Radio România Internațional

Tag: excluziune socială

  • Țară mai bogată, oameni mai săraci

    Țară mai bogată, oameni mai săraci

    Riscul de sărăcie sau excluziune socială reprezintă situația unei gospodării care se confruntă cu cel puțin unul dintre cele trei riscuri asociate: venituri sub pragul de sărăcie (care, în 2023, a fost de 1619 lei lunar – aproximativ 325 de euro, pe persoană), deprivare materială și socială și nivelul redus de muncă (unde adulții muncesc mai puțin de 20% din potențialul lor anual). Conform statisticilor Eurostat din 2023, locuitorii României s-au aflat pe primul loc în privința acestui risc (32%), urmați de cei ai Bulgariei (30%), Spaniei (26,5%) și Greciei (26,1%).

     

    Mai mult, conform unui studiu realizat de Organizația Salvați Copiii, aproape unul din doi copii români (41,5%) este afectat de sărăcie și se află în risc de excluziune socială – aproape dublu față de media europeană. Alte date oferite de Eurostat mai arată că, în România – mai mult decât în orice altă țară UE – sărăcia se moștenește. Doar 4% dintre românii care cresc în familii cu educație scăzută ajung să urmeze studii universitare. Doar în Bulgaria acest procent este mai scăzut (3,9%) în vreme ce spaniolii, portughezii și grecii au cele mai mari șanse să progreseze generațional și să obțină o diplomă universitară provenind din familii fără educație superioară: 49,8%, 37,6% și, respectiv, 34,5%.

     

    De ce o treime dintre români trăiesc în pragul sărăciei dacă, în 2023, Produsul Intern Brut al țării a crescut cu 2,4% față de 2022 și dacă ne numărăm printre europenii care petrec cel mai mare număr de ore săptămânale la muncă, 39,7 ore, comparativ cu o medie europeană de 36,4 ore?

     

    Andrei Țăranu, politolog și profesor universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), din Bucureşti, explică acest decalaj:

     

    «La noi, creșterea economică a fost făcută în pofida și împotriva tuturor politicilor sociale. Mai mult decât atât, generația dumneavoastră a fost cea care, în 2017, a fost împotriva asistenței sociale, împotriva celor «fără dinți», dorind un fel de generație care să fie purificată complet de cei din mediul rural, din orașele mici, din tot ceea ce însemna trecutul comunist al României — și în special pensionarii. Este o imagine îngrozitoare la Iași, de unde, de altfel, mă și trag, în care tineri aruncau cu bancnote de un leu într-un bătrân pentru ca (acesta) să adune banii. Cred că acela-i momentul cel mai cumplit.»

     

    Andrei Țăranu explică că generația problematică la care se referă sunt românii născuți după 1990, chiar după 1985, începutul Millenials. O generație care, o descrie expertul, trăiește într-o bulă economică și socială în orașele mari, care uită că există și o altă parte de Românie și care vrea să rupă orice legătură cu trecutul, fără să înțeleagă nimic din el. Politologul definește această generație drept cea a noului capitalism, „încurcată” de existența celeilalte generații, care vine din perioada tranziției de la sfârșitul comunismului și care are alte comportamente de consum și de existență:

     

    « Toate politicile publice care s-au făcut în România după 2004 au fost făcute exclusiv în ideea dezvoltării economice. S-au dat bani pentru microîntreprinderi, pentru IMM-uri, pentru start-up-uri. Acum se investesc sume uriașe în autostrăzi, dar asistența socială și o bună parte din categoriile sociale vulnerabile sunt, pur și simplu, uitate. Iar cele care sunt scoase la suprafață, de exemplu bătrânii din diverse sate, sunt scoase mai degrabă din motive electoraliste, împotriva guvernanților care, nu-i așa, uită de străbunii noștrii, ultimii păstrători ai tradiției».

     

    Întrebat care ar fi soluțiile pentru a redresa aceste dezechilibre sociale și economice, expertul nu este prea optimist.

