Tag: excursii

  • Profilul turistului român în 2023

    Profilul turistului român în 2023

    Dacă pentru un sfert din români, vacanţa
    reprezintă un răsfăţ pe care nu și-l pot aproape deloc permite, alții, în
    schimb, în decursul unui an, au parte de o combinație de cel puţin o vacanţă de
    peste 4 nopţi şi o mini-vacanţă – după cum indică studii de specialitate date,
    periodic, publicității. Principalele motive pentru care oamenii pleacă în
    vacanţă sunt nevoia de recreere, deconectare, distracţie, dar și pentru a se
    răsplăti pe ei înșiși pentru munca de peste an.


    A luat sfârșit și vara lui 2023, prilej
    pentru a creiona profilul turistului român. Cine este? Ce destinații preferă?
    Câți bani este dispus să cheltuie? Și nu se putea o ocazie mai potrivită pentru
    o astfel de discuție, căci, pe 27 septembrie, este marcată Ziua Mondială a
    Turismului!


    Ghid printre obiceiurile turiștilor români
    ne este Cristina Popa, de ani de zile antreprenoare în domeniu – din 1996, după
    terminarea Facultății de Turism, ea organizează excursii, city break-uri,
    safariuri sau escapade exotice. Multe din grupuri sunt însoțite chiar de
    Cristina, fină cunoscătoare, deci, a turistului român.


    S-a schimbat un pic optica turistului român! A început să călătorească
    mai mult și spre destinații mai îndepărtate, prețurile nefiind foarte mari față
    de ce oferă Europa, iar cheltuielile acolo sunt mult mai mici decât în Europa.
    Dacă în anii trecuți se căuta foarte mult Franța și Spania – și acum se caută !
    – a început să meargă foarte mult înspre Kenya sau înspre Mauritius sau înspre
    Maldive. Acum e la modă Zanzibarul, de câțiva ani. Sunt oferte când se prind
    bilete accesibile la avion, prețurile sunt foarte, foarte bune pentru aceste
    destinații.
    – spune
    Cristina Popa, pe care am întrebat-o și dacă românii, ca turiști, sunt
    pretențioși:

    Unele persoane sunt pretențioase. Am avut un
    grup în Zanzibar și persoanele respective voiau să aibă totul în secunda doi,
    cum sunt ele obișnuite acasă, neținând cont de faptul că sunt pe un alt
    continent unde oamenii se mișcă altfel. Ei spun acolo polé polé,
    adică încet, încet și ca să-ți aducă o bere, după ce o comanzi,
    durează o jumătate de oră, ca să se aducă mâncarea, durează cam 3 ore. Ei se
    mișcă altfel. Dacă tu, ca turist, poți să accepți faptul că ești în altă
    destinație, în altă zonă, pe alt continent, unde lucrurile stau altfel decât în
    România sau în Europa, atunci nu ai nicio problemă. Ne putem crea dificultăți
    noi nouă, din cauză că nu-i acceptăm pe alții cu care nu suntem obișnuiți.



    În ultimii
    câțiva ani, situațiile neplăcute pentru noi toți, ca societate s-au ținut lanț
    – a fost Covid-ul, acum este războiul de la granița cu Ucraina, a fost și criză
    energetică, și inflație galopantă, deci pentru unii mai puțini bani… Cum au influențat toate acestea opțiunile
    de vacanță ale ale românilor ?

    Clienții pe care îi am eu în
    portofoliu nu au fost neapărat afectați. Doar Covid-ul, bineînțeles, că a
    trebui să ne țină un pic pe loc pe toți, pentru că erau alte condiții de
    călătorie. Dacă aveai vaccin făcut sau test făcut, nu au fost situații
    neplăcute. Clienții noștri au continuat să călătorească.

    Și să
    cheltuie – adăugăm noi – lăsând-o pe Cristina Popa să ne spună cât: Sunt prețuri începând de la 500-600 euro de persoană per sejur în
    Bulgaria, în Grecia și sunt prețuri care încep de la 900 până spre 2.000 euro
    de persoană în alte destinații. Am avut acum un grup în Maldive, au plătit în
    jur de 2.000 euro de persoană, deci sunt dispuși să ofere. Am observat că își
    doresc foarte mult să călătorească în zone în care nu au mai fost și mie mi se
    pare că este magic acest lucru, pentru că, nu știu, cu aceste lucruri rămânem,
    până la urmă, cu ce vedem.



    Pe lângă vacanțele să le spunem
    clasice, ghidul nostru printre preferințele turistice ale românilor
    organizează și un altfel de turism – pentru copii și adolescenți între 10 și 14
    ani, ce îmbină loisirul cu dezvoltarea personală.

