Radio România Internațional

Tag: exodul medicilor

  • Jurnal românesc 17.10.2019

    Jurnal românesc 17.10.2019

    10.000 de medici au plecat din România până în 2016, potrivit unui
    studiu realizat de Organizaţia profesională a cadrelor medicale din Uniunea
    Europeană. Experţii români afirmă, însă, că nu se poate cunoaşte numărul real
    al doctorilor care au ales să profeseze în altă ţară şi că ar trebui să se ţină
    cont de numărul celor care au solicitat autorităţilor române eliberarea de
    certificate de conformitate, necesare pentru a lucra în străinătate. Medicul
    Denis Păduraru a declarat la Radio România că în ţara noastră problemele
    sistemului medical rezidă în lipsa banilor publici, în orientarea spre spitale
    în detrimentul ambulatoriului şi în existenţa unui sistem supracentralizat în
    colectarea şi cheltuirea fondurilor. Cei mai mulţi medici români au plecat în
    Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie, din motive care ţin de salarizare,
    condiţii de lucru şi respectul pacienţilor.




    Scurmetrajul Mezzo Piano!, în regia lui Eugen
    Dediu-Sandu, va fi proiectat la New York, pe 18 octombrie, în competiția
    oficială a Chelsea Film Festival. Pelicula este o producție a Universității
    Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din
    București şi are la bază un scenariu scris tot de Eugen Dediu-Sandu. Din
    distribuţie fac parte actorii Gabriel Spahiu și Dorina Lazăr. Filmul spune
    povestea unui fiu care se răfuiește cu memoria unei mame dominatoare şi se
    întoarce la o pasiune artistică pe care a fost silit să o abandoneze. După
    proiecţie, regizorul, producătoarea Dumitrana Lupu și artistul grafic Cătălin
    Sîrbu vor dialoga cu publicul din sală. Chelsea Film Festival a fost fondat în
    2013 de către franțuzoaicele Ingrid și Sonia Jean-Baptiste şi îşi propune să
    fie o platformă de prezentare pentru tinerii regizori din toată lumea.
    Participarea românească la Festival este susținută de ICR New York.








    Copiii români născuți în 2018 în Marea Britanie ocupă locul 2 ca
    număr după cei pakistanezi şi în faţa celor polonezi, scrie ziarulromanesc.net,
    care citează Biroul Național de Statistică de la Londra. 15.196 de copii din
    părinți români au venit pe lume anul trecut în Regatul Unit, cu aproape 2.000
    mai mulți decât în 2017. Cifrele sunt relevante în condiţiile în care, în 2009,
    românii ocupau locul 21 în topul naşterilor în Marea Britanie, iar în 2007,
    anul în care ţara noastră a intrat în Uniunea Europeană, s-au înregistrat doar
    1.248 de nașteri. Potrivit autorităţilor britanice, numărul copiilor născuți în
    Regat din părinți străini a scăzut pentru prima dată în ultimii 30 de ani pe
    fondul unei reduceri globale cu 3,2 procente a numărului de nașteri din Marea
    Britanie. Aproximativ 500.000 de români trăiesc în Regatul Unit, conform
    estimărilor Ambasadei României la Londra.




    Filmul 5 minute, scris și regizat de Dan Chișu, cu Mihai
    Călin și Diana Cavallioti în distribuție, va avea premiera mondială în
    competiția celei de-a 35-a ediții a Festivalului Internațional de la Varșovia,
    care se desfășoară în perioada 11 – 20 octombrie. Drama va fi proiectată pe 18,
    19 și 20 octombrie. Pelicula este inspirată din fapte reale petrecute într-un
    cinematograf din Bucureşti, când unii spectatori prezenţi în sală la proiecţia
    unui film despre un cuplu format din două femei au protestat faţă de
    comunitatea LGBT, iar în scandalul care a urmat un tânăr a fost rănit şi
    transportat la spital. Lungmetrajul va concura atât pentru Warsaw Grand Prix,
    în valoare de 23.000 de euro, cât şi pentru premiul pentru cea mai bună regie,
    de 2.300 de euro și premiul special al juriului, de 1.150 de euro. 5
    Minute va avea avanpremieră națională pe 25 octombrie, în cadrul
    festivalulu Les Films de Cannes à Bucarest şi va rula în cinematografele
    româneşti din 27 martie 2020.














