unui turist, de la ofertele de cazare, transport,
    obiective, hărţi, pliante, broşuri. Noi am pregătit un traseu în municipiul
    Giurgiu, care porneşte din port. Aici, turiştii pot vizita clădirea
    Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale. Apoi, se ajunge la ruinele cetăţii
    Mircea cel Bătrân. Cetatea a avut un trecut zbuciumat, fiind la graniţa
    bizantină, bulgară şi otomană de pe linia Dunării. Vizavi de cetate se află
    podul Bizeţ, primul pod rutier şi feroviar în curbă din Europa, dat în
    folosinţă în anul 1905. Mergând spre zona centrală a oraşului, turiştii pot
    vizita mai multe obiective cu tematică, istorică, culturală şi religioasă,
    printre care se numără schitul Sfântul Ierarh Nicolae. Acesta a fost până în
    1830 geamie mohamedală. Nu se cunoaşte anul exact al construcţiei, dar, în
    momentul de faţă este un schit de călugări. Turiştii pot ajunge apoi în Parcul
    Alei, care are o vechime de peste 180 de ani. Este o construcţie realizată la
    iniţiativa generalului Kiseleff. Un alt obiectiv cu o
    importanţă deosebită este Ateneul Bălănescu. De aici, se poate continua traseul
    spre Muzeul Judeţean Teoharie Antonescu. Acesta a fost înfiinţat în 1934, prin
    hotărârea Prefecturii Vlaşca. Cel mai important obiectiv rămâne Turnul Ceasornicului,
    care este şi emblema oraşului Giurgiu, situat fix în centru.



    Giurgiu poate fi vizitat
    în oricare lună a anului. Nu veţi avea probleme cu cazarea, iar restaurantele
    oraşului de pe Dunăre vor fi mereu pregătite să vă delecteze cu specialităţi gustoase
    din peşte. Există însă o perioadă în care sunt organizate multe evenimente, pe
    care nu ar trebui să le rataţi. Începând de la zilele
    oraşului, din luna aprilie şi până în august, de Ziua Marinei, evenimentele
    turistice curg. Un eveniment care nu ar trebui ratat este Festivalul Căluşului
    ca pe Vlaşca. Este unul dintre cele mai frumoase festivaluri din Giurgiu. În
    duminica Rusaliilor, aproximativ zece cete de căluşari fac o paradă, din
    centrul oraşului până la parcul Mihai Viteazu, iar în parc, la sfârşitul
    traseului, are loc concursul căluşarilor, unde fiecare dansează dansul specific
    căluşului. Dansul se numeşte război şi se punctează claitatea dansului şi
    costumaţia cetei.


    Iar, dacă
    timpul vă permite, puteţi face o vizită la Regatul Cailor, despre care am aflat
    de la Mădălina Ciubotaru, directoarea Centrului de Informare şi Promovare
    Turistică: Este cel mai prestigios club de echitaţie din
    România şi suntem mândri că se află pe teritoriul judeţului Giurgiu. Cei mai
    buni sportivi şi cai din România fac parte din acest club. Aceştia au câştigat
    numeroase concursuri naţionale şi internaţionale la săriturile peste obstacole.
    Clubul oferă servicii de antrenament pentru sportivi, pentru cai, pensiune
    pentru caii sportivi şi lecţii de echitaţie. Lecţiile sunt disponibile copiilor
    însoţiţi de adulţi. Acestea se pot desfăşura şi în limba engleză.

    Până data viitoare, când vă aşteptăm
    cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Gaudeamus Litoral 2016: Vârf de sezon estival, vârf de sezon editorial

    Gaudeamus Litoral 2016: Vârf de sezon estival, vârf de sezon editorial

    După
    cinci zile în care i-a îmbiat pe cititorii aflaţi pe litoral cu o mare de cărţi
    şi un maraton de evenimente editoriale, Caravana Gaudeamus a ridicat ancora de
    la malul mării.


    Târgul
    Gaudeamus Litoral 2016, organizat de Radio România prin Centrul Cultural Media
    şi Radio Constanţa, s-a desfăşurat în perioada 11 – 15 august, în incinta unui
    pavilion expoziţional mobil amplasat, în premieră, în Piaţeta Perla din Mamaia.


    Noul
    amplasament, mai generos şi mai accesibil, a confirmat atât aşteptările
    organizatorilor, cât şi pe cele ale expozanţilor, peste 10.000 de vizitatori -
    turişti şi constănţeni deopotrivă, trecând pragul târgului la această ediţie.
    Afluenţa de public s-a reflectat şi în volumul vânzărilor înregistrate de
    participanţi care a depăşit considerabil nivelul ediţiei de anul trecut.


    Preşedintele
    de onoare al acestei ediţii a fost prof. univ. dr. Angelo Mitchievici,
    preşedintele filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor şi profesor la
    Universitatea Ovidius din Constanţa.


    Conform
    tradiţiei, luni, 15 august – ultima zi a târgului, au fost decernate premiile
    şi trofeele Târgului Gaudeamus Litoral 2016:


    Trofeele Gaudeamus acordate
    expozanţilor prin Votul Publicului: locul 1 – Grupul Editorial Corint, locul 2
    – Editura RAO şi locul 3 – Editura Trei;


    Cea mai râvnită carte a târgului a fost
    desemnată, tot de către vizitatori, volumul Sub aceeaşi stea de John
    Green, publicat de Editura Trei;


    Trofeul Presei a revenit, prin
    Votul Publicului, cotidianului Telegraf – secţiunea publicaţii, postului
    Litoral TV – secţiunea TV şi site-ului constanteanul.com – secţiunea online.
    Trofeul Presei – secţiunea radio nu a fost acordat;


    Premiul Miss Lectura a fost
    câştigat de Loredana Călugăru, studentă la Facultatea de Litere, specializarea
    Jurnalism, a Universităţii Ovidius din Constanţa; premiul a constat într-o
    ţinută vestimentară oferită de Casa de Modă Ilinca din Craiova.


    Marele premiu al Tombolei Gaudeamus, organizată
    pe baza buletinelor de vot al publicului, a fost câştigat de Monica Antonaru
    din Constanţa. Acesta a fost oferit, pentru al doilea an consecutiv, de
    Regional Air Services S.R.L – Aeroportul Tuzla şi constă într-un zbor de
    agrement cu durata de 30 de minute deasupra litoralului românesc.


    Bilanţul ediţiei se prezintă
    astfel:


    •
    peste 10.000 de vizitatori;


    •
    29 de expozanţi;


    •
    100 evenimente conexe;


    Circa
    700 de volume donate de către vizitatori în cadrul proiectului Cărţile se întorc acasă.
    Campania are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea
    expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care are ca beneficiari
    biblioteci ale unor comunităţi subfinanţate din acest punct de vedere. Volumele
    donate la Gaudeamus Litoral 2016 vor ajunge la biblioteca şcolii din satul
    Oituz, comuna Lumina, judeţul Constanţa.


    Zeci de cititori surprinşi în flagrant pe plajă
    au fost amendaţi de Poliţia Gaudeamus
    cu cărţi oferite de editurile Eikon, Herald, Humanitas, Niculescu, Nemira, Rao,
    Trei.