     

    « Evident, soluțiile sunt politice, nu pot fi decât politice. Și pentru asta ar fi nevoie de o masă critică, care să înțeleagă grupurile sociale și generaționale. Nu cred că va fi posibil. O bună parte dintre acești left-behinders, care fac o muncă precară, fără studii sau cu studii medii, care lucrează în domeniul construcțiilor sau în alte domenii precare, inclusiv la stat – că o parte dintre ei sunt, de exemplu, măturători (sunt considerați și ei bugetari, de care trebuie să scăpăm)… toată această categorie este astăzi în piață și susține toate aceste mișcări radical-fasciste. Evident că celelalte categorii socio-generaționale nu le vor întinde nicio mână, tocmai pentru că îi consideră dușmani, „cei care vor să ne scoată din UE, din NATO, cei care vor să arunce România în aer…”. Oamenii ăștia nu vor să arunce România în aer, dar, pur și simplu, nu mai pot trăi în ea».

     

    Expertul consideră că 2004 a fost un moment decisiv, care a divizat și mai mult diferitele categorii sociale și că media poartă pe umeri o mare parte de responsabilitate. Susține că, în goana după senzaționalism, presa omite să prezinte contextul mai larg în care au loc tragedii, cazuri de deviere comportamentală și situații de criminalitate, cel mai adesea asociate zonelor cu risc crescut de sărăcie și excluziune socială. Aceste așa-numite „pungi de sărăcie”, exploatate de presă, sunt acele zone ale țării și categorii de populație uitate, pentru care nu se iau măsuri de reducere a diferențelor față populația privilegiată din marile orașe.

     

  • România, statul UE cu cei mai mulți copii în risc de sărăcie

    România, statul UE cu cei mai mulți copii în risc de sărăcie

     

    Aproape 20 de milioane de copii din Uniunea Europeană erau expuși anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. Cifrele sunt aproape identice cu cele  din 2022, cu o creștere de numai 0,1 puncte procentuale (pp).

     

    În rândul celor 27 de state membre, România a înregistrat cea mai mare pondere  cu 39% din totalul populației cu vârsta mai mică de 18 ani. Cifre mari au mai raportat Spania (34,5%) şi Bulgaria (33,9%). La polul opus, se situează Slovenia cu 10,7%, Finlanda (13,8%) și Țările de Jos (14,3%).

     

    România deține cea mai mare pondere și în rândul adulților cu aproape o treime (32%) din populație expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, peste Bulgaria (30%), Spania (27%) şi Grecia (26%).

     

    La nivelul întregi Uniuni. 94,6 milioane de persoane (21% din populație) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi socială severă şi/sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

     

    Copii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială în statele UE / Sursa: Eurostat

     

    Și Institutul Național de Statistică (INS) a publicat vineri date care românii care sunt afectați de sărăcie. Astfel, unul din cinci români (21,1%) trăia anul trecut într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult/echivalent. În total 3,970 milioane de români trăiau în sărăcie, cu 59.000 mai puțini faţă de anul 2022.

     

    În 2023, rata sărăciei a fost mai mare cu 0,5 puncte procentuale în rândul bărbaților comparativ cu femeile, ajungând la 21,3% față de 20,8%. Cel mai afectat grup a fost cel al copiilor și adolescenților cu vârste între 0 și 17 ani, unde incidența sărăciei a atins 29,6%, urmat de tinerii între 18 și 24 de ani, cu o rată de 24%.

     

    Rata sărăciei în gospodăriile cu copii și tineri dependenți de 18-24 ani a fost de 25,1% în 2023, cu 9,1 puncte procentuale mai mare decât în gospodăriile fără minori și tineri dependenți.

     

    Totodată, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale faţă de anul 2022, În total peste 3,7 milioane de români erau afectați de deprivare materială şi socială, Ponderea a fost mai ridicată în rândul femeilor (55,1%) față de bărbați (44,9%).

     

    INS confirmă datele Eurostat privind riscul de sărăcie și excluziune socială pentru 32% din populație sau șase milioane de români, o scădere de 492.000 de persoane față de 2022.

  • Isapea a ftuhiillei tru România

    Isapea a ftuhiillei tru România



    România fu, nica şi tru perioada pandemiillei şi, deapoa, a crizei energetice alimentate di polim, anamisa di campioanele a creastirillei economiţi la nivelu ali Uniuni Europene. Di altă parte, tru dekeniul şi giumitate ţi tricu di la aderare, văsilia avu hăiri di dzăţ di miliardi di euro tră dizvultari şi s’recupereadza decalajul andicra di alte state ditu UE. Cu tuti aestea, cama di un cirecu ditu români, prucukia ică barium ună bănaticu tiñisitu armân dezidirate greu ică ţi nu pot s’hibă agiumti.