    Ambasada României la Chișinău transmite că cetățenii români care se
    află în Republica Moldova îşi pot alege preşedintele la orice secție de votare
    organizată pe malul stâng al Prutului. Misiunea diplomatică informează că
    actele de identitate în baza cărora se poate vota în străinătate sunt cartea de
    identitate, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul de
    serviciu, paşaportul simplu şi toate variantele electronice şi temporare ale
    acestora, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu
    militar. Ambasada reaminteşte că actele de identitate trebuie să fie valabile
    în ziua votării. Scrutinul prezidenţial va avea loc, în afara graniţelor
    României, pe durata a trei zile. Primul tur va fi organizat în perioada 8-10
    noiembrie, iar cel de-al doilea între 22 şi 24 noiembrie.

  • Jurnal românesc – 25.05.2017

    Jurnal românesc – 25.05.2017

    Manifestări de
    amploare dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni sunt organizate anul acesta
    de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni la
    Drobeta Turnu Severin, Cernăuți, Salamanca și Tel Aviv. Evenimentele au
    debutat la Drobeta Turnu Severin cu
    ateliere de perfecționare pentru lectorii care predau limbă, cultură și
    civilizație românească în Timocul sârbesc. Cursurile au fost susținute de
    profesori-formatori specializați în metodica, psihopedagogia şi didactica
    predării. Au fost abordate teme ce țin de cerinţele unui învăţământ performant,
    instrumente alternative și atractive de studiu a limbii, culturii și
    civilizației românești, dificultăți ale lectorilor din Timoc în abordarea
    subiectelor ce țin de identitatea românească. Ziua Românilor de Pretutindeni
    este marcată și în Spania, la Salamanca, unde pe 28 mai este programat un spectacol
    de muzică populară românească. Sărbătoarea continuă pe 2 iunie, la Tel
    Aviv, cu dezbaterea Istorie culturală
    și istoricitate. Ziua Românilor de Pretutindeni va fi sărbătorită şi pe 4
    iunie, la Cernăuți, pe scena Teatrului
    Muzical-Dramatic Olga Kobyleanska.


    Depunerea
    dosarelor pentru obținerea cetăţeniei române, la toate birourile teritoriale
    din România, se efectuează doar în baza programărilor online, pe site-ul
    www.cetatenie.just.ro, transmite Autoritatea Națională pentru Cetăţenie de la
    București. Numărul de locuri disponibile programării online în vederea
    depunerii dosarelor la sediul instituţiei va crește la 350 de programări pentru
    o zi de lucru. Lista persoanelor programate va fi afișată pe pagina de internet
    cu cel puțin 7 zile înainte de data pentru care s-a făcut programarea. În
    Republica Moldova, la Bălţi şi Cahul, depunerea dosarelor pentru obținerea cetățeniei
    române are loc tot în baza programărilor online. Doar la Chişinău programarea
    se mai poate face la telefon sau la ghişeu.


    Salariile
    neatractive, condițiile de muncă și lipsa oportunităților de dezvoltare
    profesională sunt principalele cauze ale exodului medicilor, afirmă
    specialiștii de la Institutul Național Democrat. Potrivit statisticilor, din
    anul 2007 până în prezent au plecat să muncească în străinătate circa 43.500 de
    medici, dentiști, asistenți medicali, farmaciști şi moașe. Specialiştii sunt de
    părere că România pierde resurse umane foarte importante pentru pregătirea
    cărora s-au alocat sume mari de bani. Totodată, România este codașă printre
    țările membre UE privind numărul de medici raportat la mia de locuitori, cu 2,5
    medici la mia de locuitori, față de media europeană care este de 3,4. Mai mult,
    anul acesta se estimează că numărul de medici raportat la mia de locuitori va
    scădea la 2,2. Potrivit raportărilor făcute de organizațiile profesionale,
    Marea Britanie, Franța, Germania sunt destinațiile cele mai căutate de medicii
    români.