    Am început de 3
    ani să organizez și acest fel de turism pentru copii și adolescenți, taberele
    acestea de dezvoltare personală. Mergem la pensiuni care sunt acreditate să
    facă astfel de tabere, dar care sunt altfel, deci nu îți dau senzația aceea de
    tabără școlară, pentru că noi nu vrem asta. Vrem copiii să se descopere pe ei
    și să își dea seama de abilitățile cu care sunt înzestrați și ce le face lor
    plăcere. Uite, de exemplu, anul acesta, am făcut un atelier de intuiție, să
    vadă cum își pot asculta ei intuiția. Facem ateliere de creativitate, de
    pictură, de desen, tot felul de ateliere de încredere în sine, să se descopere.


    Deși vara s-a încheiat, copiii s-au întors
    la școală, iar părinții lor și-au epuizat concediul estival, nici pentru
    Cristina Popa în particular, nici pentru colegii ei de breaslă în general nu
    poate fi vorba de relaș. Pentru că
    românii continuă să plece în vacanță, indiferent de sezon.

    În octombrie merg în insula Eghina cu un grup, în noiembrie în Cuba,
    pentru februarie organizez o excursie în Sri Lanka pentru familii cu copii.
    Deci nu mai este perioada aceea pe care o știm noi – vine septembrie,
    octombrie, ne relaxăm ! Acuma, slavă Domnului, avem flux continuu, atât timp
    cât ne permit toate situațiile sociale, mondiale.




  • Atracții turistice în județul Mehedinți

    Atracții turistice în județul Mehedinți

    Astăzi ajungem în sud-vestul României,
    o zonă turistică a cărei faimă a depășit de mult granițele țării. În județul
    Mehedinți se pot face, printre altele, excursii în peșteri, alpinism, rafting,
    echitație, dar și ciclism. De asemenea, Orșova – Cazanele Mari este ruta de pe
    care puteți admira cele mai frumoase peisaje create de Dunăre în România, dar
    și multe vestigii istorice.


    Este un județ înzestrat cu frumuseți
    naturale deosebite, pe care autoritățile județene fac tot posibilul să le pună
    în valoare, spune Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean Mehedinți. Plimbările cu ambarcațiunea pe Dunăre, traseele montane și chiar
    pescuitul sunt activități atractive pentru turiști și voi începe cu cea mai
    importantă zonă turistică din Mehedinți: Clisura Dunării. Clisura Dunării a
    devenit tot mai cunoscută în ultimii ani și, dacă la început era căutată doar
    pentru turismul de weekend, în cursul anului trecut, hotelurile și pensiunile
    au avut un grad ridicat de ocupare pe tot parcursul sezonului estival. Peisajul
    este de-a dreptul reconfortant și-i încarcă cu energie pe toți cei care vin la
    noi. Apoi, există dealurile stâncoase. Avem Parcul Natural Porțile de Fier, al
    doilea ca mărime în România. Aici avem Laleaua galbenă de Cazane, o specie
    protejată de lege, care înflorește la începutul lunii mai și care se găsește pe
    versanții abrupți ai Ciucarului Mare, care străjuiesc Cazanele Mari ale
    Dunării. Aș vrea să precizez că această floare poate fi văzută doar de pe
    fluviu, într-o plimbare cu o ambarcațiune.


    Peșterile, mănăstirile și
    disponibilitatea proprietarilor de pensiuni de a vă umple programul cu trasee
    deosebite vă vor asigura cu siguranţă o vacanță de vis în Clisura Dunării.
    Aladin Georgescu. Tot pe Clisura Dunării, dacă vor veni
    turiștii în județul nostru, se poate vizita Peștera Ponicova, care este
    spectaculoasă prin galeriile care comunică între ele, dar și Peștera Veterani,
    locuită cu peste 4.000 de ani în urmă. Vă asigur că ambele merită vizitate. De
    asemenea, o plimbare cu ambarcațiunea pe Dunăre oferă posibilitatea de a vedea
    barajul de la Porțile de Fier, dar, în același timp, și Cazanele Dunării, unde
    fluviul are o deschidere minunată printre munți și piatră. Încheiem cu cel mai
    vizitat obiectiv turistic de pe Clisura Dunării: Chipul lui Decebal sculptat în
    stâncă. E cea mai înaltă sculptură în piatră din România și a doua ca mărime în
    Europa, un obiectiv turistic pe care noi, de la nivelul Consiliului Județean
    Mehedinți, într-o colaborare cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri
    Timișoara, l-am pus în valoare printr-un iluminat arhitectural deosebit, la fel
    cum am procedat și cu podul din golful Mraconia, aflat la baza sculpturii.


    Un alt obiectiv ar fi Peștera
    Topolnița, situată în comuna Cireșul. Este a doua peșteră din România din punct
    de vedere al lungimii, iar în lume ocupă locul al 16-lea. Are o lungime totală
    de 24,5 km, dintre care doar 11 km sunt explorați. Peștera este declarată
    monument al naturii și poate fi vizitată doar într-o singură zi pe an, vara,
    câteva ore, atunci când are loc sărbătoarea care-i poartă numele. Ne continuăm
    însă călătoria alături de Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean
    Mehedinți, și ajungem în orașul reședință de județ.

    În municipiul Drobeta
    Turnu Severin avem Muzeul Regiunii Porțile de Fier, cea mai importantă
    instituție de cultură din județul nostru. Aceasta este poziționată pe malul
    Dunării, lângă vechile ruine ale castrului Drobeta și lângă piciorul podului
    lui Traian, construit de Apolodor din Damasc, între anii 103-105, pentru ca
    legiunile romane să traverseze Dunărea pentru cucerirea Daciei. Piciorul
    podului este ultima dovadă a celei mai impresionante construcții peste apă,
    create în Imperiul Roman. O machetă fidelă, foarte bine realizată, poate fi
    văzută în interiorul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Pentru că vorbeam de
    multele obiective istorice și culturale care pot fi vizitate în municipiul
    Drobeta Turnu Severin, aș vrea să continui cu Castelul Artelor, Teatrul,
    Cetatea Medievală, toate fiind modernizate prin proiecte finanțate cu fonduri
    europene, așa cum, de altfel, a fost finanțat și Muzeul Regiunii Porților de
    Fier.



    Dacă v-ați întrebat unde se află singurul
    pod natural rutier funcțional din Europa, e timpul să aflați că îl veți găsi în
    județul Mehedinți. Podul lui Dumnezeu are o înălțime de 13 metri și o
    deschidere de nouă metri. În zona de munte a județului nostru, avem
    Podul lui Dumnezeu, cel mai mare pod natural din România și al doilea din
    Europa, însă este singurul pe care se poate circula. Tot în zona de nord a
    județului avem Peștera Ponoarele și pădurea de liliac, o rezervația botanică,
    întinsă pe o suprafață de 20 de hectare, unde se și organizează anual, la
    începutul lunii mai, Sărbătoarea Liliacului. Obiectivele din municipiul Drobeta
    Turnu Severin și din nordul județului nostru, pot fi vizitate parcurgând
    traseul Via Transilvanica, pe o lungime de aproape 100 de km, pornind din
    portul Drobeta Turnu Severin și traversând alte șapte localități. Avem câteva
    trasee de munte deosebite, oferite de Geoparcul Platoul Mehedinți. Îi așteptăm
    cu drag pe cei care doresc să aibă o vacanță reușită să vină în județul nostru,
    fiindcă promovăm un turism de calitate, avem obiective istorice și culturale.
    Mai mult, ne-am conformat în acest an regulilor care trebuie respectate în
    această perioadă de pandemie și nu va fi nici un risc pentru niciun turist din
    punct de vedere al sănătății.



    Turiștii care vor să descopere tradiții, meșteșuguri și
    vor să achiziționeze obiecte de artizanat, se pot îndrepta spre Șișești. Este
    singura localitate din județul Mehedinți în care se mai păstrează tradiția
    olăritului. Chiar dacă este o tradiție care datează încă de pe vremea dacilor,
    artizanii din Șișești au reușit să păstreze tehnicile. De asemenea, în zona de
    munte, în Ponoarele, tradiția și portul popular au o valoare inestimabilă.
    Femeile încă mai lucrează manual costume populare. Faimoasele ii de la
    Ponoarele poartă amprenta femeilor din zona de nord a județului Mehedinți. Din
    mâinile acestor femei ies cu adevărat bijuterii vestimentare.

  • Prasanna Randula Higgoda din Sri Lanka

    Prasanna Randula Higgoda din Sri Lanka

    Prasanna Randula Higgoda din
    Sri Lanka, student la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa
    din Iași.

    Ascultaţi
    Radio România Internaţional.


    Tocmai aţi auzit semnalul Ascultaţi
    Radio România Internaţional tradus în singaleză şi rostit de următorul nostru
    invitat.


    Sunt Prasanna
    Randula Higgoda, Prasanna înseamnă ceva frumos în singaleză, iar Randula înseamnă
    rază de soare. Sunt student la Universitatea de Medicină și Farmacie din
    Iaşi, vin din Sri Lanka, Asia.





    În 2013, după terminarea Liceului Ananda în Colombo, capitala
    statului Sri Lanka, Prasanna Randula Higgoda câştigă o bursă oferită cetăţenilor
    străini de statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe. Tânărul urmează
    anul pregătitor pentru învăţarea limbii române la Facultatea de Litere a Universităţii
    Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, iar din 2014 e admis la Universitatea de
    Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din același oraş.