    Uidisitu cu Eurostat, pisti 34% ditu conaţionali era expuşi anlu tricutu dinintea a riscului di ftuhie şi excluziune socială, aestea hiinda di alargu nai ma marea pondire nregistrată tru arada a văsiliiloru membri ali Uniuni Europeani tru anlu 2022. Dupu România yinea, tru aestu clasament, Vărgăria (32%), Gărţia şi Spania (dauli cu 26%). Nai ma ñiţ pondiri s’nreghistra tru Cehia (circa 12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).



    Anlu tricut, aproximativ 95 di milioane di persoane ditu UE, echivalentul a unei ţinţimi ditu populaţie, era cu piriclliulu di urfañe şi excluziune socială, dimi băna tu ună nicukirată cari s’alumta cu nai ma pţănu ună ditu ateali trei situaţii: riscu di urfañe, privaţiuni materiale şi sociale serti şi /ică băna tu ună nicukirată cu intensitate multu ñicurată a lucărlui. Tsifrili armasiră relativ stabile comparativ cu 2021, cundille Eurostat.



    La nivelul Uniunillei Europene, riscul di urfañe şi excluziune socială era tru 2022 ma mare tră mulleri andicra di bărbaţ. Tutyunăoară, pisti ună ţinţimi ditu populaţia Uniunillei cari băna tu ună nicukirată cu cilimeañi dependenţă eara tru risc di urfañe şi excluziune suţială. Tru ţi-lli mutreaşti pi români, un studiu publicat tora ayoñea spuni că 2022 fu un an tru cari azboirlu cu avionlu ică pachetele di vacanţă nu fură ahătu multu căftati.



    Tru marea-a lor majoritate, româñilli, constată cercetarea, suntu găilipsiţ di yinitoru şi spun că au naeti s’economisească păradz ma mulţă şi să inveastiască tru educaţie. Putearea medie di ancupărare eara la giumitate ditu media europeană, neise u aduţi România pe locul 31 ditu aţeali 42 di state analizate.



    Uidisitu cu Institutului Național di Statistică, amintatiţli totale medii tru mesu fură, tru România, anlu ţi tricu, di aproapea 6.500 lei pi nicukirată, tru creaştire cu aproapea 14% andicra di 2021, ama aestu avans nu s-apridusi sit u un nivel di bană ma bun. Inflaţia fu atea cari li curmă cabaia multu amintatiţli a românilor. La nivel di căsăbadz, venitul total tu mesu năstricu 7.000 lei, di 1,3 ori ma mare andicra di aţelu di la hoară.



    Protili hărgiueri a românilor fură consumlu tru nicukirată, pisti 60%, şi tră păltearea-a taxilor şi impozitilor, tru proporţie di 30%. Produsili alimentari eara un cirecu ditu consumlu a nicukiratiloru deapoa casa şi utilităţli.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Cifrele sărăciei în România

    Cifrele sărăciei în România

    România a fost, chiar şi în perioada pandemiei şi, ulterior, a crizei energetice alimentate de război, printre campioanele creşterii economice la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, în deceniul şi jumătate scurs de la aderare, ţara a beneficiat de zeci de miliarde de euro pentru a se dezvolta şi a recupera decalajul faţă de alte state din UE. Cu toate acestea, pentru mai bine de o treime dintre români, bunăstarea sau măcar un trai decent rămân deziderate greu sau imposibil de atins.



    Potrivit Eurostat, peste 34% dintre conaţionali erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene în anul 2022. România era urmată, în acest clasament, de Bulgaria (32%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (circa 12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).



    Anul trecut, aproximativ 95 de milioane de persoane din UE, echivalentul a unei cincimi din populaţie, erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, privaţiuni materiale şi sociale severe şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Cifrele au rămas relativ stabile comparativ cu 2021, a precizat Eurostat.



