Radio România Internațional

Tag: evenimenti culturali

  • Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

    Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

    Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai Eminescu. Aestă dzuuă easti ahărdzită a culturãllei, artăllei şi efortului academic românescu, sumliniindalui rolu al Mihai Eminescu tru modelarea a identitatillei culturală naţională, pritu contribuţiili a lui tru literatură, jurnalismu, filosofie şi teatru. Anlu aestu, s’umplu 175 di ani di la amitarea aţilui cari easti lugursitu nai ma marli poet român. Dzuua Culturãllei Naţionale fu iniţiată di fostul prezidentu ali Academie Române, Eugen Simion, şi vulusitã di Parlamentul a Româniillei, tru anlu 2010.

     

    Adrian Cioroianu, directorlu a Vivliotecăllei Naţionale a României, easti cu minduita cã aestã dzuuă lipseaşti s’hibă sărbăturisită tru tuti dzălili a anlui, nu maş tru 15 di yinaru. „Tru minduita mea, easti ună idhee multu bună apufusearea unãllei Dzuuă a Culturãllei Naţionale, tru contextul tru cari cultura armâne, minduescu, protlu sturu a identitatillei tru iţi suţiitati, nica şi tru suţiitatea româneascăˮ, cundille Adrian Cioroianu. Aestu adăvgă că goala apufuseari a unãllei Dzuuã a Culturãllei Naţionale îlli ţăni adunaţ stogu responsabilii a culturăllei, a deapoa tru tută vãsilia, s’ţãnu manifestaţii cari, multi di eali, suntu multu buni şi cari, ună turlie, agiungu s’hibă unã paradigmã di buni practiţ.

     

    Agiumtă la a XV-a ediţie, Dzuua Culturãllei Naţionale easti yiurtusitã tru tuti comunităţli bãnati di români, năuntrulu icã nafoara a sinurloru a vãsiliillei. Bucureşti şi tru văsilie, fură programati multi evenimente: conferinţi, debaturi, concerte şi expoziţii, a deapoa la multi muzee intrarea easti fără pãlteari. Anamisa di evenimentili ndreapti tru capitală s’arãdãpsescu lansări di carti, di caduri, ateliere di creaţie, debateri şi spectacole. Vivlioteca Centrală Universitară „Carol I” programã unã „Serată Eminesciană” ahărdzitã ti Dzuua a Culturãllei Naţionale, evenimentul avândalui protagonişti soprana Arlinda Morava, actorul Claudiu Bleonţ şi pianista Adriana Alexandru.

     

    Ti Dzuua Culturãllei, cărţã, conţerte, emisiuni şi piese di teatru radiofonic s’avdu pi frecvenţili a posturlor Societatillei Române di Radiodifuziune. Posturli Radio România Regional, Radio România Antena Satelor, Radio România Internaţional, Redacţia Minorităţi şi Radio România Radio 3Net ndreapsiră programe speţiali ahărdziti ti aestã sărbătoari şi temillei di prota thesi a auştui an: licşurarea ti agiundzeari la cultură tră publiclu largu.

     

    Tru brumaru 2024, Institutlu Național tră Cercetare și Formare Culturală lansã „Barometrul di Consum Cultural 2023. Comunități di consum tru contextul alãxerloru suţiitaliˮ. Uidisitu cu cercetărli, frecvența vizitarillei obiectivili cu relevanță culturală criscu iruşea. Asi, 67% ditu respondențã vizitarã monumenti istoriţi și situri arheologhiţi nai ma pţãnu unãoarã tru an tru 2023, andicra di 59% tru 2022, iara 45% vizitarã un muzeu, unã expoziție icã unã galerie di artă nai ma pţãnu unãoarã tru an tru 2023, andicra di 30% tru 2022.

    Autoru: Leila Cheamil
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Dzuua Culturăllei Națională, tru România

    Dzuua Culturăllei Națională, tru România

    La 16 di brumaru 2010, parlamentarlli româñi adopta un proiectu di nomu pritu cari 15 di yinaru, dzuua di amintari a poetlui Mihai Eminescu, agiundzea s’hibă Dzuua Culturăllei Națională. Prota yiurtuseari a dzuuăllei di 15 di yinaru sumu aesti auspicii s’feaţi tru 2011, dupu unu mesu di la publicarea a nomlui tru Monitorlu Oficial ali Românie. Inițiatorlli aluştui nomu, anamisa di cari lli-arădăpsimu și pi senatorlu liberal di atumţea, actorlu Mircea Diaconu, videa Dzuua Culturăllei Naţională ca pi ”ună dzuuă tru cari nu maş că yiurtusimu un mari creator, ama şi ună dzuuă di reflecţie mutrindalui cultura română, tut cu tut, şi a proiectilor culturale di sinferu naţional. Orlea zorlea, s’bagă problema cara tru 15 di yinaru lu-yiurtusimu pi Eminescu ică tută cultură națională.