    După
    Craiova, Cluj-Napoca, Oradea şi Mamaia, cartea-ştafetă Gaudeamus revine în
    toamnă la Bucureşti, pentru următoarele evenimente organizate de Radio România
    în 2016: Târgul Gaudeamus Carte Şcolară (15
    – 25 septembrie, Piaţa Universităţii) şi Târgul
    Internaţional Gaudeamus Carte de învăţătură (16 – 20 noiembrie, Pavilionul
    Central Romexpo).


    Târgul Gaudeamus Litoral 2016 – un
    eveniment Radio România.


    Parteneri principali:BRD Groupe Société Générale, Vodafone România şi Automobile
    Dacia. Parteneri: Casa
    de Modă Ilinca, Colegiul de Arte Regina Maria din Constanţa, Clubul Nautic
    Român, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, Echipa de
    gimnastică aerobică a CS Farul Constanţa, Hotel Pescăruş, Muzica Militară a
    Forţelor Navale, Primăria Municipiului Constanţa, Regional Air Services, RATC,
    Statul Major al Forţelor Navale, Stor Driving Academy, Teatrul de Stat
    Constanţa. Parteneri media:
    Televiziunea Alpha Media, Constănţeanul.com, Trustul de presă Cuget Liber
    Constanţa, Litoral TV, Neptun TV, Observator de Constanţa, Telegraf.


    Alte informaţii, la Secretariatul Gaudeamus sau pe
    www.gaudeamus.ro. Persoană de contact: Anca Badea (tel: 0740.121.173, e-mail:
    anca@gaudeamus.ro).

  • Gaudeamus Litoral 2016: Vârf de sezon estival, vârf de sezon editorial

    Gaudeamus Litoral 2016: Vârf de sezon estival, vârf de sezon editorial

    După
    cinci zile în care i-a îmbiat pe cititorii aflaţi pe litoral cu o mare de cărţi
    şi un maraton de evenimente editoriale, Caravana Gaudeamus a ridicat ancora de
    la malul mării.


    Târgul
    Gaudeamus Litoral 2016, organizat de Radio România prin Centrul Cultural Media
    şi Radio Constanţa, s-a desfăşurat în perioada 11 – 15 august, în incinta unui
    pavilion expoziţional mobil amplasat, în premieră, în Piaţeta Perla din Mamaia.


    Noul
    amplasament, mai generos şi mai accesibil, a confirmat atât aşteptările
    organizatorilor, cât şi pe cele ale expozanţilor, peste 10.000 de vizitatori -
    turişti şi constănţeni deopotrivă, trecând pragul târgului la această ediţie.
    Afluenţa de public s-a reflectat şi în volumul vânzărilor înregistrate de
    participanţi care a depăşit considerabil nivelul ediţiei de anul trecut.


    Preşedintele
    de onoare al acestei ediţii a fost prof. univ. dr. Angelo Mitchievici,
    preşedintele filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor şi profesor la
    Universitatea Ovidius din Constanţa.


    Conform
    tradiţiei, luni, 15 august – ultima zi a târgului, au fost decernate premiile
    şi trofeele Târgului Gaudeamus Litoral 2016:


    Trofeele Gaudeamus acordate
    expozanţilor prin Votul Publicului: locul 1 – Grupul Editorial Corint, locul 2
    – Editura RAO şi locul 3 – Editura Trei;


    Cea mai râvnită carte a târgului a fost
    desemnată, tot de către vizitatori, volumul Sub aceeaşi stea de John
    Green, publicat de Editura Trei;


    Trofeul Presei a revenit, prin
    Votul Publicului, cotidianului Telegraf – secţiunea publicaţii, postului
    Litoral TV – secţiunea TV şi site-ului constanteanul.com – secţiunea online.
    Trofeul Presei – secţiunea radio nu a fost acordat;


    Premiul Miss Lectura a fost
    câştigat de Loredana Călugăru, studentă la Facultatea de Litere, specializarea
    Jurnalism, a Universităţii Ovidius din Constanţa; premiul a constat într-o
    ţinută vestimentară oferită de Casa de Modă Ilinca din Craiova.


    Marele premiu al Tombolei Gaudeamus, organizată
    pe baza buletinelor de vot al publicului, a fost câştigat de Monica Antonaru
    din Constanţa. Acesta a fost oferit, pentru al doilea an consecutiv, de
    Regional Air Services S.R.L – Aeroportul Tuzla şi constă într-un zbor de
    agrement cu durata de 30 de minute deasupra litoralului românesc.


    Bilanţul ediţiei se prezintă
    astfel:


    •
    peste 10.000 de vizitatori;


    •
    29 de expozanţi;


    •
    100 evenimente conexe;


    Circa
    700 de volume donate de către vizitatori în cadrul proiectului Cărţile se întorc acasă.
    Campania are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea
    expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care are ca beneficiari
    biblioteci ale unor comunităţi subfinanţate din acest punct de vedere. Volumele
    donate la Gaudeamus Litoral 2016 vor ajunge la biblioteca şcolii din satul
    Oituz, comuna Lumina, judeţul Constanţa.


    Zeci de cititori surprinşi în flagrant pe plajă
    au fost amendaţi de Poliţia Gaudeamus
    cu cărţi oferite de editurile Eikon, Herald, Humanitas, Niculescu, Nemira, Rao,
    Trei.


    După
    Craiova, Cluj-Napoca, Oradea şi Mamaia, cartea-ştafetă Gaudeamus revine în
    toamnă la Bucureşti, pentru următoarele evenimente organizate de Radio România
    în 2016: Târgul Gaudeamus Carte Şcolară (15
    – 25 septembrie, Piaţa Universităţii) şi Târgul
    Internaţional Gaudeamus Carte de învăţătură (16 – 20 noiembrie, Pavilionul
    Central Romexpo).


    Târgul Gaudeamus Litoral 2016 – un
    eveniment Radio România.


    Parteneri principali:BRD Groupe Société Générale, Vodafone România şi Automobile
    Dacia. Parteneri: Casa
    de Modă Ilinca, Colegiul de Arte Regina Maria din Constanţa, Clubul Nautic
    Român, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, Echipa de
    gimnastică aerobică a CS Farul Constanţa, Hotel Pescăruş, Muzica Militară a
    Forţelor Navale, Primăria Municipiului Constanţa, Regional Air Services, RATC,
    Statul Major al Forţelor Navale, Stor Driving Academy, Teatrul de Stat
    Constanţa. Parteneri media:
    Televiziunea Alpha Media, Constănţeanul.com, Trustul de presă Cuget Liber
    Constanţa, Litoral TV, Neptun TV, Observator de Constanţa, Telegraf.


    Alte informaţii, la Secretariatul Gaudeamus sau pe
    www.gaudeamus.ro. Persoană de contact: Anca Badea (tel: 0740.121.173, e-mail:
    anca@gaudeamus.ro).