    La nivelul Uniunii Europene, riscul de sărăcie şi excluziune socială era în 2022 mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi. De asemenea, peste o cincime din populaţia Uniunii care trăia într-o gospodărie cu copii dependenţi era în risc de sărăcie şi excluziune socială. În ce-i priveşte pe români, un studiu publicat recent arăta că 2022 a fost un an în care zborul cu avionul sau pachetele de vacanţă nu au fost la mare căutare.



    În marea lor majoritate, românii, constată cercetarea, sunt îngrijoraţi de viitor şi spun că intenţionează să economisească sume mai mari şi să investească în educaţie. Puterea medie de cumpărare era la jumătate din media europeană, ceea ce plasează România pe locul 31 din cele 42 de state analizate.



    Potrivit Institutului Național de Statistică, veniturile totale medii lunare au fost, în România, anul trecut, de aproape 6.500 lei pe gospodărie, în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, însă acest avans nu s-a tradus şi într-un nivel de trai mai bun. Inflaţia a fost cea care a amputat sever veniturile românilor. La nivel de oraşe, venitul total lunar a depăşit 7.000 lei, de 1,3 ori mai mare decât la sate.



    Principalele cheltuieli ale românilor au fost pentru consumul în gospodărie, peste 60%, şi pentru plata taxelor şi impozitelor, în proporţie de 30%. Produsele alimentare au reprezentat o treime din consumul gospodăriilor, urmate de locuinţă şi utilităţi.






  • Riscul de sărăcie în Uniunea Europeană

    Riscul de sărăcie în Uniunea Europeană

    Peste o treime din populația României se afla anul trecut în risc de sărăcie și excluziune socială, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Situația este la fel de îngrijorătoare și în Bulgaria unde 33,6 din populație se confruntă cu aceleași probleme. De asemenea, peste un sfert din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială alte două state membre ale UE, Grecia (27,5%) şi Spania (27%).



    Aproape 100 de milioane de europeni sunt în pragul sărăciei



    La polul opus, se află câteva state din fostul bloc comunist unde o pondere de sub 15% din populație era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială: Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%) și Slovenia (14,3%). Cele trei țări sunt urmate de Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).



    În total, 96,5 milioane de persoane erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială în 2020, ceea ce reprezintă peste o cincime din populația UE (21,9%). Dintre acestea, 75,3 milioane de persoane erau supuse riscului de sărăcie, 27,6 milioane de persoane se confruntau cu lipsuri materiale grave şi erau defavorizate din punct de vedere social, iar 27,1 milioane de persoane locuiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută.



    Datele Eurostat mai arată că din totalul populației UE supuse acestor riscuri, 5,9 milioane de persoane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri enumerate mai sus.

    Populația Uniunii Europene aflată în risc de sărăcie și excluziune socială (Sursa: Eurostat)

    risc-saracie-ue-2021-eurostat.png



    Prețul energiei va crește sărăcia în Europa



    Prețurile la energie vor duce la o creștere a sărăciei în Europa, a avertizat comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit. Oficialul european a declarat pentru agenția dpa, citată de Agrepres, că milioane de persoane din Uniunea Europeană se confruntă cu sărăcia generată de preţurile în creștere la energie electrică şi a avertizat că vor fi și mai multe peroane afectate în perioada următoare.



    Schmit a mai adăugat că Executivul european poate ajuta cele 27 de state membre să limiteze impactul preţurilor în creștere pentru energia electrică asupra populaţiei, dar guvernele naționale sunt cele care au obligaţia de a lua măsuri de sprijin pentru toate categoriile afectate.



    Un semnal de alarmă a venit și din partea Confederaţiei Europene a Sindicatelor care a atras atenția că, potrivit datelor din septembrie, peste 2,7 de milioane de oameni de pe întreg continentul nu-şi mai pot permite să-şi încălzească în mod corespunzător locuinţele, cu toate că au locuri de muncă și venituri aferente acestora.



  • Declarația de la Porto

    Declarația de la Porto

    Ne reafirmăm angajamentul de a acționa în direcția unei Europe sociale au declarat liderii UE, care s-au reunit la Porto pe 7 și 8 mai, pentru Summitul social european. La finalul celor două zile, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE au adoptat Declarația de la Porto, care prezintă viziunea lor pentru tranziția digitală, verde și echitabilă a Europei.

    Vom plasa educația și competențele în centrul acțiunii noastre politice.

