Radio România Internațional

Tag: evolutii

  • Evaluări şi evoluţii economice

    Evaluări şi evoluţii economice

    România a înregistrat
    un proces continuu de recuperare a decalajelor care o separă de statele
    dezvoltate, inclusiv pe perioada crizei financiare globale, a declarat
    viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, la conferinţa
    România 10 ani în UE. Progrese, perspective de dezvoltare, provocări,
    desfăşurată la Bucureşti. El a reafirmat
    că, din
    perspectiva politicii monetare, nu există altă opţiune pentru România decât aderarea
    la zona euro, care este un proces asumat la momentul intrării ţării în Uniune.

    Liviu
    Voinea: Locul firesc al României este în zona euro. Decizia de
    a intra în zona euro a fost deja luată atunci când am intrat în UE. Trecerea la
    euro nu ţine însă loc de panaceu. Intrarea în zona euro nu asigură în sine
    bunăstarea. Bunăstarea ar trebui să ne-o asigurăm singuri, încă înainte să
    intrăm în zona euro. Este nevoie de continuarea reformelor structurale înainte
    de a intra, astfel încât să atingem o convergenţă mai ridicată a veniturilor şi
    a structurii economiei, pentru a fi mai aproape de condiţiile unei zone
    monetare optime    .

    Voinea a explicat că aderarea la zona euro nu reprezintă
    doar o schimbare de bancnote sau de monede, ci este un proces complex cu
    implicaţii diverse şi profunde, care poate fi declanşat numai printr-o decizie
    politică bazată pe un larg consens în societate.

    Prezent la Conferinţă, adjunctul
    şefului de misiune al Ambasadei SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a subliniat că
    pe piaţa financiară actuală, România este foarte stabilă. Actualul cadru, a
    adăugat el, va aduce investiţiile străine de care România are nevoie, dar va da
    ţării şi posibilitatea de a absorbi fondurile europene alocate pentru perioada
    2014 – 2020. În opinia lui Thompson, Bucureştiul trebuie să creeze un mediu
    care să încurajeze diaspora să investească acasă, într-un mediu lipsit de
    corupţie, competitiv. Oficialul american s-a declarat încrezător în dezvoltarea
    infrastructurii ce va permite României să fie lider în ecuaţia europeană a
    energiei.

    Şi adjunctul ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Achim Troster,
    consideră că România are în
    continuare un potenţial mare de creştere, însă acesta trebuie cultivat. El a
    spus că Germania îşi doreşte ca România să devină un partener mai puternic şi
    mai modern, care contribuie în mod activ la consolidarea şi viitorul UE.

    Pe de altă parte, o analiză a companiei KeysFin, cu sediul
    în Bucureşti, arată că agricultura
    românească este din ce în ce mai profitabilă. Afacerile
    din sectorul cerealelor s-au dublat în decurs de şapte ani în România,
    ajungând, în 2015, la peste 16 miliarde de lei (aproximativ 3,5 miliarde de
    euro). Peste 7.000 de firme cu mai mult de 40.000 de angajaţi activează, în
    prezent, în acest domeniu. Faţă de 2009, numărul acestor companii a crescut cu
    aproape 30%. Analiza relevă că, potrivit
    ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârşitul lui mai 2017,
    România a devenit principalul exportator de cereale din Uniune.

  • Evoluţii în economia românească

    Evoluţii în economia românească

    În România,
    rata anuală a inflaţiei a coborât la minus 1,9% în august, de la
    minus 1,7%, luna precedentă, atingând un nou minim istoric în ultimii 25 de ani.

    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, este a treia lună consecutivă
    de scădere. Cel mai mult s-au ieftinit produsele alimentare, cu peste 7% în
    august faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cele mai mari scăderi de preţuri au fost la ouă,
    zahăr, cartofi şi mălai.

    Potrivit analiştilor, reducerea taxei pe valoare
    adăugată la produsele alimentare, de la 24 la 9%, şi scăderea preţului
    petrolului la nivel mondial justifică cea mai mare parte a inflaţiei
    anuale negative. Trendul ar putea rămân negativ până în mai 2016, ca efect al
    tăierii TVA la alimente din iunie şi a reducerii cotei standard de TVA la 20%
    in ianuarie anul viitor. Scăderea inflaţiei a fost mai abruptă decât estimau
    analiştii care mai spun că înainte de 2017 inflaţia nu va reintra în intervalul
    ţintit de BNR. Cifrele confirmă prognozele Băncii
    Naţionale din această vară, potrivit cărora inflaţia se va menţine negativă în
    următoarele trei trimestre.

    Chiar şi aşa, spune guvernatorul BNR, Mugur
    Isărescu, România nu riscă intrarea în deflaţie pentru că există presiuni
    inflaţioniste din direcţia creşterii salariilor bugetarilor şi se înregistrează o creştere a consumului care până la
    finalul anului poate ajunge la 10%. Chiar dacă nu se regăseşte în totalitate în preţuri, reducerea TVA la
    alimente şi băuturi, speră executivul de la Bucureşti, va majora în timp
    consumul şi va impulsiona creşterea economiei. Comisia Naţională de Prognoză a
    îmbunătăţit recent datele pentru 2015, privind creşterea economică de la 2,8%
    la 3,3%, iar ritmul s-ar putea accelera, în anii următori, până la 4 procente
    în 2018.

    Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru
    Reconstrucţie şi Dezvoltare estimează că economia va creşte cu o medie de peste
    3% în următorii ani. Amintim că România este una
    din ţările UE cu cea mai mare creştere economică în trimestrul doi din
    2015, comparativ cu perioada similară din 2014.

