Radio România Internațional

Tag: excluderi

  • Excluderi la vârf în PSD

    Excluderi la vârf în PSD

    Presa
    şi analiştii au avut, încă o dată, dreptate: liderul forte al PSD, Liviu
    Dragnea, nu e genul de politician care să tolereze multă vreme criticile,
    formulate apăsat, la adresa modului perceput ca autoritar în care conduce
    partidul. Luni, Comitetul Executiv Naţional a decis, cu o largă majoritate,
    excluderea din PSD a două nume grele, vicepreşedintele Adrian Ţuţuianu şi
    secretarul general Marian Neacşu. Motivul nu ar fi, însă, atacurile acestora la
    adresa sa ci presupuse acţiuni dăunătoare formaţiunii care deţine frâiele
    guvernării, a spus Liviu Dragnea: Sper ca toţi ceilalţi colegi să înţeleagă
    că obiectivele noastre rămân aceleaşi şi că nu mai trebuie să furnizăm subiecte
    de dezbatere care nu au legătură cu programul de guvernare sau cu ceea ce îşi
    doresc românii. Orice atac care se referă la mine nu mă face pe mine să cer
    colegilor mei din CEx să fie exclus cineva, categoric nu. Facem asta numai în
    momentul în care constatăm, cea mai mare parte dintre noi, că se depăşeşte
    linia roşie; linia roşie înseamnă acţiuni care lovesc foarte serios în stabilitatea
    partidului şi în stabilitatea majorităţii guvernamentale.

    Cei doi
    social-democraţi au respins ca nefondate acuzele care li s-au adus şi au
    calificat decizia Comitetului Executiv Naţional drept o execuţie publică,
    menită să sancţioneze delictul de opinie. Adrian Ţuţuianu: Nu mi-am propus niciodată să
    ascund anumite lucruri care nu merg. Am avut nemulţumiri legate de programul de
    guvernare în general. Am foarte multe nemulţumiri legate de ceea ce le-am
    promis dâmboviţenilor şi nu am reuşit să facem în aceşti doi ani de zile de
    guvernare. Cred că partidul se îndreaptă într-o direcţie greşită. Şi mai cred
    că un vot nu înseamnă neapărat că cei care au pierdut, cum suntem noi astăzi, nu
    au dreptate    .

    Ţuţuianu este cel care a apreciat, într-o şedinţă a
    filialei locale Dâmboviţa pe care o conduce, şedinţă înregistrată fără
    ştirea sa, că PSD este un partid de maimuţe dacă acceptă un premier scos din
    buzunar de Liviu Dragnea şi că actualul cabinet este o tragedie sub aspectul
    calităţii. Ţuţuianu şi Neacşu nu sunt cele mai sonore nume din PSD care l-au
    contestat vehement pe Liviu Dragnea. Dacă fostul premier Mihai Tudose nu a avut
    o reacţie publică după şedinţa Comitetului Executiv, actualul vicepremier Paul
    Stănescu s-a afişat alături de cei doi şi a afirmat că excluderea lor este o
    mare greşeală, iar primarul Bucureştiului, Gabriela Firea a transmis, într-un
    comunicat, că nu se mai poate continua în PSD sub teroarea excluderilor şi a
    dizolvărilor. Frica poate menţine, vremelnic, un status-quo, dar în niciun caz
    nu este o soluţie pentru progres şi construcţie, a mai afirmat Firea. Întrebat
    ce li se poate întâmpla celorlalţi contestatari, Liviu Dragnea a răspuns sec:
    Nimic rău. Deocamdată – adaugă, maliţios, jurnaliştii în comentariile lor.

  • Retrospectiva săptămânii 23.11 – 29.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 23.11 – 29.11.2014

    PSD, după prezidenţiale


    Tensionat, lung, dar necesar — astfel califica premierul Victor Ponta Comitetul Executiv Naţional al PSD. A fost prima reuniune a unui for de conducere al social-democraţilor români după ce şeful executivului însuşi a pierdut recentele alegeri prezidenţiale. Ce s-a decis? Ca PSD să continue să guverneze ţara. După ce UDMR a hotărât să renunţe la a mai face parte din Executiv, populiştii din PPDD au anunţat că sunt dispuşi să intre într-o nouă coaliţie de guvernare alături de PSD-UNPR-PC şi Partidul Liberal Reformator. Impactantă pentru opinia publică a fost şi hotărârea Comitetului ca din rândurile partidului să fie excluşi trei membri marcanţi.