    Ne angajăm să susținem salarii echitabile, să luptăm împotriva excluziunii sociale și a sărăciei, asumându-ne obiectivul de a combate sărăcia în rândul copiilor și de a contracara riscurile de excluziune pentru grupurile sociale deosebit de vulnerabile.

    Sunt asumări ale liderilor europeni cuprinse în cele 13 puncte ale Declarației de la Porto.

    Declarația a fost semnată după ce, cu o seară înainte, liderii principalelor instituții UE – Comisia, Consiliul, Parlamentul – și partenerii sociali au semnat Angajamentul social comun de la Porto, care stabilește trei obiective principale ce trebuie realizate în întreaga Uniune până în 2030: o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78% în UE; participarea a cel puțin 60% dintre adulți în fiecare an la cursuri de formare; o reducere cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor expuse riscului de excluziune socială sau sărăcie.

    Prof. univ. dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu, Decan al Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, SNSPA, analizează importanța reuniunii informale de la Porto pentru direcția în care își dorește Europa să se îndrepte.


  • România, a doua în europa la riscul de sărăcie

    România, a doua în europa la riscul de sărăcie


    România este a doua în Uniunea Europeană la numărul de cetățeni aflați în risc de sărăcie și excluziunea socială. 31,2% din populație se află în această situație, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).



    Bulgarii, cei mai vulnerabili în fața sărăciei și excluziunii sociale



    La nivelul Uniunii Europene, 21,1% din populație, echivalentul a 92,4 milioane de persoane, se afla în risc de sărăcie și excluziune socială, iar în șapte state membre peste un sfert din populație se afla în această situație. Cel mai mare procent se înregistrează în Bulgaria, unde aproape o treime din populație suferă din cauza sărăciei (32,5%), urmată de țara noastră, Grecia (30%), Italia şi Letonia (ambele cu 27,3%), Lituania (26,3%) şi Spania (25,3%), conform Eurostat care precizează că datele aferente Italiei sunt cele pentru anul 2018.



    De cealaltă parte, cele mai reduse procente se înregistrau anul trecut în Cehia(12,5%), Slovenia (14,4%), Finlanda (15,6%), Danemarca (16,3%), Slovacia (16,4%), Olanda (16,5%) şi Austria (16,9%).



    Datele privind riscul de sărăcie şi excluziune socială în 2019 vor fi folosite ca indicatori de referinţă pentru analizarea impactului economic şi social al pandemiei în 2020, un an în statele membre UE să introducă măsuri pentru a stopa răspândirea virusului și pentru a reduce efectele asupra economiei.



    Populația aflată în risc de sărăcie și excluziune socială (Sursa: Eurostat)


    risc-saracie-ue-2019.jpg




    România preia lanterna roșie la sărăcia veniturilor și în rândul copiilor




    După transferurile sociale (alocații pentru copii, ajutorul pentru persoane cu handicap, ajutorul pentru persoanele fără venit ș.a.), 16,5% din populaţia UE era supusă riscului de sărăcie. Conform acestui criteriu, România are cel mai mare număr de cetățeni din Uniune cu 23,8% din populației. Peste o cincime din populație aflată în risc de sărăcie se mai înregistra în Letonia (22,9%), Bulgaria (22,6%), Estonia (21,7%), Spania (20,7%), Lituania (20,6%) și Italia (20,3%, conform acelorași date din 2018). Din nou, nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (10,1%), Finlanda (11,6%), Slovacia (11,9%) și Slovenia (12%).



    Procentul celor care erau într-o stare materială extrem de precară a variat semnificativ în rândul statelor UE, de la 19,9% în Bulgaria, 16,2% în Grecia şi 14,5% în România la mai puţin de 3% în Luxemburg (1,3%), Suedia (1,8%), Finlanda (2,4%), Olanda (2,5%), Danemarca, Germania, Austria şi Slovenia (toate cu 2,6%) şi Cehia (2,7%).



    Datele Eurostat mai arată că România are cel mai mare număr de minori aflați în risc de sărăcie și excluziune socială. Astfel, 35,8% din populația cu cu vârsta mai mică de 18 ani se afla în această situație în 2019. În urma României se situează Bulgaria, Italia, Grecia, Spania și Lituania, toate cu procente de peste 30%, în timp ce media europeană se situează la 22,5% .



