Radio România Internațional

Tag: Exercițiu

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Consiliul Suprem di Apărare ali Românie, prezidat di prezidintulu Klaus Iohannis, s-andămusi adză tra să zburască ti situația ditu Ucraina. Prezidintulu Iohannis, tu zborlu ţănutu dupu andamasi, diclară că Consiliul apufusi s’da silă a gaereţloru cari mutrescu anvărtuşearea a pozițillei di apărare și discurajare pi flancul estic al NATO pritu disvărtearea a forțelor aliate și acceleararea ti adrari ună parei di alumtă NATO tru România. Consiliul apufusi, meatri di andrupari a Republicăllei Moldova, cari s’ampulisescu cu un numiru tutu ma mari di arifugaț ditu Ucraina. Tutunăoară, tru România va s’hibă dişcllisu un hub logistic tră coordonari colectarea și transportul a agiutorlui umanitar cătră Ucraina. Prezidintulu spusi că Consiliul apruke dauă obiective strateghiti tră România: creaștirea a hărgiloru tră apărare di la 2% la 2,5% ditu PIB și agiundzearea la indipendința energetică pritu dizvoltarea capacitățlor di energie nucleară regenearabilă și civilă.

Ucraina. Armata rusă li dusi ninti atacurile contra a capitalăllei ucrainenă Kiev, iu rezistența easti nica vărtoasă. Harkov, tru est, doilu căsăbă ca mărime ali Ucraină fu, idyea vărtosu zñiipsitu. Prezidintulu a Ucrainăllei, Volodimir Zelenski, zuyrăpsi atacurile di la Harkov, tru cari dzăţ di ţivilli fură vătămaţ, easti ună crimă di polimu. El spusi că ari rapoarte a martorilor oculari ti ţivili cari fură vizaț ună turlie maxusu tu kirolu ali atacă. Simfunu cu imagiñili ditu satelit, ună cărvani babageană cu armati rusești cari s’tindi pi dzăţ di km niinteadză cătă Kiev ditu partea di nordu. Imaginile spunu și disfășurarea di trupe și echipamente tru sudlu a Belarusului, la mai puțăn di 32 km nord di sinurlu cu Ucraina. Kievul confirmă, tutunăoară, ună ataca contra a căsăbălui Herson, ditu sud.

Deputațlli europeni s-andămusiră tru ună sesiune extraordinară a Parlamentului European tră să zburască ti ună apandisi la aputrusearea ali Rusie. Andamusea fu convocată gioia tricută di prezidintulu a Parlamentului European, Roberta Metsola, și di lidirlli a grupurilor politiţi ditu Parlamentu, cari condamnară susta ataca contra ali Ucraină, calificându-l ca niăntimilleatu şi leagalu. Luni, prezidintulu american Joe Bidin ţănu ună nauă conferință telefonică cu aliațlli și partenerlli mutrinda ună apandisi unitar la criza ditu Ucraina. Apelu fu andrupătu ti prota oară di prim-ministrul ali Japonie, cum și lidirllii UE și NATO, prim-miniștrilli ali Marii Britanii și Canadă, cancelarul german și przidinţălli ali Franță, Polonie și Românie. Prezidintulu a Româniillei, Klaus Iohannis, caftă s’ayuñiusească thimilliusearea a unei parei di alumtă NATO tru România, ca halati di anvărtuşeari a pozițiillei di apărare și discurajare a NATO tru regiune. Luni s’ţănu și prima andamusi oclli ntroclli anamisa di oficialii ucraineni și ruși, disvărtită la sinurlu cu Belarus și cari s-bitisi niconcludintu, cu ună nauă rundă di discuții posibil avânda loc tru yinitoarili dzăli. Rusia diclară că ș-băgă triada nucleară tru catandisi di alertă, kiro tu cari Statele Unite și Uniunea Europeană spusiră că suntu etimi s’adoptă sancțiuni suplimentare contra ali Rusie. Cama di 660.000 di persoane, majoritatea mlleri şi cilimeañi, fudziră ditu Ucraina tru văsiliili viţini tu aesti ditu soni șase dzăli di la ahurhita a invaziillei, diclară agenția ONU tră arifugaț.

