Tag: evolutie

  • Jurnal românesc – 03.05.2017

    Jurnal românesc – 03.05.2017

    Deputatul de diaspora, Doru Petrişor Coliu, este de părere că abuzul justiţiei finlandeze faţă de cetăţenii români atinge cote inimaginabile. Potrivit lui, mamă a trei copii, Camelia Smicală, cetăţean român care locuieşte în Finlanda, este victima unor abuzuri deosebit de grave din partea justiţiei şi poliţiei finlandeze, precum şi a Serviciului de protecţie a copilului din această ţară. Doru Petrişor Coliu apreciază, într-un comunicat, că poliţia finlandeză şi Serviciul de protecţie a copilului încalcă grav dreptul la viaţă şi la integritate fizică al Cameliei Smicală. În procesul pe care finlandezii i l-au intentat pentru defăimarea autorităţilor atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii, românca a suferit un alt abuz fiind condamnată la 6 luni de închisoare. Lista abuzurilor continuă cu şantajul exercitat asupra sa de către angajatori. Deputatul de diaspora a solicitat MAE să depună toate eforturile în vederea dezbaterii acestui caz de încălcare a drepturilor omului în cadrul şedinţelor ONU. Cazul copiilor luați de lângă mama lor româncă a constituit la 21 februarie tema audierilor ambasadorului Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, la Comisia pentru românii de pretutindeni a Camerei Deputaţilor, scopul discuțiilor fiind aflarea detaliilor legate de acest caz considerat de parlamentari ca fiind o dramă, un abuz. Ambasadoarea Finlandei la București a dat asigurări, cu acea ocazie, că autoritățile din țara sa sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viață pentru toți copii, indiferent de proveniența etnică a acestora. De asemenea, potrivit legislației privind protecția copilului, se asigură apărarea dreptului copilului sau atunci când părinții acestui nu sunt în poziția în care să-i asigure “o copilărie sigură”.



    Preţurile pentru casele şi apartamentele din România din zonele urbane vor creşte cu 8-10% până la finalul anului, comparativ cu tarifele din 2016, potrivit unei analize realizate de o companie de servicii imobiliare. Conform analizei, anul trecut, în România, preţul mediu de vânzare pentru un apartament din zona urbană a fost de 1.150 euro/mp. De asemenea, o evoluţie asemănătoare este aşteptată şi în ceea ce priveşte chiria apartamentelor din zonele urbane, caz în care, până la finalul acestui an, preţul/mp va creşte cu circa 7-10% faţă de tariful mediu din 2016, situat la 550 euro/mp. Situaţia din România este asemănătoare cu cea a multor state din Europa, creşterile de 10% pe segmentul apartamentelor din zona urbană fiind remarcate şi în ţări precum Olanda şi Spania, ajungând chiar şi până la 16% în Malta. De asemenea, pieţele imobiliare din Portugalia, Grecia şi Scoţia arată semnale concrete de stabilizare, numărul de tranzacţii fiind aşteptat să crească în aceste țări.



    Anul trecut, aproape 90.000 de români au aplicat pentru un loc de muncă în străinătate, iar o treime dintre ei erau tineri cu vârste între 25 şi 35 de ani. Specialiştii apreciază că tinerii trebuie încurajaţi şi pregătiţi încă din şcoală pentru viitoarea profesie, iar statul trebuie să le ofere soluţii de integrare pentru a nu mai pleca din ţară. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, a propus câteva modalităţi prin care aceştia ar putea fi sprijiniţi. Potrivit acestuia, statul trebuie să dea frâu liber iniţiativelor private. Totodată, tinerii trebuie să înţeleagă că, fără educaţie şi fără competenţă, nu pot să-şi găsească un loc în societate, iar băncile şi finanţatorii să fie mai dispuşi să rişte bani pe anumite idei ale acestora. Fiecare parte a societăţii are ceva de făcut ca lucrurile să se îmbunătăţească – mai consideră Cristian Pârvan, care crede că România trebuie să dea o şansă tinerilor să ocupe un loc de muncă şi să-şi demonstreze competenţa prin concursuri corecte.

  • Starea economiei la schimbarea guvernului

    Starea economiei la schimbarea guvernului

    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, consideră
    că, după depunerea mandatului Executivului, este nevoie de formarea rapidă a
    unui nou guvern. Aceasta, pentru a nu lăsa loc incertitudinii într-o perioadă
    în care economia ţării merge bine.

    Mugur Isărescu: Efectele
    vor depinde de rapiditatea cu care se va forma noul guvern şi de deciziile pe
    care le va lua noul guvern; ceea ce pot să vă spun este că în prezent situaţia
    macroeconomică pe care noi o monitorizăm şi de care răspundem este stabilă, în
    general poziţia economică a ţării este bună şi că ne-am creat acel câmp de
    acţiune şi acea poziţionare pentru a face faţă unei situaţii, să îi spunem mai
    dificilă.

    BNR a
    decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75 la sută pe an şi a
    rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei şi valută. Guvernatorul Băncii
    Centrale a justificat deciziile prin situaţiile nesigure din prezent: pe plan
    intern – lipsa bugetului pentru anul viitor, iar la nivel internaţional -
    evoluţia principalelor economii emergente şi mai ales a Chinei.

    Mugur
    Isărescu: Pe plan intern, procesul de numire a unui nou
    guvern accentuează incertitudinile legate de mixul de politici macroeconomice,
    mai ales că bugetul este încă neconfigurat. Mediul extern continuă, de
    asemenea, să fie marcat de incertitudini, având ca surse principale evoluţiile
    economice din China şi din alte state emergente majore, cu implicaţii asupra
    creşterii economice a zonei euro, dar şi la nivel global.

    Pe de altă parte,
    Isărescu a spus că rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la niveluri negative şi
    chiar s-a plasat pe un palier inferior celui anticipat, în principal ca urmare
    a scăderii peste aşteptări a preţului combustibililor. El a adăugat că inflaţia
    va înregistra valori situate sub zero şi în următoarele trei trimestre, urmând
    apoi să revină pe trend pozitiv, dar fără a depăşi 1,5% până la începutul
    anului 2017.

    În plus, a mai spus guvernatorul, activitatea de creditare şi-a
    consolidat evoluţia pozitivă pe seama creşterii componentei în lei care, pentru
    prima dată după aproape opt ani, a depăşit ponderea deţinută de împrumuturile
    în valută.

    Evoluţia buna a economiei româneşti este confirmată de Comisia
    Europena în prognoza sa de toamnă. Executivul comunitar a îmbunătăţit previziunile privind
    creşterea economică a Romaniei până la 3,5% în acest an şi 4,1% in 2016. Şi Banca
    Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit în creştere estimările
    privind avansul economiei româneşti în 2015 şi 2016 la 3,5%, respectiv, 3,7%.
    In cel mai recent raport elaborat de instituţie şi publicat, joi, BERD afirmă
    că România va înregistra cea mai mare creştere economică din sud-estul Europei
    în acest an.