    Să fac
    medicină a fost visul meu din copilărie. Îmi place să ajut oamenii, să simt că
    le fac bine, să văd mulţumire în ochii lor, din acest motiv am ales să fac
    medicină.


    După încheierea studiilor la Iaşi Prasanna Randula Higgoda din Sri Lanka
    ar vrea să rămână în România.

    Cred că
    cel mai probabil voi face şi rezidenţatul aici şi după aceea voi lucra câţiva
    ani în România, apoi mai vedem.


    Prasanna Randula Higgoda a vrut să studieze într-o ţară europeană, şi de
    aceea a ales România. Ne mărturisea că se simte bine în mijlocul oamenilor de
    aici.


    Oamenii
    sunt foarte sociabili, majoritatea sunt chiar foarte buni, mă simt foarte bine
    aici. Prietenii mei din UMF mereu mă primesc în cercul lor, am o grămadă de prieteni
    în UMF care chiar mă ajută foarte mult.


    Prasanna Randula Higgoda e un împătimit al muntelui. În România a ajuns
    pe cel puțin două vârfuri cunoscute.


    Am fost
    mai mult la munte în România, în Munţii Ciucaş, în Braşov, în Ceahlău, pe
    vârful Toaca, unde am stat la cabana Dochia, în Transfăgărăşan, am viziat şi
    oraşele Vaslui, Botoşani. Îmi place mult muntele Ciucaş, mereu când aveam nişte
    timp liber urcam acolo, dintotdeauna mi-au plăcut munţii, e o provocare pentru
    mine să ajung în vârf, să urc în condiţii extreme, să-mi testez moralul, îmi
    place adrenalina un pic.


    Lui Prasanna Randula Higgoda îi place şi sportul:


    Când eram
    în liceu am făcut tenis de masă, înot şi karate.


    Prasanna Randula Higgoda ascultă şi muzică românească:


    Da, muzica
    românească chiar îmi place, ascult Carla’s Dreams, muzică nouă, în general. De
    la Carla’s Dreams îmi place melodia Aripile şi mai e una, Sub pielea mea
    cred că se numeşte.


    În timpul liber, Prasanna Higgoda se uită la un film, iese cu prietenii
    în oraş, urcă pe munte sau citeşte. Ne-a dezvăluit o carte pe care o apreciază
    mult:


    Romanul
    meu preferat e Contele de Monte Cristo (n.r. de Alexandre Dumas) pentru că e
    un pic misterios și mă atrag cărțile care îmi dau de gândit.



    În Sri Lanka natală Prasanna Randula Higgoda ajunge destul de rar, ne
    spunea că îi e dor de gastronomia de acasă, de vremea de acolo, de prieteni și,
    bineînțeles, de familie:


    Vorbim
    zilnic la telefon, da, mi-e dor un pic de părinții mei, de cei doi frați mai
    mari, am un frate care e chimist, tatăl meu face afaceri cu materiale textile,
    iar mama mea are o școală pentru copii cu dizabilități.


    În România Prasanna Randula Higgoda se bucură de sprijinul unei ființe
    speciale intrate în viața sa o dată cu o călătorie în
    munții noștri.


    Cu prietena
    mea, Raluca Paula Dima,m-am întâlnit anul trecut într-o excursie în Ciucaș, și
    ei îi place să urce pe munte, amândoi iubim muntele. Când avem timp liber
    mergem la munte, stăm în cort,de fapt noi ne știam din vedere de dinainte, dar
    în excursia din Ciucaș am intrat în vorbă unul cu altul. Ea are un fel de
    putere asupra mea. Are grijă de mine, mă ajută cu tot felul de lucruri pe care
    nu le înțeleg în România, când nu pronunț bine românește, mă corectează
    imediat, mă ajută să înțeleg mai bine tot felul de materiale din UMF, chiar mă sprijină
    mult.


    Prasanna Randula Higgoda se implică activ în viața studențească din Iași.


    Sunt
    coordonator la Departamentul internațional al SSMI (Societatea studenților
    mediciniști din Iași), eu organizez workshopuri și conferințe pentru studenții români și
    pentru studenții de la secțiunile engleză și franceză.


    Prasanna Randula Higgoda din Sri Lanka în încheiere, student în anul IV
    la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, și câteva
    gânduri despre România în preajma Zilei noastre Naționale de pe 1 decembrie.


    România e
    o țară bună, care chiar neajută foarte mult pe noi, studenții străini, și eu îi
    mulțumesc din tot sufletul meu că mă ajută mult inclusiv în plan personal, în
    viață.