Radio România Internațional

Tag: executiv

  • Guvernul de la Bucureşti a aprobat joi, cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar/universitar 2024-2025

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat joi, cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar/universitar 2024-2025

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat joi, prin hotărâre, cifrele de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat, în anul şcolar/universitar 2024 – 2025. Actul normativ stabileşte numărul de locuri disponibile pentru şcolarizarea copiilor, elevilor şi studenţilor pentru anul şcolar/universitar 2024-2025, inclusiv pentru etnici români din afara graniţelor, cetăţeni români cu domiciliul stabil în străinătate şi pentru cetăţeni străini în baza documentelor bilaterale în vigoare şi a angajamentelor unilaterale.

    Potrivit Executivului, “Cifra totală de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2024 – 2025, cu excepţia învăţământului preuniversitar militar, se menţine la nivelul celei aprobate pentru anul şcolar 2023-2024. Cifrele de şcolarizare propuse cuprind locuri pentru minori care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, respectiv locuri pentru minori apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută”.

    Pentru românii de pretutindeni, sunt prevăzute 1.900 de locuri pentru învăţământul preuniversitar, respectiv 7.065 de locuri pentru învăţământul superior cu un număr total de luni-bursă de 800.

    Pentru cetăţenii străini, au fost alocate 1.800 de locuri pentru învăţământul preuniversitar, respectiv 4.430 de locuri pentru învăţământul superior cu un număr total de luni-bursă de 1.710.

    Pentru educaţia timpurie (creşe şi grădiniţe) sunt alocate 665.000 locuri; pentru învăţământul primar sunt prevăzute 933.000 locuri, iar pentru cel gimnazial cu frecvenţă la zi sunt prevăzute 813.000 locuri. Pentru învăţământul liceal – clasa a IX-a sunt prevăzute 134.000 de locuri pentru învăţământul de zi, la care se adaugă 9.500 de locuri pentru învăţământ seral şi cu frecvenţă redusă.

    Pentru clasa a XI-a, învăţământ seral sunt alocate 16.000 de locuri. Pentru învăţământul profesional, anul I, – 60.000 locuri şi 600 de locuri pentru stagii de pregătire practică. Pentru învăţământul terţiar non-universitar (postliceal) sunt prevăzute 35.911 de locuri.

    Pentru învăţământul de artă, nivel primar şi gimnazial, sunt prevăzute 21.500 de locuri; pentru învăţământul sportiv, nivel primar şi gimnazial: 15.500 de locuri; pentru învăţământul sportiv suplimentar – cluburi sportive şcolare: 53.000.

    Pentru învăţământul obligatoriu cu frecvenţă redusă, nivel primar şi gimnazial şi programul “A doua şansă”, inclusiv cel organizat în penitenciare, sunt finanţate 30.000 de locuri. Pentru învăţământul special pentru copii şi elevi cu deficienţe şi/sau boli cronice din cadrul unităţilor de învăţământ şi/sau a unităţilor sanitare sunt finanţate 30.450 de locuri.

    Pentru învăţământul superior/granturi de studii au fost alocate un număr de 113.078 de locuri, din care 68.092 de locuri pentru studii universitare de licenţă, 36.164 pentru studii universitare de master, 3.422 pentru studii universitare de doctorat, iar 5.400 pentru rezidenţiat.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Executivul a aprobat, recent, Legea prin care România va adera la Convenţia 190/2019 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind eliminarea violenţei şi a hărţuirii în piaţa muncii.


  • Negocieri şi audieri

    Negocieri şi audieri

    Virtuala echipă executivă a premierului desemnat Florin Cîţu se întâlneşte din nou, zilele acestea, cu membrii comisiilor de specialitate din Parlament, pentru ritualul audierilor ce preced votul de învestitură. E a treia întânire în numai câteva luni. Sunt exact aceiaşi miniştri alături de care, în noiembrie anul trecut, liderul PNL, Ludovic Orban, prelua guvernarea de la social-democrata Viorica Dăncilă, alături de care era demis, luna trecută, prin moţiune de cenzură şi alături de care rata, recent, o nouă învestire, după ce Curtea Constituţională a decis că noua sa desemnare încalcă legea fundamentală. Singura modificare în componenţa actualului guvern faţă de cel în exerciţiu este propunerea ca Lucian Heiuş să preia portofoliul Finanţelor, vacant odată cu promovarea lui Cîţu ca ipotetic premier.