  • Organizarea de evenimente

    Organizarea de evenimente

    Deşi nu există date oficiale cu
    privire la numărul de evenimente organizate anual în Bucureşti, cele cca. 80 de
    săli cu această destinaţie din hotelurile de cinci stele din Capitală aduc
    anual încasări de 30 – 40 de milioane de euro. Capacitatea totală a celor 80 de
    săli este de 12.000 de persoane, iar suprafaţa acestora – de 10.700 de metri
    pătraţi. Spre exemplu, o sală de conferinţe cu o capacitate de 400 de locuri
    dintr-un hotel de cinci stele din Bucureşti poate avea un tarif de închiriere
    de peste 3.000 de euro pe zi. Iar dacă se adaugă serviciile de catering şi
    echipamentele tehnice necesare, costul creşte cu alte câteva mii de euro.
    Astfel, la unul dintre aceste hoteluri, pentru o conferinţă clasică de 8 ore pe
    zi, care include două pauze de cafea, prânzul şi dotările sălii, costul este de
    160 de lei (cca. 36 de euro) de persoană în weekend, iar în timpul săptămânii -
    de 120 de lei (cca. 27 de euro) de persoană, pentru a stimula cererea. La
    Palatul Parlamentului, una dintre cele mai mari clădiri din lume, în sălile de
    conferinţe pot fi găzduite până la 1.500 de persoane, iar preţul de închiriere
    a unei săli se ridică la 6.000 – 7.000 de euro. Iar Sala Tronului din Muzeul
    Naţional de Artă al României (fostul Palat Regal) poate fi închiriată cu 10.000
    de euro pe zi.

    Echipele specializate în organizarea conferinţelor,
    seminariilor, meselor rotunde, lansărilor de firme, de mărci sau de servicii
    îşi pot asista clienţii în activităţi pornind de la realizarea conceptului
    general al evenimentului şi până la detalii cum ar fi editarea alocuţiunilor,
    grafica invitaţiilor, realizarea scenografiei, a obiectelor promoţionale şi
    primirea invitaţilor. Ar fi de remarcat şi că sălile de evenimente din
    hotelurile de cinci stele din Bucureşti sunt modernizate de curând şi
    reprezintă instrumente de vânzare a celorlalte servicii oferite, respectiv
    cazare, restaurant, servicii personale. O parte dintre cei care organizează
    evenimente în sălile din hoteluri cumpără, aşadar, şi serviciul de cazare, în
    condiţiile în care 80% din clienţii hotelurilor de cinci stele vin în interes
    de afaceri. De altfel, între 35% şi 45% din veniturile hotelurilor provin din
    organizarea de evenimente şi din restaurantele pe care le deţin.

  • Din nou pe Mătăsari

    Din nou pe Mătăsari

    În al şaselea an de existenţă bucureşteană, Festivalul “Femei pe Mătăsari” şi-a propus din nou să înlocuiască timp de trei zile maşinile de pe o străduţă aglomerată bucureşteană, cu idei, proiecte, muzică bună, prezentări de modă, expoziţii, teatru, dezbateri şi energie bună.



    Aşa ar suna o prezentare sumară a ceea ce festivalul “Femei pe Mătăsari” a creat în ultimii ani. L-am invitat pe Iulian Văcărean, preşedintele Asociaţiei Beneva, organizatoare a festivalului, să ne vorbească despre ediţia de anul acesta:


    “Am avut o participare de aproape 20 de mii de oameni în cele trei zile, în care, ca întotdeauna am deschis festivalul cu o prezentare de modă, susţinută de Wilhelmina Arz, Bianca Popp şi Alexandra Calafeteanu şi o asociaţie care sprijină persoanele cu dizabilităţi, dar care susţin frumuseţea. Cei din urmă au adus pe scena prezentării de modă o persoană în scaun cu rotile, îmbrăcată cu o rochie care a concurat la Miss World 2015. Apoi cu foarte multă muzică bună, cu teatru, cu momente artistice, cu spectacole de stradă, cu multă muzică bună, începând cu Akua Naru (n.r.pe numele său real Latanya Hinton), Viţa de Vie, Coma, Moonlight Breakfast şi oameni foarte, foarte tineri, dar experimentaţi muzical. Expoziţia, între hand-made, design şi fashion a selectat proiecte din 400 de oferte, noi putând să primim în ferstival doar 60. Lumea a avut de unde să aleagă ceva pe gustul fiecăruia.”



    Într-adevăr! De la frizerie şi coafor în stradă, la vânzare de produse cosmetice sau de protecţie solară, la podoabe şi obiecte de design vestimentar, până la asociaţii precum Work at Home Mums, “Niciodată singur. Prietenii vârstinilor”, “Atelierul cu suflet” sau asociaţii de protecţia animalelor, toţi şi-au aşteptat vizitatorii cu bucurie.



    Anton Balint, care a venit cu un stand de green-arii, obiecte decorative suflate în sticlă, care încapsulează o plantă suculentă pe un suport de pietricele colorate, ne-a împărtăşit bucuria participării la festival:


    “E prima ediţie la care participăm şi faptul că noi suntem foarte coloraţi şi festivalul este foarte colorat şi date fiind toate activităţile care se desfăşoară aici, am simţit că noi ne integrăm foarte bine în culorile festivalului. Cred că cel mai important lucru la festival este că poţi întâlni oameni faini, continuu ai cu cine să stai la poveşti, ne facem prieteni, ne facem cunoscuţi.”



    Liliana Mânzat, coordonator de voluntari la Asociaţia “Niciodată singur. Prietenii vârstinicilor”, ne-a spus de ce a venit cu stand la festival: “Am venit la Femei pe Mătăsari pentru că ni s-a părut o ocazie pentru ca oamenii să afle despre ceea ce face asociaţia, despre faptul că se pot implica în ajutarea persoanelor vârstnice, singure şi izolate şi pentru a ne promova campania “Fularul de la bunica”, lansată la ONGFest, şi care constă în fulare făcute de către bunicuţele noastre, avem în jur de o mie de bunicuţe în asociaţia noastră, şi împreună cu voluntarii noştri care au învăţat şi ei să tricoteze, facem fulare pe care intenţionăm să le vindem pe baza unei donaţii de minim 80 de lei, pentru a putea face cât maim ulte activităţi în cadrul asociaţiei, de la mese de Crăciun, sejururi, excursii.”



    Magda Coman, preşedinte a asociaţiei “Open Your Heart” şi organizatorare evenimentului “Atipic Beauty”, s-a aflat pentru prima dată pe Mătăsari, iar oamenii de aici i s-au părut foarte entuziaşti: “Astăzi promovăm asociaţia noastră care se ocupă în primul rând cu promovarea imaginii persoanelor cu dizabilităţi, şi evenimentul pe care noi îl organizăm an de an, dar în diferite oraşe, “Atipic Beauty”, cu care vom ajunge la Cluj pe data de 21 iunie, şi suntem la a noua ediţie. Sper ca oamenii să ne susţină evenimentele.”



    Hofmann Rudolf, medic veterinar, este reprezentantul primei clinici pentru animalele fără stăpân din România şi a venit cu câteva exponate vii, câini şi pisici salvate de pe străzi, cărora le-a căutat la festival stăpâni: ”Am venit la acest eveniment pentru a ne promova activitatea, să avem cât mai mulţi susţinători şi pentru a da animale în adopţie. Am reuşit să dăm doi căţei şi două pisici de azi dimineaţă: Suntem foarte fericiţi!”



    Andrei Botescu, reprezentant al Bicicletelor Pegas, a venit la festival cu marele premiu pentru câştigătoarea crossului pe tocuri, organizat în ultima zi a festivalului: “În cadrul festivalului Femei pe Mătăsari, s-a făcut un concurs de alergat pe tocuri. Festivalul acesta are o temă socială de antidiscriminare, iar un concurs de alergat pe tocuri este simbolic. Noi am oferit ca premiu o bicicletă celei care a câştigat acest concurs. Ne place să ne implicăm în proiecte care au o tentă socială pozitivă şi vom susţine mereu asta. Şi este şi un loc unde se întâmplă multe acţiuni culturale frumoase. Mă bucur că trăim în Bucureşti şi că oamenii sunt aşa frumoşi.”



    Iar cea mai rapidă alergătoare pe tocuri şi-a exprimat bucuria de a fi câştigat pentru prima dată o competiţie şi ne-a spus de ce a participat la un astfel de cross, pe tocuri (Iulia Văcărean): “Pentru că îmi place foarte mult să alerg şi mi-am spus că mi se pare provocator să alergi pe tocuri. Eu în general alerg destul de mult şi mi-a făcut plăcere să am şi fani pe margine. Astăzi m-am încumetat pe tocuri doar de 10 cm, de şase ani de când se face “Femei pe Mătăsari” am participat cu diferite dimensiuni, 16, 14, astăzi am fost prima, cu mult în faţa celorlalte. Au alergat şi domnii, au făcut spectacol foarte frumos.”



    Ediţia din acest an s-a încheiat, dar spiritul oraşului rămâne, precum şi credinţa că doar împreună putem începe un manifest de schimbare al vieţii urbane.

  • Sărbătoarea românilor din întreaga lume

    Sărbătoarea românilor din întreaga lume

    Instituită, în 2015, de Parlament, Ziua Românilor de Pretutindeni este marcată în ultima duminică a lunii mai. Anul acesta, manifestările dedicate acestei sărbători naţionale au avut loc atât în ţară cât şi înafara graniţelor, în special în zonele populate compact cu etnici români. Sâmbătă, la Biblioteca Centrală Univesitară din Bucureşti, sub genericul “Excelenţa românească peste hotare”, au fost invitaţi români de succes din domeniul cercetarii pentru a dezbate o serie de teme importante pentru cei care doresc să se întoarcă în România şi pentru cei care vor să-şi aducă contribuţia, chiar dacă locuiesc în străinătate, la dezvoltarea României.



    Conferinţa a pus în discuţie tema identităţii naţionale în străinătate, rolul formativ al educaţiei româneşti, capabilă să impulsioneze tânăra generaţie prin modele de succes. Duminică, preşedintele Kaus Iohannis a cerut guvernului să prezinte o Foaie de parcurs care să facă din Diaspora o “prioritate naţională în mod real,” pentru a nu mai irosi potenţialul românilor de peste hotare, al celor care pot contribui la dezvoltarea României. Într-un mesaj adresat compatrioţilor dinafara graniţelor, preşedintele i-a rugat să-şi exprime dragostea de ţară “fiind mai buni, mai responsabili, făcând lucrurile mai temeinic, având mai mare grijă unii de alţii, pentru ca România să devină puternică, prosperă.” “Pe unii români, circumstanţe istorice nefericite i-au despărţit de ţară şi este datoria noastră să-i sprijinim pentru a-şi păstra identitatea, tradiţiile şi cultura. Iar pe cei care au ales, pentru moment, să trăiască şi să muncească peste granite trebuie să-i susţinem, pentru ca drepturile şi libertăţile să le fie apărate” — a mai spus Iohannis. În suita manifestărilor dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni, se înscrie şi Târgul tradiţiilor populare al comunităţilor româneşti din jurul graniţelor: Maramureşul istoric – Ucraina, Timoc – Serbia, Bulgaria, Basarabia – Republica Moldova – organizat la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti” din Bucureşti. În legătură cu aceste comunităti, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a anunţat crearea, în premieră, la Ismail – regiunea Odesa, din Ucraina – a unui centru de informare pentru români. El a precizat, într-un interviu pentru Radio România, că acest centru va ajuta la punerea în practică a unor proiecte şi programe pentru susţinerea culturii şi limbii române. Avem, declara, în context, ministrul Dan Stoenescu, peste 3,5 milioane de români în diaspora şi este normal ca statul român să aibă politici în sprijinul lor, este normal ca statul român să le apere drepturile.

  • TIFF 2016

    TIFF 2016

    Start, la Cluj, pentru Festivalul Internaţional de Film
    Transilvania, ajuns la a 15-a ediţie. În deschidere a fost programată pelicula
    6,9 pe scara Richter – proiectată în premieră mondială, în prezenţa
    regizorului Nae Caranfil, şi, tot în premieră, dar de data aceasta în România,
    va rula în cadrul festivalului şi filmul Câini, distins cu Premiul
    Criticii la Festivalul de la Cannes. Acesta este, de altfel, singurul film
    românesc înscris în competiţia de anul acesta pentru Trofeul Transilvania.
    Cel care a scris şi regizat filmul, debutantul Bogdan Mirică explică : E
    un sentiment de apăsare şi de mocneală. În filmul meu, e vorba despre bărbaţi
    care sunt atât de prinşi de propria natură, încât nu îşi dau seama că se
    distrug.

    Programul de weekend al TIFF este unul încărcat de filme bune şi
    evenimente speciale, festivalul aducând anul acesta şi un spaţiu nou de
    proiecţie în aer liber – Someş Open Air. Copiii şi părinţii sunt aşteptaţi la
    Castelul Banffy de la Bonţida, pentru două zile de ateliere, spectacole de
    teatru de păpuşi, activităţi sportive şi jocuri, precum şi la premiera
    peliculei Nelly’s Adventures, filmată în mare parte în România, la Sibiu.

    Un
    show spectaculos cu efecte pirotehnice al francezilor Transe Express este
    programat pentru sâmbătă, urmat de un documentar fascinant despre lumea
    circului – The Show of Shows, realizat anul trecut de Benedikt Erlingsson.
    Duminică, muzica islandezului Bardi Johannsson, interpretată de Orchestra
    Operei Maghiare din Cluj, dirijată de Simona Strungaru, va însoţi imaginile
    bizare din Haxan: Witchcraft Through the Ages, un controversat horror mut
    suedez din anii 20. Alte două proiecţii remarcabile sunt programate în weekend
    în prezenţa regizorului Sarunas Bartas, invitat special în Focus Lituania, căruia
    îi este dedicată şi o mini-retrospectivă în secţiunea 3×3: Few of Us şi
    Peace to Us in our Dreams.

    De asemenea, sâmbătă, astronautul român Dumitru
    Prunariu va fi prezent la Casa de Cultură a Studenţilor, la proiecţia specială
    care va include Operation Avalanche şi Opt zile în cosmos, la 35 de ani de
    la primul său zbor în spaţiu. Regizorul japonez Sion Sono, căruia TIFF îi
    dedică o amplă retrospectivă, se va întâlni cu publicul după proiecţiile
    Guilty of Romance şi Tag. TIFF Music Nights debutează cu două trupe
    româneşti îndrăgite: The Mono Jacks şi Byron.

    Sunt doar câteva dintre
    reperele Festivalului Internaţional de Film Transilvania, care o are în acest
    an ca invitat special pe actriţa Sophia Loren, aflată pentru prima dată în
    România, şi care va primi Premiul pentru întreaga carieră.

  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    Mai multe evenimente literare, expoziţionale sau muzicale au fost
    organizate, la Bucureşti, în marile oraşe din ţară şi în străinătate, cu ocazia
    Zilei Culturii Naţionale.

    La Academia Română, instituţie care împlineşte 150 de
    ani de la fondare şi din iniţiativa
    căreia ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu a fost declarată Zi a Culturii Naţionale, a
    fost organizată o sesiune solemnă la care au participat, printre alţii,
    preşedintele Klaus Iohannis. De altfel, şeful statului a decorat o serie de
    personalităţi care şi-au adus contribuţia la cunoaşterea şi consolidarea
    spaţiului cultural românesc. Momentul de vârf al zilei îl constituie,
    însă, spectacolul de muzică tradiţională
    şi poezie La porţile Ceriului,
    organizat la Ateneul Român din
    Bucureşti şi susţinut de solistul de
    muzică populara românească, Grigore Leşe şi de invitaţii săi. Concertul se
    înscrie în proiectul Europa Season şi este transmis în direct la sediile
    Institutului Cultural Român din mai multe capitale şi oraşe europene, aşa cum
    precizează directorul instituţiei, Radu Boroianu: Acest spectacol
    bucureştean va fi transmis în cinci dintre reprezentanţele noastre europene şi,
    ca noutate absolută, în trei din comunităţile româneşti din străinătate, dintre
    care cea mai importantă e cea de la Coslada si la Madrid, celelalte fiind cu
    sprijinul excepţional al Primăriei Atenei, în Grecia.

    Manifestări
    omagiale la împlinirea a 166 de la naşterea poetului Mihai Eminescu au loc, de
    asemenea, la Chişinău, în Republica
    Moldova şi în regiunea Cernăuţi din Ucraina, unde
    trăiesc peste 200 de mii de etnici români. Relevant este faptul că Ziua
    Culturii Naţionale este marcată, din
    2010, concomitent, la Bucureşti şi la
    Chişinău, ca un semn al identităţii etnice şi lingvistice a majorităţii
    populaţiei din cele două state vecine, despărţite arbitrar, după cel de-al
    doilea Război Mondial.

    În comunităţile
    de români din intreaga lume, Ziua este sărbătorită printr-o largă paletă de
    acţiuni culturale, de la expoziţii de artă şi lecturi publice până la
    conferinţe şi comunicări stiintifice,
    evenimente cinematografice şi
    spectacole de folclor. Şi Radio România a consacrat acestui eveniment un spatiu
    radiofonic şi expoziţional generos: o expoziţie de fotografie, teatru la microfon
    şi emisiuni speciale de muzică românească, dezbateri pe marile teme culturale
    ale momentului, dar şi de transmisii în direct de la evenimentele dedicate
    acestei zile.

  • Retrospectiva evenimentelor externe 2015

    Retrospectiva evenimentelor externe 2015

    În câteva cuvinte, 2015 poate fi descris ca anul în care acţiunile teroriste şi-au pus puternic amprenta, chiar în primele zile ale lunii ianuarie atentatul de la Paris, îndreptat împotriva publicaţiei satirice Charlie Hebdo, generând stupoare şi indignare în rândul comunităţii internaţionale. Catalogat drept un atac fără precedent la adresa presei şi a democraţiei, atentatul a lăsat în urmă 17 morţi şi 20 de răniţi, majoritatea membri ai corpului redacţional. Planul de alertă în regiunea pariziană a fost ridicat la cel mai ridicat nivel, iar operaţiunea antiteroristă declanşată a condus la uciderea de către forţele de securitate a celor trei jihadişti implicaţi. “Nu ne temem!” — a fost mesajul cel mai puternic al giganticului marş contra terorismului organizat, câteva zile mai târziu, la care au luat parte circa două milioane de oameni în Paris, alte peste două milioane în oraşe franceze de provincie şi sute de mii în restul continentului.



    În acest fel, Europa s-a mobilizat pentru a-şi reafirma valorile fundamentale, de la dreptul la viaţă la acela al libertăţii de expresie. Mesajul de solidaritate cu Franţa al României tradiţional francofilă, membră a mişcării francofone şi legată de Franţa printr-un parteneriat privilegiat, a fost purtat la marş de preşedintele recent învestit Klaus Iohannis, care s-a aflat în mulţime, alături de zeci de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume.



    Comentând evenimentele dramatice din capitala Franţei, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior aprecia, într-un interviu, că vor mai exista atentate teroriste în Europa. “Serviciile secrete europene sunt pregătite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută”, declara Maior, previziune confirmată zece luni mai târziu.



    În noaptea de 13 spre 14 noiembrie, tot la Paris, 130 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 350 au fost rănite într-un nou val de atentate. Atacurile au vizat sala de concerte Bataclan, terase ale unor baruri şi restaurante şi zona din jurul Stade de France, de la periferia nordică a capitalei franceze. În numai trei ore, un comando jihadist a determinat intrarea unei ţări întregi într-o nouă eră în domeniul securităţii, iar unda de şoc produsă de evenimentele de la Paris încă se simte la nivel mondial.



    Atentatele, în care au fost implicaţi şi tineri musulmani născuţi şi educaţi în Franţa, au fost revendicate de Statul Islamic – grupare teroristă, care, potrivit trezoreriei Statelor Unite, în doar câţiva ani, a devenit cea mai bogată structură de profil din istorie : face contrabandă cu antichităţi, trafic de carne vie şi cere răscumpărări de sute de mii sau milioane de dolari pentru eliberarea celor răpiţi. Beneficiază de donaţii însemnate din partea unor oameni influenţi din lumea arabă şi se estimează că obţine circa 40 de milioane de dolari pe lună doar de pe piaţa neagră a produselor petroliere.



    Venite pe fondul celui mai mare aflux migrator din Europa de după al Doilea Război Mondial, atentatele au influenţat atitudinea cetăţenilor de rând, dar şi a unora dintre decidenţii europeni, existând suspiciuni că între migranţi se infiltrează adepţi ai ISIS. Pe măsura intensificării războiului civil din Siria, unde gruparea jihadistă Statul Islamic a cucerit teritorii întinse pe care le-a unit într-un califat” împreună cu cele pe care le controlează în Irak, valul de refugiaţi a căpătat proporţiile unui exod. Circa un million de persoane şi-au părăsit în acest an ţările de origine, fugind din zonele de conflict sau de sărăcie şi îndreptându-se preponderent spre Germania.



    Au existat voci care au spus că valul migrator spre ţările dezvoltate ale Europei a fost, într-un fel, încurajat de decizia unor lideri europeni de a relaxa politica primirii imigranţilor extracomunitari – estimând că vor rezolva în acest mod problema deficitului de forţă de muncă în ţările pe care le conduc. Astfel, a apărut o situaţie care a provocat diviziuni profunde între guvernele vest-europene şi unele din est, dar şi în interiorul societăţilor din statele blocului comunitar.



    Invocându-se argumentul solidarităţii” europene, în pofida obiecţiilor exprimate de unele dintre ţările UE, s-a decis ca, în următorii doi ani, circa 160 de mii de migranţi să fie repartizaţi ţărilor comunitare, printr-un mecanism al cotelor obligatorii. Totodată, s-a stabilit înfiinţarea aşa-numitelor centre hotspot, în Grecia şi Italia, unde migranţii să fie înregistraţi şi separaţi în imigranţi economici – care să fie repatriaţi în ţările lor – şi refugiaţii a căror cerere de azil este justificată de zona de conflict din care provin şi care pot fi redistribuiţi.