    Ministerul
    Apărării Naţionale organizează, în contextul Centenarului Primul Război Mondial
    (1916-1919) și al declarării anului 2017 ca Anul Mărăști, Mărășești, Oituz -
    100, o serie de acţiuni comemorative dedicate eroilor care au căzut în luptă
    sau în prizonierat în timpul acestei conflagraţii. Ceremonii militare și
    religioase, precum și de rostire solemnă a numelor eroilor români căzuți în
    Primul Război Mondial, vor avea loc în majoritatea garnizoanelor din țară. De
    asemenea, depuneri de coroane și jerbe de flori se vor desfășura, cu sprijinul
    reprezentanțelor diplomatice ale României, la cimitirele și monumentele
    comemorative dedicate ostașilor români din Austria, Cehia, Slovacia, Germania,
    Olanda, Rusia, Republica Moldova, Bulgaria, Franța și Ungaria.

  • Evoluţii în sistemul românesc de sănătate

    Evoluţii în sistemul românesc de sănătate

    În ultima perioadă, Ministerul Sănătăţii din România a anunţat o serie de măsuri menite să îmbunătăţească activitatea într-un domeniu care de ani buni se confruntă cu numeroase probleme. Luni au fost prezentate principalele direcţii ale Strategiei Naţionale de Resurse Umane în Sănătate pentru perioada 2014-2020: salarizare corespunzătoare, condiţii bune de muncă şi posibilităţi de dezvoltare profesională. Autorităţile propun măsuri care să ducă în următorii patru ani la o reducere consistentă a exodului medicilor, având în vedere că România se confruntă cu un important deficit de personal de specialitate.



    Pe de altă parte, Ministerul a lansat primul registru electronic naţional de screening auditiv al nou-născuţilor. Deocamdată, acesta funcţionează în cadrul unui program pilot care include trei maternităţi din Bucureşti dar, de anul viitor, va fi extins la nivel naţional. Din 2017, toţi copiii care se vor naşte în spitalele din sistemul de stat vor fi testaţi auditiv încă din maternitate – a anunţat, marţi, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu: Am elaborat un protocol unic de testare auditivă a nou-născutului ce va fi adoptat prin ordin de ministru, fiecare persoană testată auditiv va fi inclusă automat într-un registru electronic naţional de screening auditiv, astfel încât de acum încolo să avem o evidenţă foarte clară a persoanelor hipoacuzice. Rezultatul va fi că, la un an de la momentul în care acest registru va deveni funcţional, noi vom putea şti, în sfârşit, câte persoane cu hipoacuzie avem în România.



    La nivel naţional vor fi 335 de aparate de screening audio, pentru care licitaţiile de achiziţie vor demara la începutul anului viitor. În România, din aproximativ 200 de mii de copii născuţi anual, aproximativ 600 au probleme de auz. Ministrul Sănătăţii a vorbit şi despre intenţia de reînfiinţare a învăţământului universitar în domeniul Audiologiei.



    Pe de alta parte,Vlad Voiculescu a mai anunţat că Agenţia Naţională de Transplant, cu suportul Ministerului Sănătăţii, va lucra, în perioada imediat următoare, pentru a asigura transparenţa mecanismului de alocare a organelor, precum şi respectarea tuturor normelor legale în vigoare. El a spus că Registrul naţional de transplant funcţionează, însă ‘nu aşa cum ar trebui’.



    La sfârşitul lunii trecute, o anchetă a Corpului de Control a Ministerului Sănătăţii a descoperit nereguli grave şi criterii subiective aplicate la aprobarea şi prioritizarea operaţiilor de transplant în România . Atunci, Vald Voiculescu declara că în România nu există criterii şi proceduri clare de alocare a organelor, nu exista liste de aşteptare corelate la nivel naţional pentru fiecare organ, pacienţii aflaţi pe liste nu beneficiază întotdeauna de şanse egale, iar legile, dacă sunt, nu sunt respectate. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au început consultari cu reprezentanţii medicilor şi ai pacienţilor privind buna funcţionare a dosarului electronic de sănătate, care a devenit obligatoriu din 18 noiembrie. De la această dată, medicii trebuie să introducă datele pacienţilor, inclusiv istoricul medical, în sistemul informatic al CNAS.