    În paralel cu audierile, liberalii spun că negociază cu celelalte partide, mai puţin cu fostul tandem guvernamental de stânga PSD-ALDE, pentru a forma o majoritate. Ponderea parlamentară a PNL e de numai circa 20%, stânga continuă să domine numeric Legislativul, aşa că pentru a instala guvernul Cîţu e nevoie de voturi ale senatorilor şi deputaţilor de toate culorile politice. Or, şeful USR, a treia forţă din Parlament, Dan Barna, a mărturisit, după discuţiile de luni, că PNL nu i-a solicitat nimic legat de votul de învestire a noului cabinet şi că întâlnirea lui cu Cîţu a fost una strict tehnică. La rându-i, liderul UDMR, Kelemen Hunor, spune că, deocamdată, nu s-a luat nicio decizie în legătură cu susţinerea noului guvern PNL.



    Parlamentarii Pro România, dizidenţi social-democraţi conduşi de fostul premier Victor Ponta, au anunţat că vor fi prezenţi la şedinţa de învestire, dar vor vota împotrivă. În sfârşit, poziţia PSD şi ALDE pare să nici nu-i intereseze pe liberali. Lipsa de apetit pentru negocieri a acestora alimentează speculaţiile comentatorilor că PNL, favorit net în sondajele privind intenţiile de vot, încearcă, încă, să forţeze organizarea de alegeri legislative anticipate. Pentru aceasta, ar fi nevoie de respingerea a două guverne în interval de 60 de zile şi de dizolvarea Parlamentului. Adept al acestui scenariu şi patron politic al liberalilor, însuşi şeful statului, Klaus Iohannis, recunoştea că, după invalidarea candidaturii lui Orban de către judecătorii constituţionali, şansele pentru organizarea anticipatelor au scăzut sub 50%. Potrivit experţilor, 21 iunie ar fi data limită pentru anticipate, fiindcă apoi actualul Legislativ intră în ultimele şase şase luni de mandat şi nu mai poate fi dizolvat. În cele trei decenii de democraţie post-comunistă, oricât de instabilă ar fi fost scena politică de la Bucureşti, niciodată nu s-a ajuns, de altfel, la un scrutin legislativ anticipat.

  • Jurnal românesc – 11.02.2020

    Jurnal românesc – 11.02.2020

    Prim-ministrul
    desemnat Ludovic Orban a depus, la Parlament, lista miniştrilor care vor face
    parte din viitorul cabinet şi programul de guvernare pe care liberalii doresc
    să-l implementeze. Pe lista executivului Orban 2 se regăsesc aceleaşi nume care
    au făcut parte din guvernul demis de Parlament prin moţiune de cenzură la data
    de 5 februarie. Sunt mulţumit de activitatea fiecărui ministru, sunt
    oameni competenţi şi, ca atare, echipa guvernamentală este propusă în aceeaşi
    componenţă, şi-a argumentat premierul desemnat decizia. În ceea ce
    priveşte programul de guvernare, Ludovic Orban a spus că acesta a fost
    actualizat. Am scos acele obiective care au fost atinse şi am mai adăugat
    câteva atât în zona fondurilor europene, cât şi în zona lucrărilor publice,
    dezvoltării regionale şi administraţiei şi în zona de afaceri interne, a declarat
    Orban. Acesta a reiterat faptul că obiectivul declarat al PNL rămâne
    declanşarea de alegeri anticipate. Social-democraţii, care au sesizat Curtea
    Constituţională referitor la modul în care a fost desemnat premierul, au
    transmis că nu vor vota Cabinetul Orban 2. Liderul PSD Marcel Ciolacu a
    declarat că strategia formaţiunii din ziua validării executivului va fi
    stabilită săptămâna viitoare, într-o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional.