Exercițiu. Aproapea 900 di militari români și americani și cama di 70 di piesi di tehnică militară va s’antreneadză diadunu tu kirolu 2 — 10 di marţu la Centrul Secundar di Pregătire di Alumtă tră Forțele Terestre Române ditu Smârdan, tru sud-estul a Româniillei, tru cadrul Justice Eagle 22.1 exercițiu. Exercițiul ari la thimelliu unu scenariu imaginar ajustat tră posibile fuvirseri opearaționale și implică tancuri T-55, vehicule blindate amfibii cu arăhoati TAB-77, vehicule blindate di alumtă Bradley și vehicule di transportu di infanterie Stryker, să spuni tru un comunicat a Ministerului Român ali Apărari. Exercițiul multinațional Justice Eagle s’dizvărteaşti anual tru România și easti minduitu tra s’crească interopearabilitatea anamisa di forțele NATO și s’u ţănă capacitatea di dislocari și antrenamentu diadunu. Militarii americani cari llia parti la exercițiu fac parte ditu ditașamentile di disvărteari tru România ca parte a misurlor di anvărtuşeari a posturăllei aliate pi tutu flanculu estic al NATO.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala

1 March 2022
150 de militari români la DEFENDER Europe 2021 CAXCPX

Aproximativ 150 de militari din toate categoriile de forţe ale Armatei României vor participa la exerciţiul de comandament DEFENDER Europe 2021 CAX/CPX, a anunţat, joi, Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

Un contingent de aproximativ 150 de militari din toate categoriile de forţe ale Armatei României a fost dislocat joi, în Centrul de instruire al Forţelor Terestre ale SUA pentru Europa şi Africa (USAREUR-AF) din Grafenwohr, Germania, pentru a încadra, alături de militarii USAREUR-AF, celulele de răspuns (RC) pentru exerciţiul de comandament DEFENDER Europe 2021 Computer Assisted Exercise/Command Post Exercise (CAX/CPX), în sprijinul Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est (HQ MNC-SE), se precizează într-un comunicat al MApN, informează AGERPRES.

Celulelor de răspuns le revine un rol important pentru simularea reală a fluxului de informaţii în cadrul exerciţiului privind acţiunile trupelor proprii, în vederea creării unui mediu de instruire cât mai apropiat celui de luptă real, necesar exersării procedurilor operaţionale, a proceselor de luare a deciziei şi exercitării comenzii şi controlului forţelor din subordine pe timpul execuţiei operaţiilor militare,

DEFENDER Europe 2021 CAX/CPX reprezintă un eveniment major de instruire pentru HQ MNC-SE, prin care se urmăreşte, atât creşterea nivelului de pregătire şi de interoperabilitate într-un mediu de instruire multinaţional alături de militarii naţiunilor participante, cât şi demonstrarea capabilităţii operaţionale iniţiale (IOC), precizează Ministerul Apărării.

În această săptămână, s-a realizat dislocarea în România a aproximativ 100 de militari din cadrul Comandamentului Corpului Aliat de Reacţie Rapidă (HQ ARRC) din Marea Britanie şi integrarea acestora în structurile specifice HQ MNC-SE pregătite pentru exerciţiu. În anul 2020, capacitatea operaţională a HQ ARRC a fost reconfirmată, iar, din această perspectivă, experienţa HQ ARRC este valoroasă pentru operaţionalizarea HQ MNC-SE.

Cooperarea dintre HQ MNC-SE şi HQ ARRC se desfăşoară în baza parteneriatului – Mutual Training Support Agreement (MTSA) – prin care HQ ARRC oferă sprijin şi expertiză HQ MNC-SE în vederea realizării Capabilităţii Operaţionale Iniţiale (IOC) în acest an şi, ulterior, a Capabilităţii Operaţionale Finale (FOC) până în anul 2024, menţionează comunicatul MApN.

.

DEFENDER Europe 21 este un exerciţiu multinaţional întrunit, de mare amploare, planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Terestre ale SUA pentru Europa şi Africa (USAREUR-AF), având ca scop creşterea capacităţii de reacţie şi a nivelului de interoperabilitate cu forţele ţărilor membre ale NATO şi partenere. Aflat în plină desfăşurare, exerciţiul DEFENDER-Europe 21 integrează aproximativ 28.000 de militari aparţinând forţelor militare aliate şi partenere din 26 de naţiuni, care se instruiesc, simultan, în peste 30 de zone de antrenament în 12 ţări.

