Reprezentanţii
comunităţilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi din diaspora pledează
pentru unirea Republicii Moldova cu România. Participanţii la Universitatea de
Vară de la Izvorul Mureşului au făcut apel la premierul Dacian Cioloş pentru un
dialog permanent şi instituţionalizat între autorităţile celor două ţări.
Drepturile minorităţilor din jurul frontierelor şi din Balcani, precum şi
relaţiile României cu statele în care trăiesc comunităţi de români sunt temele
de dezbatere la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului. Participanţii
discută despre problemele legate de identitatea comunităţilor româneşti din
afara graniţelor şi modul în care acestea se finanţează. Acordarea cetăţeniei
române şi situaţia şcolilor şi a bisericilor româneşti ca element de păstrare a
identităţii etnice se află, de asemenea, în atenţia participanţilor.
Mai mult de 6.000 de cetăţeni români din străinătate s-au înscris în
Registrul electoral. Dintre aceştia, peste 4.700 au optat pentru votul prin
corespondenţă. Românii din diaspora au de data aceasta trei opţiuni, fie să se
prezinte la o secţie de votare înfiinţată la misiunea diplomatică a României
sau la Consulat sau la Institutul Cultural Român. De asemenea, pot solicita
înscrierea în Registrul Electoral cu una din cele două opţiuni, respectiv de a
vota prin corespondenţă sau de a înfiinţa o secţie de votare în localitatea în
care se află. Perioada de înscriere a început la 1 aprilie şi se va încheia în
funcţie de stabilirea datei alegerilor.
Trei milioane şi jumătate de români muncesc peste hotare în prezent,
arată datele statistice, iar majoritatea sunt tineri. Cei mai mulţi se află în
Italia, Spania şi Germania. Conform datelor oficiale, diaspora trimite anual în
ţară 1,5 miliarde de euro, însă potenţialul economic şi investiţional al
Diasporei poate fi cifrat la zeci de miliarde de euro, anunţa premierul Dacian
Cioloş la începutul acestui an. Şeful Executivului spunea, atunci, că Guvernul
are în vedere încurajarea revenirii în ţară a românilor care îşi doresc acest
lucru sau stimularea legăturilor culturale, de afaceri şi ştiinţifice pentru
cei care preferă să rămână în afară. Cât priveşte şomajul, acesta era, în luna
iunie 2016, la nivelul întregii ţării, de 6,4%. Tinerii absolvenţi şi studenţii
cu vârste între 18 şi 25 de ani reprezintă 15% din şomerii României.
România a exportat armament şi echipamente militare de peste 38 de
milioane de euro în primele trei luni din 2016, principala destinaţie fiind SUA
(aproximativ 19 milioane de euro), potrivit datelor Departamentului pentru
Controlul Exporturilor din cadrul MAE. Israelul a importat din România, în
aceeaşi perioadă, produse militare în valoare de peste patru milioane de euro.
Printre ţările care au importat produse militare româneşti în primele luni ale
anului se numără şi Arabia Saudită, India, Bulgaria, Italia şi Marea Britanie.
La nivelul întregului an 2015, valoarea totală a exporturilor în domeniul
produselor militare a fost de peste 160 de milioane de euro.
Primăria Municipiului Bucureşti a depus, în numele oraşului, al doilea
dosar de candidatură pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021,
intrând astfel în etapa finală a competiţiei. Documentul depus la Ministerul
Culturii conţine proiectele pe care oraşul intenţionează să le implementeze
până în anul 2021, dacă va obţine titlul european. Conceptul cu care
Bucureştiul candidează este Oraşul In-vizibil, iar candidatura îşi propune să
aducă la lumină toate aspectele uitate, neimaginate, nerealizate, tot potenţialul
neexploatat al oraşului. Pe 14 septembrie, Bucureştiul va primi vizita juriului
european, care evaluează toate cele patru oraşe rămase în competiţie, urmând ca
în data de 15 septembrie să susţină dosarul de candidatură în faţa acestuia. Pe
16 septembrie vor fi anunţate rezultatele competiţiei.