Radio România Internațional

Tag: excedent

  • 25.05.2016

    25.05.2016

    Visite – Le premier ministre roumain Dacian Ciolos, rencontre aujourd’hui, dernier jour de sa visite aux USA, le secrétaire à l’énergie, Ernest Moniz, et des représentants du milieu des affaires américain. Le chef de l’exécutif de Bucarest présentera les principaux avantages que la Roumanie propose aux investisseurs étrangers. Hier, M. Ciolos a été reçu à la Maison Blanche par le vice-président des Etats Unis Joe Biden. A cette occasion, le premier ministre roumain a obtenu le soutien de Washington au renforcement de la coopération militaire dans la mer Noire, sous l’égide de l’OTAN. Le vice-président Biden a souligné que la poursuite des réformes consoliderait le développement démocratique et économique de la Roumanie ainsi que le partenariat économique bilatéral. Le chef du gouvernement de Bucarest a rencontré, hier, des membres de la communauté roumaine de la capitale fédérale américaine.

    Accusations – Dans une lettre ouverte adressée à l’électorat roumain, le président du Sénat de la Roumanie, Calin Popescu-Tariceanu, nie en bloc les accusations à son encontre de la Direction nationale anti-corruption, dont il se juge la victime. Mardi, la DNA avait annoncé que M. Popescu-Tariceanu était poursuivi pour faux témoignage et pour entrave au déroulement de l’enquête dans une affaire de restitution illégale de biens. Titulaire de la deuxième fonction d’Etat, M. Popescu-Tăriceanu est aussi co-président d’une formation politique de centre-droit récemment constituée, l’Alliance des libéraux et des démocrates ALDE. Entre 2004 et 2008, lorsqu’il était à la tête du Parti national libéral, il a occupé le fauteuil de premier ministre.

    Syndicats – Après une première tranche sans résultats, les syndicats enseignants et les représentants du gouvernement roumain continuent les négociations. Les syndicats demandent la majoration des salaires et se déclarent mécontents des fonds alloués en ce sens par le Gouvernement. Le président de la Fédération syndicale de l’éducation nationale, Marius Nistor, avertit qu’en l’absence d’une solution, une marche de protestation aurait lieu à Bucarest le 1er juin prochain. Aujourd’hui, les salariés de l’industrie de défense et du secteur de la protection de l’environnement ont manifesté à Bucarest, pour demander la hausse de leurs salaires.

    Economie – Au premier trimestre de cette année, le budget d’Etat de la Roumanie enregistre un excédent de plus de 3 milliards de lei (près de 665 millions d’euros), tandis que le montant des taxes et des impôts collectés par l’Agence nationale d’administration fiscale dépasse de 3% les estimations. C’est la ministre des finances Anca Dragu qui a indiqué ces chiffres dans une interview à Radio Roumanie. Et la ministre d’ajouter que la Roumanie enregistre actuellement une inflation négative, sur fond de baisse des prix et de la TVA, passée, en janvier, de 24 à 20%. La Banque nationale estime que l’inflation retrouvera des valeurs positives au début de l’année prochaine.

    Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie rencontre mercredi à Como, en Italie, le Congo dans un amical. Ce match tout comme celui contre l’Ukraine, prévu pour dimanche à Turin, fait partie de la campagne de préparation pour l’Euro de France prévu cet été. La Roumanie et la France s’affronteront dans le cadre du match d’inauguration de l’Euro, le 10 juin, à Paris. La Suisse et l’Albanie font partie du même groupe que la Roumanie.

    Tennis – Au tournoi de Roland Garros, deux joueuses roumaines sont présentes sur les courts aujourd’hui. Simona Halep affrontera la Kazakhe Zarina Diyas, tandis qu’Irina Begu rencontrera l’Américaine Coco Vandeweghe. Trois autres Roumaines – Sorana Carstea, Monica Niculescu si Alexandra Dulgheru – ont été éliminées au premier tour. Aujourd’hui également, mais dans le tournoi de double masculin, Florin Mergea, Roumanie/Rohan Bopanna, Inde, joueront contre les Français Stephane Robert/Alexandre Sidorenko.

  • Rectificare bugetară la Bucureşti

    Simultan cu discuţiile purtate cu misiunea comună a FMI şi Comisiei Europene asupra proiectului buget pentru 2015, Guvernul de la Bucureşti anunţă o a treia, şi ultimă, rectificare bugetara pe anul în curs. Va fi, se felicită membrii Executivului, tot o rectificare pozitivă, posibilă graţie excedentului bugetar înregistrat pe final de an. Cabinetul vrea să acopere datorii către diverşi furnizori, acumulate ca arierate în bugetele spitalelor sau autorităţilor locale.



