Tag: exploatatii agricole

  • Statistici integrate referitoare la ferme din UE

    Statistici integrate referitoare la ferme din UE

    Parlamentul European a adoptat propunerile de îmbunătăţire ale statisticilor integrate referitoare la ferme. Statisticile agricole sunt coloana vertebrală a sistemului agricol european. Pentru a spori viteza de răspuns la noile nevoi de date, Comisia Europeană a prezentat o nouă propunere bazată pe un cadru integrat, flexibil și modular. Scopul său este de a crea un sistem pe baza căruia să poată fi înțeleasă mult mai bine starea agriculturii în Uniunea Europeană, a zonelor rurale, cât și a politicilor agricole.



    Astfel, se stabilește un cadru pentru statisticile europene de la nivelul fermelor și se integrează informații privind structura fermelor, metodele de producție, măsurile de dezvoltare rurală, toate într-un sistem flexibil de module și de sondaje ad-hoc legate de un set de bază de variabile. Raportul are la bază ideea de a simplifica colectarea datelor, reducerea costurilor și a sarcinilor administrative, dar și de a păstra un cadru flexibil ce va putea dura și se va putea adapta în timp. Europarlamentarul român Gabriela Zoană, în calitate de raportor, a condus negocierile dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană:



    “Primul pilon al acestui regulament reprezintă recensământul agricol ce va avea loc în 2020, iar eforturile s-au concentrat pe reducerea sarcinilor administrative și a presiunii asupra fermierilor. Grija noastră cea mai mare a fost de a avea o imagine cât mai corectă asupra spațiului agricol european, de la fermele mici la cele mai mari structuri. Cel de-al doilea pilon este reprezentat de module statistice, la intervale regulate privind diferite tematici precum forța de muncă agricolă, echipamentele agricole, irigațiile. Am avut grijă să păstrăm un cadru flexibil, care să permită statiticilor euopene să evolueze în timp, dar și ca un număr rezonabil de variabile să poată fi luat în considerație. Cel de-al treilea pilon reprezintă opțiunea de a efectua o cercetare agricolă ad-hoc. Probabil acesta a fost punctul cel mai dificil din cadrul negocierilor. În primul rând, a fost nevoie să găsim echilibrul interinstituțional intre acte delegate și acte de execuție.În al doilea rând, a fost nevoie să fixăm o limită asupra numărului maxim de variabile. Consider că am ajuns la un acord bun, care respectă mandatul parlamentului, garantează flexibilitatea necesară pentru Eurostat, dar, în același timp, nu expune institutele naționale de statistică la costuri administrative și financiare neprevăzute.”



    Prin aceste propuneri se urmărește îmbunătățirea sistemului de colectare a datelor, acesta devenind mai coerent, flexibil și mai rapid. Procesul de colectare a datelor statistice, în special cele privind structura exploatațiilor agricole, influențează vizibil deciziile în viitoarele reforme agricole, decizii care în cele din urmă se răsfrâng asupra fermierului.



  • Politica Agricolă Comuna și structura fermelor din România

    Politica Agricolă Comuna și structura fermelor din România

    La nivelul României sunt 3,6 milioane de exploatații
    agricole, care reprezintă 30% din exploatațiile de la nivelul Uniunii Europene.
    Fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0.5% din numărul
    total, dar exploatează 49% din suprafața agricolă. In contrast cu celelalte
    alte state europene, segmentul fermelor mijlocii, între 10 și 100 de hectare,
    este relativ slab reprezentat în România.

    Aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat pentru România
    un moment important, o garanție a înscrierii țării pe o traiectorie a
    dezvoltării și democrației.


    Politica Agricolă Comună este o politică unitară a Uniunii
    Europene, care prin intervențiile sale urmărește în principal integrarea
    piețelor agricole, susținerea veniturilor fermierilor, sustenabilitatea
    resurselor agricole și susținerea dezvoltării rurale.


    Dacă ne-am referi la efectele Politicii Agricole Comune,
    post -aderare, asupra structurii fermelor constatăm că: suprafețele exploatate
    de fermele mici au scăzut cu peste 2 milioane de hectare, suprafetele
    exploatate de fermele mari au crescut cu peste 1 milion de hectare, a crescut
    dimensiunea medie de la 3,3 hectare, înaintea aderarii României la UE, la 3,6
    hectare în anul 2013.


    Cecilia Alexandri, director general al Institutului de
    Economie Agrară, a spus în legătură influența efectelor financiare si ale
    măsurilor politice ale PAC: În perioada celor zece ani de la aderarea României, a avut
    loc un proces de consolidare a fermelor mari și au crescut suprafețele
    exploatate de fermele mari și foarte mari, la nivelul țării , au crescut cu
    peste un million de hectare și în același timp a scăzut ponderea terenurilor
    ocupate de fermele mici, destul de mult, cam două milioane de hectare, deci
    practic, s-a format o structură agrară destul de polarizată.
    În același timp s-a dublat productivitatea muncii în agricultură,
    dar se păstrează decalajele față de Uniunea Europeană. În momentul de față,
    productivitatea agriculturii în România, pe persoană ocupată cu timp de muncă
    integral este doar la o treime din media Uniunii Europene.
    Un alt efect a fost extinderea suprafețelor ocupate de
    cereale și de plante oleaginoase. România a devenit un jucător important, în
    această zonă a Europei, pe piața cerealelor și a oleaginoaselor.