    Victor Ponta: “Cei 80 de colegi care au votat pentru au considerat că este un moment în care fiecare trebuie să meargă pe drumul lui. Am vorbit despre viitor aici şi despre faptul că o echipă trebuie să fie coezivă ca să aibă o şansă să reziste în momente dificile.”



    Că spiritele la Comitetul Executiv Naţional al PSD au fost încinse o atestă reacţia pentru presă a lui Marian Vanghelie, fost vice-preşedinte, unul din cei proaspăt excluşi: “Nu am văzut în viaţa mea asemenea execuţie nici la Partidul Comunist. Le e frică de un congres adevărat şi au vrut să ne dea afară din partid. O să rămâneţi surprinşi ce se va întâmpla şi cine vine cu mine.“


    Congresul PSD va fi organizat la primăvară, în luna martie. Vor fi prezentate un nou proiect politic şi o nouă echipă; aceasta pentru ca PSD să scape de etichetele de ‘comunist’, ‘corupt’ şi ‘condus de baroni’.



    Bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie


    Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, afirmă că fenomenul corupţiei reprezintă cea mai mare problemă internă de siguranţă naţională, care duce la segregare economică şi socială şi la răsturnarea valorilor. De aceea — spune el — este necesar un proces de asanare morală a clasei politice. Potrivit procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, încrederea oamenilor în instituţia pe care o conduce a crescut. O indică numărul mare de denunţuri şi sesizări venite de la cetăţeni şi de la instituţiile publice, altele decât serviciile de informaţii, pe baza cărora au fost constituite 83% din dosarele din primele zece luni ale anului.


    Laura Codruţa Kövesi: “Până în acest moment, în 2014, am primit peste 1.600 de sesizări de la persoane fizice şi juridice, faţă de anul 2010, când au fost primite doar 1.032. Cred că te adresezi unei instituţii doar atunci când ai încredere în ea şi atunci când ştii că există o şansă rezonabilă să primeşti soluţia corespunzătoare.” Numai anul acesta au fost condamnate pentru acte de corupţie 1.007 persoane.



    O afacere de zeci de milioane de euro în vizorul anchetatorilor




    Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este în vizorul DNA. Fosta şefă, Crinuţa Dumitrean, este, de marţi, în arestat preventiv pentru 30 de zile, iar fosta vicepreşedintă, Oana Vasilescu, este cercetată în libertate sub control judiciar într-un dosar în care fusese, deja, arestată Alina Bica, până de curând şefa DIICOT. Cele trei sunt acuzate de abuz în serviciu pe vremea când erau membre ale Comisiei centrale care se ocupă de restituiri de terenuri confiscate pe timpul regimului comunist.



    În 2011, ele ar fi acceptat să-i plătească despăgubiri de trei ori mai mari unui om de afaceri pentru un parc din Bucureşti. Prejudiciul depăşeşte 60 de milioane de euro. Cum din Comisie făceau parte inclusiv deputatul democrat-liberal Cătălin Teodorescu şi cel al UDMR, Marko-Attila Gabor, procurorii au cerut încuviinţarea Camerei Deputaţilor pentru reţinerea lor. Nici omul de afaceri Dorin Cocoş nu ar fi străin de cele întâmplate. Fostul soţ al liderului Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, candidată, anul acesta, la Preşedinţia României, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni în sprijinul cererii de despăgubire.



    Microsoft — un dosar cu nume grele



    Senatorul UNPR, Şerban Mihăilescu, fost secretar general al Guvernului, s-a prezentat, joi, la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă învinuirile în “dosarul Microsoft”, privitor la achiziţionarea de licenţe IT pentru şcolile din România. Parlamentarul este acuzat că ar fi cerut mită pentru a face trafic de influenţă în favoarea firmei Fujitsu Siemens Computers, intermediarul licenţelor Microsoft.



    Suspectată de abuz în serviciu, şi fostul ministru social-democrat al educaţiei, Ecaterina Andronescu, a fost pusă sub acuzare în acelaşi dosar în care DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a 9 foşti miniştri din guvernări atât de dreapta, cât şi de stânga. Implicaţi şi ei în această poveste, oamenii de afaceri Nicolae Dumitru şi Dorin Cocoş, fostul ministrul al comunicaţiilor Gabriel Sandu şi primarul oraşului Piatra Neamţ (nord-est), Gheorghe Ştefan, ar putea rămâne în arest pentru încă 30 de zile, magistraţii instanţei supreme prelungindu-le mandatele de arestare preventivă.



    Republica Moldova la ora alegerilor



    De rezultatul alegerilor parlamentare de duminică, din Republica Moldova ex-sovietică, majoritar românofonă, depinde încotro se va îndrepta ţara — către Occident sau înapoi către Rusia. Electoratul este favorabil, potrivit sondajelor de opinie, celor trei partide pro-europene care sunt reprezentate în parlament şi care, împreună, vor obţine aproximativ 40% din voturi. Aceleaşi sondaje dau, însă, Partidul Comuniştilor drept formaţiunea cu cei mai mulţi votanţi — circa 20%. La Bucureşti, unde clasa politică susţine parcursul european al Chişinăului, rezultatul scrutinului este aşteptat cu interes.



  • Viaţa politică după alegerile prezidenţiale

    Viaţa politică după alegerile prezidenţiale

    Trei membri marcanţi ai PSD – Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova – au fost excluşi, joi, din principala formaţiune politică la guvernare. Ei au fost învinuiţi, în special, de încălcarea principiului unităţii partidului. Votul excluderii a fost dat în prima şedinţă la vârf a PSD după eşecul liderului Victor Ponta în alegerile prezidentiale de la jumătatea acestei luni. Surprinzător, conducerea partidului nu i-a taxat pe cei vinovaţi de pierderea alegerilor, Victor Ponta asumându-şi întreaga responsabilitate pentru scorul obţinut la scrutin.



    În cadrul şedintei, s-a decis amânarea, pentru primăvara anului 2015, a Consiliului Naţional şi a Congresului PSD care vor alege o nouă conducere a formaţiunii politice de stânga şi vor aproba un nou proiect politic pentru România următorilor cinci ani. Proximul reper important al PSD îl reprezintă alegerile legislative din 2016 dar, până atunci, formaţiunea îşi propune, potrivit declaraţiei premierului Victor Ponta, să-şi asume, în continuare, actul guvernării.



    Victor Ponta: “Ne dorim să prezentăm, în parlament, în primul rând, o formulă restructurată de guvern şi bugetul pentru anul 2015, în aşa fel încât proiectele bune să fie continuate.” Primul-ministru a mai menţionat că guvernul va acorda o atenţie sporită domeniilor învăţământ, sănătate şi infrastructură. Legat de imaginea de ansamblu a formaţiunii sale, Victor Ponta a precizat că strategii partidului vor trebui să găseasca o soluţie care să arate că PSD s-a desprins de trecut, de comunism şi că este o formaţiune restructurată, europeană.



    Dacă eşecul liderului lor în alegerile prezidentiale nu i-a convins pe social-democraţi să caute ţapi ispăşitori, iată că o reactţe a fost înregistrată în UDMR, partener la guvernare. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a anunţat, joi, că s-a hotărât, în Consiliul Permanent, ca Uniunea să iasă de la guvernare, dupa ce 80% dintre voturile maghiarilor din România au mers către liberalul Klaus Iohannis, câştigătorul recentelor alegeri.



    Kelemen Hunor: “Noi considerăm că votul, atât în primul tur şi mai ales în turul doi, a fost un mesaj foarte clar din partea alegătorilor noştri şi nu căutam alte explicaţii. Noi am luat decizia pentru a consolida relaţia cu alegătorii noştri.” În acelaşi timp, liderul maghiarilor din România a spus că plecarea formaţiunii sale nu va produce instabilitate politică, deoarece PSD şi partenerii săi vor avea, chiar fără UDMR, majoritatea în Parlament . În plus, UDMR se angajează să susţină toate acţiunile care vor însemna un pas înainte pentru cetăţeni, inclusiv pentru maghiarii din România.