    Pe de altă parte, în încercarea de a stăvili numărul de refugiaţi în Europa, după îndelungi negocieri, la sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat cu Turcia un acord prin care aceasta din urmă a promis să ia măsuri pentru a opri migranţii care-i tranzitează teritoriul. Blocul comunitar s-a angajat în schimb să ofere Ankarei un ajutor economic cu o valoare iniţială de 3 miliarde de euro destinat refugiaţilor aflaţi în Turcia, în special sirieni. UE a acceptat, de asemenea, să deblocheze procesul de aderare a Turciei la UE şi cel de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci. Între timp, SUA şi Rusia şi-au intensificat operaţiunile din Siria, confruntată de mai bine de patru ani cu un război civil, soldat cu numeroase victime, şi unde ISIS şi-a consolidat poziţiile.

  • GAUDEAMUS 2015 la linia de start

    GAUDEAMUS 2015 la linia de start

    Cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio, Târgul Internaţional GAUDEAMUS 2015 va avea loc în perioada 18 – 22 noiembrie în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo. Evenimentul, ajuns la ediţia cu numărul 22, este iniţiat şi organizat de Radio România.



    Târgul Internaţional GAUDEAMUS este principala componentă a Programului LECTURA, proiect de anvergură naţională iniţiat de Radio România în 1994, având ca principal obiectiv susţinerea culturii româneşti prin evenimente expoziţionale dedicate cărţii şi educaţiei.


    GAUDEAMUS va găzdui aproape 300 de expozanţi – un nucleu puternic şi bine definit de edituri româneşti cu tradiţie, instituţii de învăţământ, difuzori de carte şi publicaţii, asociaţii profesionale şi organizaţii active în domeniile cultură şi educaţie, prezente an de an la Gaudeamus, cărora li se adaugă, numeroşi participanţi în premieră.

    Peste 700 de evenimente editoriale şi profesionale care se vor desfăşura la standurile expozanţilor, ale GADIF, Dacia şi BRD Groupe Société Générale şi în spaţiile special amenajate de către organizator în incintă (Sala Cupola – nivel 0.00, Bursa de Contacte, Ceainăria Bernschutz&Co – Gaudeamus şi Salonul de Carte pentru Copii Ion Creangă – nivelul 3.20, Sala Mircea Sântimbreanu – nivelul 7.70).


    Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 18 noiembrie, la ora 12.00.



    Invitatul de onoare al ediţiei este GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România, iar preşedintele de onoare al Târgului GAUDEAMUS 2015 este domnul Victor Ieronim Stoichiţă, reputat cercetător şi profesor de istoria artei, stabilit în prezent în Elveţia.


    Derulată pe parcursul târgului, pe baza biletelor şi a abonamentelor de intrare, Tombola GAUDEAMUS oferă vizitatorilor ediţiei ocazia de a câştiga numeroase premii atractive: 15 gift-carduri BRD, fiecare cu un credit de 200 de lei şi 10 vouchere pentru foto-carte CEWE, în valoare de câte 135 de lei. Câştigătorii premiilor vor fi stabiliţi prin tragerile la sorţi care vor avea loc zilnic, în incinta târgului. Regulamentul tombolei este disponibil în incinta târgului şi pe www.gaudeamus.ro.


    gaudeamus-2014-1.png


    Proiecte GAUDEAMUS


    Proiectul Cărţile se întorc acasă: campanie de donaţie de carte derulată pe parcursul Târgurilor


    GAUDEAMUS, în beneficiul bibliotecilor publice din România. De la lansarea acestui proiect în 2010, peste 140.000 de volume au ajuns, prin generozitatea expozanţilor şi vizitatorilor GAUDEAMUS în peste 340 de biblioteci aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România. Campania va continua şi pe parcursul Târgului Internaţional GAUDEAMUS Carte de Învăţătură; donaţiile de carte se primesc în intervalul 18 – 22 noiembrie la Romexpo, zilnic între orele 10.00 şi 20.00. Fondul de carte astfel constituit va avea ca destinaţie biblioteci publice din oraşul Rupea (judeţul Braşov) şi din localitatea Scoreiu (judeţul Sibiu).



    Invitaţi de nota 10: Olimpicii României – un proiect care îşi propune să aducă în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc, să atragă atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. La GAUDEAMUS 2015, 7 elevi din Bucureşti, medaliaţi cu aur la concursuri internaţionale la diverse discipline, beneficiari ai bursei Meritul olimpic internaţional vor fi premiaţi în cadrul unei festivităţi care va avea loc sâmbătă, 21 noiembrie, ora 15.00, la standul Automobile Dacia. Premiile vor fi oferite de Radio România şi Automobile Dacia.





    Concursul Naţional de Lectură Mircea Nedelciu


    Iniţiat de Radio România, sub numele scriitorului care a fost unul dintre fondatorii Târgului GAUDEAMUS, concursul se află la a XIII-a ediţie şi urmăreşte să retrezească interesul pentru lectură al elevilor de liceu. Finala naţională 2015 va avea loc în cadrul Târgului Internaţional GAUDEAMUS sâmbătă, 21 noiembrie, ora 10.30, la Bursa de Contacte (nivel 3.20). Participanţii sunt câştigătorii etapelor zonale organizate de-a lungul anului în întreaga ţară de studiourile regionale Radio România.


  • O cafenea luptă cu viciile

    O cafenea luptă cu viciile

    Într-un oraş
    aglomerat şi aflat parcă în permanetă alergare după ceva, a fost deschisă cu o
    lună în urmă o cafenea terapeutică. Este un concept unic de cafenea, cu
    tematică şi evenimente concentrate în jurul formelor de terapie: psihoterapie,
    art-terapie, terapie ocupaţională, am aflat de la iniţiatorii acestui proiect.
    O cafenea terapeutică unde vă puteţi opri pentru relaxare sau pentru o discuţie
    cu terapeuţii de aici.


    Andreea Grigore, managerul cafenelei Therapy, ne-a
    povestit de unde a pornit proiectul: Conceptul de la care s-a
    pornit a fost crearea unui spaţiu în care
    se poate lua masa, în care se poate servi un suc detox de cea mai bună
    calitate, în care muzica se aude difuz şi plăcut, în care poţi lucra în
    linişte, în care eşti înconjurat de plante, în care aerul e curat. Designul e
    simplu, dar e primitor, e luminos. Este o cafenea făcută pe fonduri europene,
    de către ONG-ul ALIAT. În primul rând, e visul altcuiva, nu al meu, dar eu am
    intrat în visul acesta şi anume de a face o cafenea în care să nu se fumeze, să
    nu se bea alcool. Suntem doi manageri, eu şi colegul meu, Razvan Marin, o fire
    mai artistică şi mai zăpăcită, cu o fire mai business. Suntem complementari şi
    asta e super. Este armonie aici.



    Am mai aflat de la Andreea Grigore că toată lumea
    întreabă de ce este o cafenea terapeutică. Şi deşi este un proiect în creştere
    şi nu există încă o listă de evenimente, au venit deja oameni pentru terapie
    oncologică, pentru terapie prin desen, prin pictură, prin muzică, prin
    artă. Iar spaţiul este deosebit de
    primitor.

