Imaginile a ampăturarillei armatlor greale pi geadiili ali Rusie, cătă Moscova, ş-aduţi tamam cu 24 di şcurtu 2022, dzuua cându tancurli arusești alăga pi călliurli ali Ucraină, cătă Kiev. După Dzuua Wagner tru Rusia, ică prota vizită cu tancul tru Rusia a atiloru cari, di arada nidzea la soţ cu tancul, işiră tu migdanai ma multi ciuduseri și ntriebări. Prota nă ntribămu desi turnarea cu 180 di gradi a armatllor a mercenarlor aruși poati ică nu poati s’nă ciudusească. Acă lugursea că măkilipsirea a ucrainenilor easti ună borgi națională, Moscova acllimă la atacă și foștilli teroriști ceceni, și naua vedetă a atiloru momenti, nicănuscuta forță letală ţi poartă numa a unui cunuscut compozitor ghirmanu. Să zbură și pi aestă temă, căţe numata himu sigura că easti zborlu di număsitul compozitor ca izvuru hagiograficu tră număsearea a armatăllei privată thimilliusită di Moscova. Nu știm ţi vru Prigojin cându aputrusi Rusia, ama niţi ţi vru Putin cându atacă mișeleasti Ucraina nu știm. Tora, ditu cearei, pareia cabaia tu numiru di paramilitari aruși agiumsi ună problemă. Dzălili di reacții acidi a șeflui Wagner, Evgheni Prigojin, s-alăxiră tru atacuri directe, tru critiţ ti nipistipseari până tu aestu kiro. Cara askirladzlli al Ramzam Kadîrov suntu ună armată di operetă, mercenarllii Wagner suntu mintiţ tu ma multi operațiuni internaționale.
Tru ma multi văsilii africane, armata Wagner fu grită și arădăpsită pi teren ca ună alternativă la implicarea a născăntoru forți militare europeani di ţăneari ali iriñi. Ana lă griră a mercenarloru aruși, născănţă lideri africani minduiră că afanu va li facă născănti puteri coloniale cari li stăpuiră. Eara prezentați tu arada di consilieri militari iara ascultarea a loru andicra di Moscova eara un atu a prezențăllei a lor tru teren. Fără ună analiza ti hăirea a prezențăllei mercenarilor ruși tru conflictili ditu Africa, s’bagă ntribarea ţi statut va s’aibă elli tora, după ţi șeflu a loru mută caplu. Nu mata poati s’hibă zborlu ti “Wagner” ca tră ună forță informală ţi are dinăpoi putearea nilimitată a nai ma teslui stat ditu lume. Formula a “tratatului di irine di Rostov pi Don” lă caftă a wagnerienilor s’intră tru carlu ali armată regulată arusă. Unăoară bitisitu aestu lucru, văsiliili africane va s’aibă pi napandica askeri arusești pi teritoriul a lor.
Experiența di secoli a născăntoru state est-europeane, și maxus experiența a văsiliiloru postbelică a aluştoru văsilii aflate mardezina di contactulu cu Rusia spun limbidu că un ahtari ;ucru nu easti vrutu. Ucraina ari trupi a pseudo-statlui autointitulat Wagner pi teritoriul a llei. Regulile internaționale nu da izini a niscăntoru armate private sllia parti la polimi. Eali agiungu, tru virtutea aluştoru nomuri, parei paramilitare paranomu ţi va s’hibă asparti. Turnăndalui armatli contra a foștilor nicukiri absoluți di la Moscova, alumtătorllii Wagner ies di sumu scutlu vigllitoru a statlui rus și agiungu proscrișlli al Putin. Tru Rusia, atelli aputrusiţ di Wagner vidzură ţi va s’dăcă, ca ţivil, s’eşţă anvărligatu di lenu turlii di personaje ghini armătusiti, camuflate și tru uniformi di turlie militară. Idyea cum tru Ucraina di aoa şi un an, populația ditu Rostov fudzi la ta s’llia trenurli a purtarillei, după ţi guliră dukeñili alimentare. Cahara di rușlli cari s-adunară la gară, tu dzuua auto-invaziillei, că nu-lli bombard vărnu. Ti amărtie, și alță civili, aruși aestă aradă, vidzură frixea și nesiguranța a polimlui, frixea, nesiguranța și polimlu pi cari arușllii li ddusiră tru Ucraina.
Parafrazăm un filmu romantic franco-american și nă ntribămu desi nă ariseaşti Wagner. Filmul ti cari lu-aduc aminti ari numa “Goodbye again” iara titlul a lui tru România easti “Vă ariseaşti Brahms?”. Anatole Litvak, regizorlu a filmului, ucraineano-lituanian, eara amintatu Kiev!
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala