Astăzi vă
propunem o destinaţie cu iz de istorie, Cetatea Neamţului, ctitorită de către
Petru Muşat I, în inima Moldovei, în vecinătatea oraşului Târgu Neamţ.
Redeschisă spre vizitare în 2009, în urma ultimelor lucrări de restaurare din
2007-2008, cetatea vă primeşte pe poarta de nord-est, construită de Ştefan cel
Mare, după ce aţi parcurs un pod la înălţime, construit pe ruinele celui vechi.
Se crede că pe
timpuri cetatea era acoperită cu tablă de aramă cum sunt bisericile ortodoxe.
Ne spune istoria creşterii cetăţii, Ioan Butnariu, custodele Cetăţii Neamţului: Cetatea are o formă de patrulater cu laturi inegale. La fiecare colţ al
patrulaterului, se află câte un turn de apărare, din care astăzi se văd doar
ruinele, dar cu un pic de imaginaţie puteţi înţelege cum arăta cetatea în acele
timpuri. Ştefan cel Mare construieşte un pod strategic ridicat pe 11 piloni,
unic între cetăţile medievale moldoveneşti, între piloni se crede că legătura
era făcută de arcade din piatră, înălţimea celui mai mare pilon, de 50-60 de
picioare (aproximativ 40 de metri).
La intrarea în
cetate, în perioada medievală era încă o poartă cu arcadă şi o capcană, cursa
de şoareci, în care cădeau invadatorii care forţau intrarea în
cetate.
Cetatea supravieţuieşte prin
grosimea zidurilor de aproximativ 3 metri focului pus în mai multe rânduri,
putând fi folosită în continuare ca refugiu şi cuib de rezistenţă. Pe unele
ziduri se mai văd şi astăzi urmele văpăilor din acele vremuri.
Ce altceva
vedem astăzi în sălile cetăţii ne spune Ioan Butnariu, custodele Cetăţii
Neamţului: S-au câştigat 21 de săli de vizitare, în care sunt expuse diverse
exponate, unele autentice, altele replici. S-a construit atât cât s-a cunoscut.
Cetatea Neamţ este tot ruină, dar urmele de cupole, de săli, s-au întregit
acele fragmente de ziduri. În Sala de sfat şi judecată a Cetăţii, unde se vede
lemn, nu este lemn medieval. În vitrine sunt expuse vârfuri de arme, de săgeţi,
ceramică, ghiulele de tunuri, hrisoave replici. Pe pereţii sălii sunt panouri
cu explicaţii despre istoricul cetăţii, despre istoria Moldovei medievale,
vitrine cu replici ale armelor domnitorului Ştefan, fiindcă sabia originală se
află la Istanbul, luată ca pradă de război. În cealaltă vitrină avem o armură
de cavaler medieval, armură poloneză, românii nu preferau astfel de armuri,
pentru că e cam greu să ţii pe tine 40 kg. În acest spaţiu de trecere, avem un
oştean de ceară în mărime naturală, înarmat cu o lance, un răzeş, adică un
ţăran liber.
În cetate se
mai poate vizita un iatac, o cameră de taină în care pătrundeau numai boierii
cei mai înalţi în rang la discuţii cu domnitorul. În această încăpere, figuri
de ceară îl aşteaptă încă pe domnul Moldovei, iar bucătăria e pregătită parcă
pentru gătitul alivencilor. Cămara bogată, dar şi închisoarea cu prizonieri cu
tot, completează incursiunea în vremurile de glorie ale Cetăţii Neamţului.
Orele de vizitare sunt între 9-17 pe timp de
iarnă şi 9-18 pe timp de vară, cu prelungire până la orele 20, în plin sezon,
preţul unui bilet fiind de 5 lei pentru adulţi (aproximativ 1 euro) şi 3 lei
pentru elevi şi studenţi.