    Avansul
    economic bun, inflaţia redusă, cursul stabil al
    monedei naţionale, leul, în raport cu euro şi datoria publică redusă fac din
    economia românească o posibilă destinaţie pentru investitorii străini. Alături de Malta şi
    Cehia, România este ţara europeană cu cea mai mare
    creştere economică anuală.

    În trimestul al doilea al acestui an, comparativ cu
    perioada similară a anului trecut, România a avut o creştere economică de 3,7%,
    faţă de Malta – 4,8 şi Cehia – 4,4 procente.

  • Evoluţii ale economiei româneşti

    Evoluţii ale economiei româneşti

    În România, volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 6,3% în luna iulie, comparativ cu perioada similară din 2013, aceasta fiind a treia mare creştere înregistrată de o ţară membră a Uniunii Europene după Luxemburg (14,1%) şi Estonia (9,2%), potrivit Oficiului European de Statistică. În zona euro, comerţul cu amănuntul a crescut cu 0,8%, în timp ce în Uniunea Europeană s-a înregistrat o creştere de 1%. Comerţul cu amănuntul în spaţiul comunitar a fost influenţat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut, cele de combustibili au scăzut, iar vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au redus.



    În iulie, comparativ cu luna precedentă, comerţul cu amănuntul a înregistrat o scădere peste aşteptări de 0,4% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Portugalia (2,6%), Letonia (2,2%) şi Estonia (1,6%). România se numără şi ea printre ţările UE unde comerţul cu amănuntul a crescut în iulie comparativ cu luna precedentă, cu un avans de 0,4%.



    Declinul puternic al investiţiilor publice, dar şi ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei româneşti anulând impactul benefic al revigorării consumului. În aceste condiţii, economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru. Industria şi sectorul de informaţii şi comunicaţii au avut cea mai importantă contribuţie la creşterea PIB.



    În schimb, reducerea volumului de activitate din construcţii, cu aproape 4%, a tras economia în jos, la fel cum s-a întâmplat cu agricultura, silvicultura şi pescuitul. Investiţiile publice în infrastructură, care contribuie la dezvoltarea economiei, au fost aproape inexistente în România în ultimele luni. Spre exemplu, autostrada Comarnic — Braşov (53 kilometri), prima pe care statul român încearcă s-o construiască în concesiune de mai bine de zece ani, are în prezent investitori privaţi însă contractul este în aşteptare“.



    Probleme sunt şi în ceea ce priveşte centura de sud a Bucureştiului, unde statul a reziliat, în ultimii ani, toate contractele de construcţie încheiate, din cauza lipsei de finanţare, dar anunţă cu optimism că va fi gata în 2016.



    Potrivit specialiştilor, evoluţia economiei României în primele şase luni ale anului reflectă evoluţiile divergente la nivelul cererii interne, îndeosebi între consumul privat şi investiţiile productive. Ei atrag atenţia că dinamica consumului privat din primul semestru nu este sustenabilă fără o relansare durabilă a investiţiilor productive în economie.



    Pentru a doua jumătate a anului, cei mai mulţi analişti consideră că economia ar putea să încetinească şi au modificat prognozele privind creşterea PIB din 2014 spre 2-2,5%.

  • Evoluţii economice

    Evoluţii economice

    În România, inflaţia a atins în luna decembrie a anului trecut cel mai scăzut nivel de după revoluţia din 1989, 1,5%, cu aproape un procent sub ţinta Băncii Naţionale. Scăderea anunţată de Institutul Naţional de Statistică se datorează în bună parte preţurilor unora dintre produsele alimentare, mai mici cu aproape două procente, graţie recoltelor agricole considerabile de anul trecut. În schimb, serviciile şi mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 3,4 la sută fiecare. Cele mai importante scăderi le-au consemnat preţurile la ouă, ulei, fructe, zahăr, pâine şi alte produse de morărit şi panificaţie. La cartofi, fasole boabe şi alte leguminoase, s-au înregistrat, însă, creşteri de preţuri, la fel ca şi la apă, canal, salubritate, tutun şi ţigări, gaze şi energie electrică.



    Analistul economic Aurelian Dochia explică de ce scăderea inflaţiei nu se reflectă, însă, vizibil în nivelul de trai al populaţiei: Faptul că preţurile produselor alimentare au fost scăzute în ultima perioadă probabil că a contat pentru majoritatea populaţiei, întrucât în coşul de consum din România ponderea produselor alimentare este foarte mare pentru persoanele cu venituri scăzute, poate să depăşească chiar 50% din totalul cheltuielilor. Dar nu putem să ne aşteptăm la miracole în ceea ce priveşte impactul inflaţiei asupra nivelului de trai. Important este că putem spune că am scăpat de această permanentă temere şi obsesie a creşterii preţurilor, care pentru mulţi erau principalul motiv de îngrijorare, aşa cum au arătat de multe ori sondajele făcute de diverse instituţii.”



    Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, inflaţia va continua să scadă în prima jumătate a lui 2014, însă, pe măsură ce efectele pozitive ce decurg din anul agricol bun se vor estompa, ea va înregistra din nou o creştere. Dar, spune Aurelian Dochia, prin cifra propriu-zisă obţinută România a intrat în clubul ţărilor europene dezvoltate în privinţa inflaţiei: Este, într-adevăr, un record pentru România şi cred că marchează momentul în care ajungem să ne încadrăm în normele europene. Pentru că în majoritatea ţărilor europene inflaţia este foarte scăzută şi în unele dintre aceste ţări există chiar îngrijorarea că ar putea să apară fenomenul de deflaţie, un fenomen considerat de către mulţi economişti ca fiind nedorit.”



    Aceasta pentru că face neputincioasă politica băncii centrale, majoritatea instrumentelor nemaiputând să fie folosite în condiţii de deflaţie.