    La nivelul Uniunii, 5,6% din populaţie suferea din cauza stării materiale precare, adică condiții de trai sever afectate de lipsa resurselor, imposibilitatea de a plăti facturile și dificultăți majore în a păstra locuinţa încălzită.



    Copiii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială (Sursa: Eurostat)


    risc-saracie-copii-2019.jpg









  • Măsuri pentru copiii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială

    Măsuri pentru copiii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială

    O treime din populaţia
    României este supusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În total, 110
    milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene sunt afectaţi de condiţiile de viaţă
    precare, conform datelor Eurostat, valabile pentru anul 2018. Copiii sunt, probabil,
    cei mai vulnerabili europeni în faţa pericolului de sărăcie şi excluziune, şi de
    aceea, noua Comisie Europeană, trebuie să acţioneze rapid pentru a veni în
    sprijinul acestora. Dragoş Pîslaru, eurodeputat din grupul Renew Europe, vorbeşte
    despre măsurile ce vor fi luate la Bruxelles:



    În
    mod concret, Ursula von der Leyen a pus pe masă un lucru pe care Parlamentul
    European l-a cerut încă din legislatura trecută, și anume garanția pentru
    copii. Așteptăm, în primele 100 de zile de la instalarea noii Comisiei
    Europene, o propunere din partea Ursulei von der Leyen referitoare la
    implementarea acestei garanții care ar asigura accesul copiilor la nutriție, la
    sănătate, la educație și la locuire în condiții decente. Deja, în Politica de Coeziune
    și în bugetul pentru noul cadru financiar, există o modalitate prin care s-ar
    putea aloca resurse de aproape 6 miliarde de euro. Astfel, România, una dintre
    țările cu mari probleme de incluziune, ar avea de câștigat destul de mult dacă
    și-ar ajusta pozițiile publice pentru a beneficia de acest curent favorabil la
    nivel european.




    Dragoş Pîslaru militează
    şi pentru un sprijin financiar venit din partea marilor companii, pentru a
    asigura condiţii de dezvoltare cât mai prielnice pentru cei mai mici europeni:


    Poziționarea
    mea, atât în Comisia de muncă și afaceri sociale, cât și în comisia economie,
    este de a vedea investiția în lupta împotriva sărăciei și investiția în copii
    ca fiind un lucru care aduce beneficii societății, chiar și de natură economică. Cu alte cuvinte,
    dacă investesc în educația timpurie, voi avea lucrători care vor fi productivi
    și voi putea dezvolta zona economică; dacă investesc în prevenție în domeniul
    sănătății, voi avea o populație cu mai puține probleme de sănătate. Toate acestea
    pot fi văzute și dintr-o perspectivă investițională în care se creează
    oportunitatea de a pilota o nouă abordare prin care sectorul privat este
    invitat să contribuie direct pentru
    agenda socială.


  • Ziua Internaţională pentru eradicarea sărăciei

    Ziua Internaţională pentru eradicarea sărăciei

    Ziua Internaţională pentru eradicarea sărăciei este marcată în fiecare an în data de 17 octombrie. România este unul dintre cele trei state mebre UE puternic afecate de sărăcie. Datele Eurostat arată că peste 7 milioane de români, respectiv 35,7% din populație, sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziunii socială. România se află la mare depărtare de media UE care indică un procent de 22,5% dintre europeni. Grecia se află cu un procent în fața țării noastre (34,8%), iar Bulgaria ocupă ultima poziție cu 38,9%



    Deși cifrele arată o continuă diminuare a procentului de populație afectată, situația este îngrijorătoare pentru România. Astfel, 41,7% dintre minori și 33,2% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani se află în risc de sărăcie și excluziune socială. De asemenea. aproape 1 din 5 angajați români (18,9%) se află în risc de sărăcie, un procent dublu față de media europeană (9,6%).



    1 din 5 români nu își poate plăti facturile



    O familie cu doi salariaţi şi doi copii, cu salariul minim pe economie, nu poate trăi. Statutul de angajat nu oferă o protecţie reală faţă de riscul de sărăcie. Noi avem o economie a cărui principal avantaj competitiv este costul scăzut al forţei de muncă. Chiar şi investiţiile străine care s-au făcut în ultimii ani în România au fost, de fapt, atrase de mâna de lucru ieftină, a declarat sociologul Mircea Kivu, pentru ziarul Adevărul.