27 May 2021
Un nou exerciţiu NATO în România

Cele mai avansate avioane de luptă din lume, considerate imbatabile în lupta aeriană, au aterizat pentru prima oară în Europa de Sud-Est, în România, la baza Mihail Kogălniceanu de la Constanţa, în cadrul operaţiunii Atlantic Resolve. Operaţiunea a fost concepută de SUA după izbucnirea conflictului din Ucraina în 2014, în vederea protejării statelor din flancul estic al NATO. Avioanele F22 Raptor sunt aparate din generaţia a cincea, invizibile pe radar, care ating o viteză de două ori mai mare decât cea a sunetului.

Un asemenea avion costă 143 de milioane de dolari, are o rază de acţiune de 3.000 km şi capacitatea de a lupta inclusiv împotriva sistemelor de apărare antiaeriană. Şeful Forţelor Aeriene Române, generalul Laurian Anastasof, a declarat că prezenţa în România a celor două aeronave arată solidaritatea SUA cu România, aflată în vecinătatea Rusiei. El a explicat că au existat situaţii în care a fost nevoie ca piloţii români să decoleze de urgenţă, ca urmare a unor zboruri efectuate de nave ruseşti.

Aflat în vizită la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul apărării, Mihnea Motoc, adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, a apreciat rolul activ al României în cadrul Alianţei şi a menţionat participarea semnificativă a forţelor armate române la eforturile de prevenire şi combatere a riscurilor şi provocărilor de securitate.

Alexander Vershbow: ‘Este foarte importantă intensificarea capacităţilor de apărare şi de descurajare ale Alianţei împotriva tuturor ameninţărilor cu care ne confruntăm. Am stabilit că avem nevoie de o abordare de 360 de grade pentru că avem foarte multe provocări şi ameninţări, atât pe flancul estic, unde Rusia încearcă să stabilească şi să schimbe graniţe deja existente, dar şi pe flancul sudic, unde ne confruntăm cu probleme legate de extremism şi terorism’.

În aceeaşi zi în care au aterizat cele două aparate F-22 americane în România, preşedintele Barack Obama insista la Hanovra asupra necesităţii ca ţările membre NATO să susţină “aliaţii din linia întâi”, adică România, Polonia şi ţările baltice, cele mai expuse tensiunilor din partea Rusiei.

26 April 2016
Jurnal românesc – 23.03.2016

Atentatele de marţi din Bruxelles, soldate cu
zeci de morţi, vor induce teamă printre persoanele care vor să călătorească în
străinătate, inclusiv în rândul turiştilor români, apreciază reprezentanţii agenţiilor de turism din
România. Bazându-se pe experienţa unor astfel de evenimente anterioare, ei se
aşteaptă la o scădere a fluxului de turişti români în Europa cu 10-20% în
următoarele două săptămâni.Ţinând seama că
avionul este un mijloc important de transport pentru turism, în astfel de
situaţii primul efect este scăderea traficului aerian, deoarece este diminuată
cererea pentru turism, mai spun reprezentanţii agenţiilor de profil. Ei
amintesc de atentatele de la Paris din noiembrie 2015, când turismul a avut un
recul în primele săptămâni.

Un bucureştean
care trăieşte în centrul capitalei României plăteşte în medie circa 330 de
euro (1.400 de lei) pentru plata chiriei aferente unui apartament cu o
cameră, adică peste două treimi din salariul mediu de 480 de euro (2.150 de
lei) încasat de aceasta. Câştigul salarial mediu net se ridică la aproximativ
480 de euro (2.150 de lei), potrivit Institului Naţional de Statiscă. Astfel,
unui bucureştean îi mai rămâne doar o treime din salariu, bani pe care îi
consumă după bunul plac. Pe de altă parte, în Sofia, capitala Bulgariei, unul
dintre cele mai sărace state din Europa, chiria pentru un apartament de o
cameră în centru este de 270 de euro, adică aproape la jumătate faţă de
salariul mediu încasat de un bulgar. Cel mai bine la acest capitol stau
locuitorii Berlinului, capitala Germaniei, cea mai mare economie europeană.
Unui berlinez îi rămâne în medie 65% din salariul mediu net de 1.930 de euro,
după ce-şi plăteşte ratele de 675 de euro pentru un apartament de o cameră,
conform Eurostat.