    De asemenea, rectificarea va acoperi şi cheltuielile pentru plata diferenţei salariale câştigate în instanţă de diferite categorii de bugetari, după reducerea lefurilor cu 25% din 2010, când România fusese afectată de vârful crizei economice. Printre beneficiarii sumelor suplimentare figurează ministerul Justiţiei şi Parchetul, agricultura, transporturile sau educaţia. Va primi bani în plus şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru plata despăgubirilor stabilite prin titluri executorii. Vor fi, în schimb, diminuate bugetele ministerelor Muncii, Dezvoltării şi Sănătăţii.



    Premierul Victor Ponta se declară convins că şi emisarii creditorilor internaţionali ai României, Fondul şi Comisia, vor fi de acord cu rectificarea: “Au constatat şi ei că nu doar că avem creştere economică, dar că după 11 luni avem un deficit doar de 0,2% din PIB şi prin rectificare o să plătim în avans multe din lucrurile pe care trebuia să le plătim anul viitor, pentru că ne-am gospodărit bine şi pentru că avem încasări mai mari şi cheltuieli mai mici.”



    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, acuză, în schimb, angajamentele cu caracter electoral pe care premierul şi le-a asumat înaintea scrutinului prezidenţial, pe care l-a şi pierdut luna trecută: “Dacă nu cresc taxele, trebuie să reduci cheltuielile mult mai mult. Pe partea de cheltuieli, fără îndoială se pot face economii, în condiţiile în care discutăm de ineficienţe foarte mari, dar ca să faci acele economii îţi trebuie nişte reforme, adică trebuie să ai o prioritizare a investiţiilor, să aloci banii după criterii cost-beneficiu, criterii fundamentate economic. Nu vedem că se întâmplă lucrul ăsta. Fără reforme profunde în zonele despre care discutăm, nu putem face acele economii pentru că ele nu vin de sine. Trebuie găsite nişte măsuri care să atingă problemele din rădăcină.”



    La rându-le, cercurile de afaceri acuză structura bugetară, despre care spun că e netransparentă. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: “Ce garanţii avem că banii care pot fi mobilizaţi în plus de la buget se vor duce pe chestiuni care interesează societatea, infrastructură, şcoli, spitale ş.a.m.d.? Nu avem nicio garanţie” Pârvan mai afirmă că România nu are resurse bugetare suficiente şi că, anul viitor, multe proiecte vor trebui cofinanţate din fonduri europene.

  • Rezultate economice pozitive

    Rezultate economice pozitive

    Prin buget general consolidat se înţelege ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar. Cât despre execuţia bugetară, aceasta reprezintă activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget. Odată cei doi termeni definiţi, Ministerul de Finanţe de la Bucureşti a anunţat, luni, că execuţia bugetului general consolidat al României s-a încheiat, la finele lunii septembrie, cu un excedent de 0,06% din Produsul intern brut.



    În contextul unei parităţi leu-euro de circa 4,5, veniturile, în valoare de 155,4 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 5,5% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. S-au înregistrat creşteri la încasările din contribuţiile de asigurări sociale, accize, impozite şi taxe pe proprietate şi pe utilizarea bunurilor, impozit pe profit sau TVA. Rezultatul a fost influenţat, de asemenea, de încasarea veniturilor din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră emise de Ministerul Economiei, precum şi de tranşa a doua din impozitul pe construcţii speciale.



    Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate înregistrează în continuare un nivel relativ scăzut, reprezentând 0,8% din PIB, dar sunt, şi ele, cu 9,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013. În privinţa cheltuielilor, cuantificate la 155 miliarde lei, acestea s-au redus atât în termeni nominali, cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cât şi în termeni reali, fiind inferioare cu 1,3 puncte procentuale ca pondere în PIB. Au crescut cheltuielile de personal ca urmare a creşterii salariului minim brut la 850 lei, de la 1 ianuarie 2014, şi la 900 lei, de la 1 iulie 2014.



    S-a înregistrat, însă, reducerea cheltuielilor cu dobânzi, precum şi a celor cu bunuri şi servicii. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 16,5 miliarde lei, respectiv de 2,5% din PIB, faţă de 19,4 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.



    Într-un cuvânt, specialiştii văd în actualul context economico-financiar o situaţie favorabilă care va permite României să se încadreze în ţinta de deficit de 2,2% din PIB pe ansamblul lui 2014, aşa cum a fost convenit, în prealabil, cu Fondul Monetar Internaţional. Aceasta după ce România a încheiat 2013 cu un deficit al bugetului general consolidat de 2,5%. Autorităţile de la Bucureşti speră că prin menţinerea disciplinei fiscale, coroborată cu o ţintă de creştere economică de 5-6% pe an, România va putea, în timp, să recupereze decalajul ce o desparte de ţări dezvoltate ale Uniunii Europene.