    Andreea Grigore: Cafeneaua Therapy este aşezată în
    centrul Bucureştiului, într-o casă foarte frumoasă, mare, care aparţine unei
    doamne care a cumpărat-o de la familia Sturza. Are o istorie frumoasă casa şi
    cred că a păstrat o energie pe care o găsim aici. Toată lumea a observat
    energia casei, pentru că efectiv, vin aici şi se simt bine. Cred că este un
    spaţiu de care Bucureştiul avea nevoie. Am vrut să facem un spaţiu foarte
    luminos. Am colaborat cu o prietenă care se ocupă de plante de vreo 15 ani şi
    ea ne-a adus toate plantele aici. A venit, a văzut spaţiul şi vine săptămânal şi
    mai aduce două-trei plante. Pentru că nu se fumează, nu se bea alcool, clar
    este un spaţiu care se potriveşte plantelor şi arată un pic ca o florărie. Este
    un spaţiu în mişcare, pentru că plantele urmează să crească, cel puţin avem
    câteva liane care ajung până sus, o să se facă un fel de grădină botanică.



    Şi pentru că este un proiect în devenire, am întrebat-o pe Andreea Grigore,
    care îi sunt planurile de viitor: Avem o terasă destul de
    mare, care o să fie împărţită în cinci module şi fiecare modul o să fie altfel.
    Unul o să fie cu viţă sălbatică, altul cu cactuşi, cinci module diferite, cu
    cinci feeling-uri diferite, umbroase şi foarte liniştite, în care şi mobilierul
    o să difere. Casa nu e foarte mare, dar are trei spaţii mari, care sunt diferite.
    E camera de conferinţe, în care oamenii se adună, pot închide uşile, pot scrie
    pe tablă, e un spaţiu făcut pentru asta, dar oamenii pot să şi mănânce aici sau
    să-şi organizeze un eveniment. Mai e camera mare, care o să fie ca o sală de
    mese, acea cameră are un colţ cu perne de care oamenii sunt foarte atraşi.
    Camera lungă are un spaţiu expoziţional în care o să expunem. Acum sunt păpuşi
    pe care le face tot ALIAT-ul.



    Fiind o întreprindere socială, Café Therapy
    foloseşte produse de la alte întreprinderi sociale, fără ispita de a face
    comerţ clasic. Astfel, produsele folosite sunt româneşti şi de calitate, pentru
    că aşa cum ne-a spus interlocutoarea noastră, despre asta este vorba: despre a
    face lucruri bune şi de privit şi de mâncat şi de privit şi de auzit.Fiind
    un proiect ALIAT, cafeneaua se doreşte un promotor al vieţii sănătoase, dar
    este şi o ocazie pentru ca oamenii să afle despre alte proiecte de profil.
    Revine cu detalii Andreea Grigore: E o zonă pe care ALIAT-ul
    nu a avut-o până acum. Ei au grădiniţe, au clinici, ALIAT-ul este Alianţa
    Împotriva Alcoolului şi Toxicomaniilor, de aceea nu se bea şi nici nu se
    fumează aici. Făcând o cafenea, ei au ieşit în lume; oamenii vin ca să mănânce,
    să se simtă bine, să întrebe despre ce este vorba. Am norocul că am o echipă de
    oameni la fel de implicaţi ca mine şi Răzvan, care chiar au zis că vor să facă
    lucruri: să facă dulceaţă, să facă compot, să facem aluat de pâine, ceea ce e foarte important. În afară de
    produsele de bar, cafea foarte bună, din mai multe tipuri de cafea, toate
    fresh-urile din lume, din tot ce se poate stoarce, mai ales din România, o să
    facem tot ce înseamnă suc, din struguri, din mere, din pere, sănătate cât se
    poate. Iar la bucătărie, am angajat o bucătăreasă foarte simpatică, cu foarte
    multă pasiune, care a înţeles conceptul nostru şi care o să-şi pună total
    amprenta pe bucătărie. Va fi o mâncare bună, sănătoasă, cu păsări luate de la
    ţărani.



    Dincolo de tentaţiile culinare făcute de la
    materie primă în bucătăria proprie, mâncăruri care vor putea fi consumate la
    cafenea sau comandate, în cazul în care vă aflaţi în zone apropiate, Café
    Therapy se va organiza în jurul unor evenimente. Puteţi consulta lista
    evenimentelor pe Facebook şi puteţi să vă adresaţi organizatorilor în care doriţi
    dvs. să iniţiaţi un eveniment. Oricum la Café Therapy starea de bine e la ea
    acasă.

  • Organizarea de evenimente

    Organizarea de evenimente

    Piaţa românească abundă de conferinţe, seminarii,
    mese rotunde, lansări de firme, de mărci sau de servicii. Echipele specializate
    în organizarea unor astfel de evenimente pot asista clienţii în activităţi
    pornind de la realizarea conceptului general al evenimentului şi până la
    detalii cum ar fi editarea alocuţiunilor, grafica invitaţiilor, realizarea
    scenografiei, a obiectelor promoţionale şi primirea invitaţilor.


    În Bucureşti,
    conferinţele, seminariile şi alte asemenea manifestări sunt găzduite mai ales de
    către marile hoteluri, între care se numără Marriott, Athenee Palace Hilton,
    Howard Johnson, Crowne Plaza, Intercontinental, Radisson, Novotel, Phoenicia,
    Rin Grand Hotel. Ar fi de remarcat şi că sălile de evenimente din hotelurile de
    cinci stele din Bucureşti sunt modernizate de curând şi reprezintă instrumente
    de vânzare a celorlalte servicii oferite, respectiv cazare, restaurant,
    servicii personale. O parte dintre cei care organizează evenimente în sălile
    din hoteluri cumpără, aşadar, şi serviciul de cazare, în condiţiile în care 80%
    din clienţii hotelurilor de cinci stele vin în interes de afaceri. De altfel,
    între 35% şi 45% din veniturile hotelurilor provin din organizarea de
    evenimente şi din restaurantele pe care le deţin. Evenimente se organizează şi
    la World Trade Center-Bucureşti şi la Centrul Internaţional de Conferinţe de la
    Palatul Parlamentului, a doua clădire din lume, ca suprafaţă, după Pentagon. În
    acest centru, care oferă 7 săli ce au capacităţi de până la 2 mii de persoane,
    tarifele de închiriere variază între 1.500 şi 7.000 de euro pe zi.

    Pe de altă parte, potrivit organizatorilor de conferinţe,
    costul pentru un invitat, la un seminar de afaceri care are loc în Bucureşti,
    poate ajunge la 100 de euro pe zi. De exemplu, bugetul estimativ pentru
    serviciile necesare organizării unei conferinţe de afaceri, pe durata unei
    zile, pentru 20 de persoane, este de aproximativ 1.600 de euro. Între aceste
    servicii, închirierea unei săli de 20 de persoane costă cca. 450 de euro pe zi,
    iar echipamentul video – 200 de euro. Editarea şi distribuirea invitaţiilor
    costă 200 de euro, iar închirierea echipamentului pentru traduceri simultane -
    cca. 150 de euro pentru o zi, pentru o conferinţă de afaceri ce reuneşte 20 de
    persoane.