Producătorul auto Ford va
investi 200 de milioane de euro la fabrica pe care o deţine la Craiova, în
sud-vestul României, unde va construi un al doilea model, mini-SUV-ul EcoSport,
începând din toamna anului 2017, a anunţat compania.Modelul EcoSport
este vândut, în prezent, de către grupul american în Europa, cu excepţia
Rusiei, şi este construit la o fabrică din India. De la preluarea uzinei, în 2008, Ford a investit în Romania peste un miliard de
euro. Compania produce în acest moment la Craiova un singur model auto,
monovolumul de mici dimensiuni B-Max, si motorul Ford de 1.0 l EcoBoost. Ford se
aşteaptă ca segmentul SUV-urilor de mici dimensiuni să ajungă la vânzări de circa
1,5 milioane de maşini pe an până în 2017, ceea ce reprezintă o creştere de 35%
faţă de 2015.

Aproximativ 350
de militari români, bulgari, sloveni şi americani participă, până la sfârşitul
săptămânii, la Babadag, la un exercitiu NATO. Black Sea Rotational Force este condus
în fiecare an de Comandamentul Forţelor Infanteriei Marine Americane dislocate
în Europa şi Africa şi se desfăsoară în zona Mării Negre, Balcani şi în
regiunea Caucazului. Aceste manevre îmbunătătesc cooperarea si puterea de luptă
dintre statele NATO. În plus, prin această colaborare, există posibilitatea de
a răspunde unei crize oriunde în lume ca forţe aliate.

23 March 2016
Armata Română, la raport

2015 a fost un an de progrese reale în restabilirea capacităţii
operaţionale a Armatei Române. Potrivit bilanţului MApN, au fost derulate
programe majore de înzestrare, între care un avion multirol, aeronave, un
transportor blindat sau modernizarea
elicopterului IAR 330. Suplimentarea bugetului destinat apărării a permis şi
iniţierea unor programe de înzestrare noi, cum ar fi sistemul de rachete
antitanc portabile, radarul mobil tridimensional, cu distanţă mare de
descoperire şi platformele de transport multifuncţionale. Armata României a
participat activ la misiunile NATO cu 764 de militari dislocaţi în teatrele de
operaţii şi a desfăşurat peste 400 de exerciţii naţionale şi multinaţionale.

Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, spune că 2016 va fi un an dificil şi mai
intens decât cel precedent. Mihnea Motoc: Sunt
aşteptări mari pe care oamenii le au de la armata lor şi de la alianţa din care
facem parte. Avem o serie de angajamente internaţionale majore de onorat, iar
evoluţiile din mediul de referinţă sunt din ce în ce mai puţin previzibile.
Termenele sunt scurte, iar exigenţele, mari. Cu cât incertitudinile mediului
internaţional cresc, cu atât armata noastră trebuie să fie mai uşor adaptabilă.
Astăzi, folosirea inteligentă a informaţiei poate aduce avantaje strategice în
apărare, mai mari decât o divizie de tancuri.

Prezent la bilanţul MApN,
preşedintele Klaus Iohannis a menţionat ca priorităţi pentru 2016 punerea în
practică a strategiei naţionale de apărare şi parteneriatele strategice, în
special cel cu SUA. Klaus Iohannis: Va
trebui să ne adaptăm continuu la o realitate complexă şi dinamică. Pentru
aceasta vom avea nevoie de cunoaştere şi anticipare, de instituţii eficiente şi
de colaborare atât interinstituţională, în plan intern, cât şi multinaţională,
cu aliaţii şi cu partenerii. Realitatea în care trăim ne arată permanent
importanţa unor alianţe şi parteneriate strategice solide în materie de
securitate şi apărare.

La rândul său, premierul Dacian Cioloş a subliniat
responsabilitatea României de a întări securitatea naţională, dar şi de a
contribui la asigurarea apărării colective în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
În acest sens, Guvernul are în vedere creşterea bugetului destinat apărării la
minimum 2% din PIB în 2017.

Dacian Cioloş: Va
fi, de altfel, nevoie de creşterea pe mai departe a capacităţii operaţionale a
Armatei Române, coroborat cu alocarea de fonduri necesare pentru înzestrare,
inclusiv cu echipamente majore. Am în vedere, în principal, strategia naţională
de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019, Carta Albă a apărării, care în
prezent se află în faţa Parlamentului, programul de transformare, dezvoltare şi
înzestrare a Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă, dar şi legea
privind statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor, precum şi noul
Ghid al carierei militare, prevăzute a fi promovate în acest an.

Înainte
de summit-ul Alianţei Nord-Atlantice de la Varşovia din vară, în Polonia este
programat în iunie un exerciţiu militar de amploare – Anaconda 2016, la care vor
participa 22 de state membre NATO, printre care şi România.

4 March 2016