    Apandisea tutu cama ghini ti akicăseari, alasă cali dişcllisă a aţiloru dauă semnificații, atea ofiţială, adusă di textul legislativ, și aţea istorică, amintarea a aţilui ţi easti lugursitu poetlu național a româñilor. Mihai Eminescu s-amintă tru 1850 și muri tinir, pi ilikia di maş 39 di añi, ardzânda tru fleama a geniului a lui. Easti lugursitu un poet romantic iara poeziile și poemili a lui ciudusescu şi adză pritu muşuteaţaa a limbăllei, simfunia a ritmolui, și mărillea a viziunillei filosofiţi. Eminescu aprăftăsi s’bagă pi carti nu maş ună operă poetică avută și niacumtinată ama și multi ngrăpseri tru proză, articoli di jurnalu și comentarii tru lenu turlii di dumenii, nica şi atelu economic și atelu suţial. Fortuma di manuscrise Mihai Eminescu misură 14 di ñilli di frăndză şi suntu la Academia Română, aclo iu și poetlu fu tiñisitu cu intrarea, post-mortem.



    Miza sărbăturisearillei ti Dzuua a Culturăllei Națională nu s’dănăseasti maş la evocarea a marilui poet că, nica ş-cama multu, nkisindalui di la aestu momentu, s’hibă ndreapti cât cama multi evenimente culturali, ahărdziti ică nu a poetlui. Eminescu easti adusu aminti şi tru 15 di cirisaru, dzuua când, tru 1889, el dusi la Atelu di Analtu. Easti sărbăturisitu și tră mărli a lui creații ama, pănu tru soni, nu easti ananghi di ună ucazi ică furñie tra să si zburască di Eminescu, di poezia a lui, di ngrăpserli a lui ică di bana a lui, ma pţănu ică ma multu. S’lugurseaşti că știm tuti ti poet, că numata ari vără episod nicunuscut s’iasă tru videală, ună aiami tru menga a publiclui. Ama tamam tră aţea că avem impresia că Eminescu nu mata nă aduţi surprizi, li aflămu, ama, aclo iu easti poetlu, tru ngrăpserli a lui.



    Pănu ttu soni, nu ari ună limită di receptare a creațiillei a lui, acă anviţămu a lui poezii ditu protili clasuri. Indiscutabil, lectura a poeziilor a lui, tu lenu turlii di ilikii, tru lenu catandisi, tru lenu momente ali istorie tru societati, nă bagă dinintea a niscăntoru emoții năi, a născăntoru discupiriri, pănu tru soni.



    Emblematic tră opera al Eminescu easti, dealihea, poemlu ”Luţeafirlu”, aţelu di 98 di strofi, declarat tora ayoñea, de World Records Academy, ca hiindalui ”nai ma lungu poemu a vrearillei”. Poetlu ahuhri s’lu ngrăpsească pi ilikia di 23 di ani, ama publicat tru premieră va s’facă pisti 10 añi. Tru 1883, tru Almanahlu a societatillei studențești ”România Jună” ditu Viena alăncea anămusitlu poem filosofic di vreari. El easti publicat și tru tomlu princeps Poesii”, scos tru 1884, sumu areapta a criticlui literar Titu Maiorescu.



    Ași cum ”Luţeafirlu” alănci, prota, la Viena și easti cunuscut și pricunuscut tru xinătati, tut ași sărbăturisirea ti Dzuua a Culturăllei Națională nu dănăseaşti maş la creația di limbă română și niţi la România. Tut ma multi evenimente culturale s’ndregu, la 15 di yinaru, tru România și pisti tut tru lumi, cu subiecte ditu lumea eminesciană și a litearturăllei, ngheral, ditu muzică, arti plastiţi, cinematografie. Cama minutişu, acă nu acăţămu tru isapi tuti formulili posibile ică practicati pănu tora, zburămu di concerte și filme, lansări di carte, lecturi publiţi, manifestări omagiale și di evocari, vernisaji, spectacole vizuali moderni.



    Și cara nu va s’aprăftăsimu s’videmu ică s’avdzămu ici ţiva ditu arada a aluştoru, va s’dişcllidemu ună carti de scrieri literare, tru română ică altă limbă, apriduţeari ică nu, și va s’videmu anămusiti thami di cultură, nica şi tru texti cunuscute și multu vruti, aieri ş-adză. ”Fu nă oară ca tru pirmithi / Fu ca vărnăoară”.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala