Săptămâna aesta, tru Parlamentul di București, intră tru debatu, năulu Nom offshore, cari, după adoptare da cali ti nkisearea-a născăntoru investiţii tră extracţia di gaze ditu perimetrul offshore ali Amarea Lae, comcomitentu cu dizvoltarea industriei petrochimiţi.
Proiectul legislativ fu aprukeatu di către PNL, PSD şi UDMR, iar forma finală va u apufusească tru Parlament actuala majoritate.
Uidisitu cu spusa a viţepremierlui Kelemen Kunor, liderul UDMR, nai ma ayoñea, tru 2026-2027 va s’poată s’hibă extrase gaze ditu Amarea Lae. El exighisi că, ună criză economică nsimneadză și oportunități, iara autoritățile au borgea s’aducă investitori tru yinitorlli añi și s’veadă ţi alăxeri lipseaşyi s’hibă adrati tra s’alăxească termocentrale pi cărbune cu ateali pi turbine di gaz.
Și premierul Nicolae Ciucă, tora ma ninti aleptu la conducerea PNL, easti simfunu cu aestu nom, di itia că, ase, România poate s’ñîcureadză dipendința di gazul arusesc.
Tu arada a luia, prezidintulu a Camerăllei a Diputaţilor, Marcel Ciolacu, șeful PSD, ndrupaşti aestu proiect di itia că ari, tu minduita al năsu, diterminare politică şi coerenţă legislativă, guvernamentală şi executivă.
Cama di patru ani, Nomlu offshore easti ambudiusitu tru Parlament, iu suntu dipuse proiecte aflate tru lenu turlii di catandisi di dizbatere. Năulu proiect legislativ easti zburătu di ma mulţă meşi tru cadrul a coalițiillei di guvernare și tora lo undă veardi. Ună variantă acăţată tu isapi easti ca statul român s’amintă minimum 60% ditu profitul amintatu după extradzirea a gazelor naturale, iara companiile private 40 di proţente. Tru aist kiro, legislaţia pruveadi un impozit progresiv, anamisa di 30% şi 70%, pe veniturile suplimentare amintati ditu majorarea a păhălui la gazele naturale, iara companiile au borgea tra s’vindă 50 di procente ditu producţia di gaze pe Bursa di la Bucureşti.
Nomlu offshore easti aştiptatu cu multu sinferu di niscănti companii tră tra s’poată s’ahurhească exploatarea a gazelor naturale tru Amarea Lae. OMV Petrom, firmă austriacă tru cari și statlu roman easti acționar, ama şi alţă producători di gaze hărgiuiră miliardi di dolari, kiro di un diceniu, tră s’ndreagă s’extragă rezervele di gaze di aproximativ 200 di miliardi di metri cubi lugursiti că suntu pi platoul continental ali României, tru condițiile tru cari consumul național easti di aproximativ 11 miliardi di metri cubi anual. Aestu lucru va s’da izini ali Românie să s’alăxească ditu importator tru exportator di gaze naturale. Diadunu cu austrieţlli, americanii di la ExxonMobil eara atelli cari dimanda că va s’investească, ama, tru 2019, apufusiră s’fugă ditu România și să-și vindă participația pe cari u avea tru perimetrul ditu Amarea Lae cătră compania românească cu capital di stat Romgaz. Pi hiotea a kirolui, nivelul a impozitarillei veniturilor di cari poati s’aibă hăiri companiile extractoare fu ună ditu prinţipalele keadiţ tru exploatarea gazului ditu Amarea Lae. Aesta dusi la reticența a investitorilor și la curmarea a proiectelor, hiinda favorizate importurile di gaz ditu Rusia.
Autor: Mihai Pelin
Armânipsearia: Taşcu Lala