  • Organizarea de evenimente în Bucureşti

    Organizarea de evenimente în Bucureşti

    Deşi nu există date oficiale cu privire la numărul de evenimente organizate anual în Bucureşti, cele cca. 80 de săli cu această destinaţie din hotelurile de cinci stele din Capitală aduc anual încasări de 30 — 40 de milioane de euro. Capacitatea totală a celor 80 de săli este de 12.000 de persoane, iar suprafaţa acestora — de 10.700 de metri pătraţi. Spre exemplu, o sală de conferinţe cu o capacitate de 400 de locuri dintr-un hotel de cinci stele din Bucureşti poate avea un tarif de închiriere de peste 3.000 de euro pe zi. Iar dacă se adaugă serviciile de catering şi echipamentele tehnice necesare, costul creşte cu alte câteva mii de euro.



    Astfel, la unul dintre aceste hoteluri, pentru o conferinţă clasică de 8 ore pe zi, care include două pauze de cafea, prânzul şi dotările sălii, costul este de 160 de lei (cca. 36 de euro) de persoană în weekend, iar în timpul săptămânii — de 120 de lei (cca. 27 de euro) de persoană, pentru a stimula cererea. La Palatul Parlamentului, una dintre cele mai mari clădiri din lume, în sălile de conferinţe pot fi găzduite până la 1.500 de persoane, iar preţul de închiriere a unei săli se ridică la 6.000 — 7.000 de euro. Iar Sala Tronului din Muzeul Naţional de Artă al României (fostul Palat Regal) poate fi închiriată cu 10.000 de euro pe zi.



    Echipele specializate în organizarea conferinţelor, seminariilor, meselor rotunde, lansărilor de firme, de mărci sau de servicii îşi pot asista clienţii în activităţi pornind de la realizarea conceptului general al evenimentului şi până la detalii cum ar fi editarea alocuţiunilor, grafica invitaţiilor, realizarea scenografiei, a obiectelor promoţionale şi primirea invitaţilor. Ar fi de remarcat şi că sălile de evenimente din hotelurile de cinci stele din Bucureşti sunt modernizate de curând şi reprezintă instrumente de vânzare a celorlalte servicii oferite, respectiv cazare, restaurant, servicii personale.



    O parte dintre cei care organizează evenimente în sălile din hoteluri cumpără, aşadar, şi serviciul de cazare, în condiţiile în care 80% din clienţii hotelurilor de cinci stele vin în interes de afaceri. De altfel, între 35% şi 45% din veniturile hotelurilor provin din organizarea de evenimente şi din restaurantele pe care le deţin.

  • Organizarea de evenimente în Bucureşti

    Organizarea de evenimente în Bucureşti

    Piaţa românească abundă de conferinţe, seminarii, mese rotunde, lansări de firme, de mărci sau de servicii. Echipele specializate în organizarea unor astfel de evenimente pot asista clienţii în activităţi pornind de la realizarea conceptului general al evenimentului şi până la detalii cum ar fi editarea alocuţiunilor, grafica invitaţiilor, realizarea scenografiei, a obiectelor promoţionale şi primirea invitaţilor. Multe societăţi de profil sunt reunite în Asociaţia Naţională a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii ai cărei membri gestionează în mod direct sau furnizează servicii specializate pentru o medie anuală de cca 800 de evenimente, dintre care peste 100 sunt târguri şi expoziţii şi peste 600 sunt congrese, conferinţe, seminarii, lansări de produse şi sesiuni de training, aceste evenimente reunind cca. 1.200.000 — 1.500.000 de participanţi pe an.



    În Bucureşti, conferinţele, seminariile şi alte asemenea manifestări sunt găzduite mai ales de către marile hoteluri, între care se numără Marriott, Athenee Palace Hilton, Howard Johnson, Crowne Plaza, Intercontinental, Radisson, Novotel, Phoenicia, Rin Grand Hotel, dar şi de către World Trade Center-Bucureşti şi Centrul Internaţional de Conferinţe de la Palatul Parlamentului, a doua clădire din lume, ca suprafaţă, după Pentagon. În acest centru, care oferă 7 săli ce au capacităţi de până la 2 mii de persoane, tarifele de închiriere variază între 1.500 şi 4.500 de euro pe zi.



    Pe de altă parte, potrivit organizatorilor de conferinţe, costul pentru un invitat, la un seminar de afaceri care are loc în Bucureşti, poate ajunge la 100 de euro pe zi. De exemplu, bugetul estimativ pentru serviciile necesare organizării unei conferinţe de afaceri, pe durata unei zile, pentru 20 de persoane, este de aproximativ 1.600 de euro. Între aceste servicii, închirierea unei săli de 20 de persoane costă cca. 450 de euro pe zi, iar echipamentul video – 200 de euro. Editarea şi distribuirea invitaţiilor costă 200 de euro, iar închirierea echipamentului pentru traduceri simultane – cca. 150 de euro pentru o zi, pentru o conferinţă de afaceri ce reuneşte 20 de persoane.

  • Organizarea de evenimente în Bucureşti

    Organizarea de evenimente în Bucureşti

    Deşi nu există date oficiale cu privire la numărul de evenimente organizate anual în Bucureşti, cele cca. 80 de săli cu această destinaţie din hotelurile de cinci stele din Capitală aduc anual încasări de 30 — 40 de milioane de euro. Capacitatea totală a celor 80 de săli este de 12.000 de persoane, iar suprafaţa acestora — de 10.700 de metri pătraţi.



    Spre exemplu, o sală de conferinţe cu o capacitate de 400 de locuri dintr-un hotel de cinci stele din Bucureşti poate avea un tarif de închiriere de peste 3.000 de euro pe zi. Iar dacă se adaugă serviciile de catering şi echipamentele tehnice necesare, costul creşte cu alte câteva mii de euro. Astfel, la unul dintre aceste hoteluri, pentru o conferinţă clasică de 8 ore pe zi, care include două pauze de cafea, prânzul şi dotările sălii, costul este de 160 de lei (cca. 36 de euro) de persoană în weekend, iar în timpul săptămânii — de 120 de lei (cca. 27 de euro) de persoană, pentru a stimula cererea.



    La Palatul Parlamentului, una dintre cele mai mari clădiri din lume, în sălile de conferinţe pot fi găzduite până la 1.500 de persoane, iar preţul de închiriere a unei săli se ridică la 6.000 — 7.000 de euro. Iar Sala Tronului din Muzeul Naţional de Artă al României (fostul Palat Regal) poate fi închiriată cu 10.000 de euro pe zi.



    Echipele specializate în organizarea conferinţelor, seminariilor, meselor rotunde, lansărilor de firme, de mărci sau de servicii îşi pot asista clienţii în activităţi pornind de la realizarea conceptului general al evenimentului şi până la detalii cum ar fi editarea alocuţiunilor, grafica invitaţiilor, realizarea scenografiei, a obiectelor promoţionale şi primirea invitaţilor. Ar fi de remarcat şi că sălile de evenimente din hotelurile de cinci stele din Bucureşti sunt modernizate de curând şi reprezintă instrumente de vânzare a celorlalte servicii oferite, respectiv cazare, restaurant, servicii personale. O parte dintre cei care organizează evenimente în sălile din hoteluri cumpără, aşadar, şi serviciul de cazare, în condiţiile în care 80% din clienţii hotelurilor de cinci stele vin în interes de afaceri. De altfel, între 35% şi 45% din veniturile hotelurilor provin din organizarea de evenimente şi din restaurantele pe care le deţin.