    România are de
    la 1 februarie încă un eurodeputat în Parlamentul European, odată cu ieşirea
    Marii Britanii din blocul comunitar şi redistribuirea unei părţi a locurilor
    deţinute de britanici. Fotoliul i-a revenit fostului ministru al Afacerilor
    Europene Victor Negrescu, care a mai avut un mandat în Legislativul European în
    perioada 2014-2017. Acesta va activa în Grupul Socialiştilor şi Democraţilor şi
    şi-a stabilit trei priorităţi: o implicare activă pentru o Europă socială,
    bazată pe educaţie, inovaţie/sectorul digital, protecţia mediului, sănătate şi
    transporturi, o mai mare transparenţă la nivelul UE şi democratizarea accesului
    la procesul decizional european, respectiv asigurarea de drepturi şi
    oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii europeni. Negrescu apreciază că
    Uniunea Europeană trebuie să se modernizeze pentru a evita un nou scenariu de
    tip Brexit. Marea Britanie a părăsit UE, la 31 ianuarie, după 47 de ani de
    apartenență la blocul comunitar. 27 din cele 73 de fotolii de eurodeputat
    deţinute de britanici au fost redistribuite statelor care erau subreprezentate,
    iar 46 au fost rezervate pentru potenţiale viitoare extinderi ale Uniunii
    Europene. 33 de europarlamentari reprezintă acum România la Bruxelles şi Strasbourg.




    Scriitorul român
    Walter Ubelhart va fi prezent la Bruxelles, pe 21 februarie, pentru a-şi
    prezenta cartea În umbra lui Shakespeare, apărută în limba română
    şi tradusă în engleză, germană şi maghiară. Evenimentul se va desfăşura la Casa
    de Cultură Belgo-Română – Arthis şi are loc în cadrul Festivalului literar
    intercultural Interlitratour 2020. În umbra lui Shakespeare este un
    roman despre viaţa personajului istoric Johannes Banfi Hunyades. Chimist,
    alchimist, antropolog şi metalurgist, Hunyades a avut o influenţă considerabilă
    asupra contemporanilor săi. Destinul l-a condus în toată Europa, de la Praga
    până în Anglia unde a devenit un prieten apropiat al lui Shakespeare. Walter
    Ubelhart s-a născut în 1970 la Baia Mare, în judeţul Maramureş. Începând din
    2008, este preşedintele Forumului Democratic German din România – filiala
    Maramureş. A participat la realizarea mai multor scenarii de film, iar în
    prezent lucrează la adaptarea cinematografică a cărţii sale.




    Primăria Sibiu a
    anunţat că promovează municipiul la Târgul Internaţional de Turism de la Tel
    Aviv, care are loc în perioada 11-12 februarie. La standul României rulează
    filmul de prezentare a destinaţiei turistice Sibiu, iar reprezentantul
    Primăriei le oferă vizitatorilor informaţii despre evenimentele specifice
    oraşului, obiectivele turistice, cultura şi patrimoniul Sibiului, dar şi hărţi
    şi broşuri de promovare în limba engleză. Primarul Astrid Fodor a spus că
    manifestarea reprezintă o oportunitate de a atrage turişti din Israel. În
    ultimii ani, am observat o creştere a numărului de turişti care sosesc în Sibiu
    din această ţară. În centrul nostru de informare turistică am înregistrat anul
    trecut peste 2.000 de turişti israelieni, a spus edilul. Municipiul a
    fost promovat şi la Târgul de Turism de la Madrid, desfăşurat între 22 şi 26
    ianuarie şi va participa luna viitoare, între 4 şi 8 martie, la Târgul de
    Turism de la Berlin. Sibiul a fost, în 2007, primul oraş din România cu
    statutul de Capitală Culturală Europeană şi în 2019, prima regiune gastronomică
    europeană din ţara noastră.