    Sărăcia afectează grav 19,7% dintre români, astfel că aceștia nu își pot plăti facturile și nici nu pot să își încălzească locuințele în mod adecvat. Prin comparație, media europeană la acest capitol este de 6,9%, informează Comisia Europeană, care a decis ca focusul Zilei Internaționale pentru eradicarea sărăciei din acest an să fie sărăcia energetică.

    Populația din statele UE aflată în risc de sărăcie și excluziune socială, în 2017 (Sursa: Eurostat)

    risc-saracie-2017-eurostat.jpg



    Campanie pentru reducerea facturilor de energie



    Tot datele Eurostat pentru anul trecut mai arată că, la nivelul Uniunii Europene, 112,9 milioane de persoane trăiau în gospodării cu risc de sărăcie sau excluziune social, ceea ce reprezintă 22,5% din populația Uniunii, cu un procent în scădere față de anul 2016. De aceea, Comisia Europeană a lansat, în această primăvară, Observatorul Sărăciei Energetice în UE, care oferă o resursă ușor de accesat pentru promovarea angajamentului public în acest domeniu.



    Totodată, inistiuția a derulat și o campanie de conștientizare în mai multe state mebre printre care și România. Campania își propune să ajute utilizatorii casnici să-și reducă facturile de energie, fără costuri sau cu investiții minore. De asemenea, Comisia dorește să încurajeze proprietarii să investească în îmbunătățirea locuințelor.



    Principalul mesaj al campaniei este că măsurile de economisire a energiei vor fi benefice nu doar bugetului familiei, ci și protecției mediului înconjurător, pe termen lung, a declarat Věra Jourová, comisar european pentru justiţie, protecţia consumatorului şi egalitate de gen.


  • Măsuri integrate în zona Amărăştii de Jos, finanţare prin Fondul Social European

    Măsuri integrate în zona Amărăştii de Jos, finanţare prin Fondul Social European

    Se spune că in perioade grele este crucial să investești
    în capitalul uman. Reducerea numărului de comunități marginalizate, aflate în
    risc de sărăcie și excluziune socială prin implementarea de măsuri integrate,
    reprezintă obiectivul unui proiect al Asociației de Consultanță și Consiliere
    Economico Socială – ACCES Oltenia. Detalii ne oferă doamna Traiana Diaconu,
    manager programe în cadrul asociației.


    Proiectul este finanțat prin FSE- POCU, și are ca
    obiectiv scăderea riscului de sărăcie și excluziune socială pentru minim 620 de
    persoane care locuiesc în zone marginalizate. Încercăm să realizăm și să
    implementăm măsuri integrate, să dezvoltăm comunitatea locală.     Printre rezultatele pe care le urmărim se numără minim
    120 de copii care vor avea un mediu familial pregătit pentru a le asigura
    condiții de viață și de educație mai bune prin participarea la activitățile
    proiectului, pentru 400 de persoane care aparțin grupurilor vulnerabile vom
    asigura măsuri astfel încât să beneficieze de măsuri integrate de informare,
    consiliere, formare profesională pentru a-i integra pe piața forței de muncă,
    vom realiza un centru multifuncțional de asistență integrată, patru persoane
    vor beneficia de scheme de minimis pentru deschiderea unei afaceri, iar pentru
    70 de persoane li se vor îmbunătăți condițiile de locuit.     Pe lângă aceste măsuri de ocupare și de lucru cu copiii
    avem și măsuri juridice pentru realizarea documentelor acestor persoane, iar
    pentru toți cei 620 vom asigura și măsuri medicale.     Încercăm să scoatem din Atlasul zonelor marginalizate
    satul Ocolna, în decurs de trei ani și considerăm că toate activitățile din
    cadrul proiectului de vor ajuta și susține. Sunt sigură că toate cele 620 de
    persoane incluse în grupul țintă vor reuși să se dezvolte.


    Este un proiect ambițios în cadrul Programului
    Operațional Capital Uman, în valoare de 9,5 milioane de lei.