Radio România Internațional

Tag: export cereale

  • România şi tranzitul cerealelor ucrainene

    România şi tranzitul cerealelor ucrainene

    Ajuns anul acesta la cea de-a doua ediţie, Summit-ul internaţional de la Kiev privind securitatea alimentară mondială, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, a marcat importanţa programului umanitar Cereale din Ucraina, iniţiat în 2022 de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Au participat, fizic sau online, aproape 30 de înalţi demnitari, şefi de state, de guverne şi miniştri de externe din ţări europene, SUA, Japonia, Coreea, Canada, Marea Britanie, reprezentanţi ai Uniunii Europene, ONU şi ai Consiliului de Cooperare al Golfului.



    Într-o intervenţie în format online, prim-ministrul român, Marcel Ciolacu, a subliniat rolul esenţial al României în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene prin intermediul coridoarelor de solidaritate create la nivelul Uniunii Europene. Totodată, el a reafirmat solidaritatea României faţă de Ucraina şi a transmis felicitări omologului său ucrainean, Denys Shmyhal, pentru nivelul de cooperare excelent orientat spre extinderea conexiunilor terestre, feroviare, fluviale şi maritime dintre cele două ţări.



    România, a subliniat Marcel Ciolacu, şi-a asumat un rol de maximă importanţă în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene către pieţele internaţionale, astfel încât mai mult de 60% din totalul acestor exporturi au fost realizate prin coridoarele româneşti de transport. În perioada următoare este vizată o creştere a capacităţii de transport, cu sprijinul direct al partenerilor internaţionali şi ai Uniunii Europene, a adăugat şeful executivului de la Bucureşti.



    Acesta a condamnat în termenii cei mai fermi atacurile ilegale şi nejustificate ale Rusiei în Ucraina, care constituie crime de război. De asemenea, a condamnat bombardamentele ruseşti din Ucraina în proximitatea frontierei cu România, care afectează infrastructura necesară transportului de cereale pe pieţele internaţionale.



    Amintim că, luna trecută, premierul român a făcut o vizită la Kiev, în cadrul căreia a fost semnat un memorandum privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului produselor ucrainene către pieţele lumii. Documentul include şi o anexă privind strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi a punctelor de trecere a frontierei dintre cele două ţări.



    Comisia Europeană a salutat înţelegerea de la Kiev, care confirmă sprijinul constant acordat de România Ucrainei pentru a-și exporta producția agricolă și industrială, sursă majoră de venituri pentru cheltuielile de război. România are un rol esențial în funcționarea culoarelor de solidaritate și se angajează în mod constructiv cu toate părțile implicate, inclusiv prin intermediul Platformei comune de coordonare a culoarelor de solidaritate Uniunea Europeană-Ucraina. Comisia încurajează o astfel de cooperare strânsă între statele membre ale Uniunii și Ucraina” — a afirmat, atunci, Executivul comunitar.






  • România sprijină integritatea teritorială a Ucrainei

    România sprijină integritatea teritorială a Ucrainei

    După ce Rusia s-a retras, la jumătatea lunii iulie, dintr-un acord ce permitea Ucrainei să îşi exporte producţia agricolă – esenţială pentru securitatea alimentară mondială – bombardamentele ruse repetate asupra porturilor maritime şi fluviale ucrainene au distrus peste 270.000 de tone de cereale, spun autoritățile de la Kiev.



    Doar în cursul nopții de marți spre miercuri, de exemplu, un nou bombardament asupra portului Ismail situat la Dunăre – un punct esenţial în transportul de grâne – a spulberat 13.000 de tone de cereale, explică ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. Mai multe terminale cerealiere şi depozite private au fost distruse, precum şi infrastructuri pentru transportul de marfă.



    La București, acțiunile Moscovei în Ucraina sunt dezavuate de autorități. “Sunt îngrozită de atacurile continue ale Rusiei asupra portului Ismail. Constant, trupele ruse fac rău în mod intenţionat civililor ucraineni şi vizează infrastructura critică a exportului de cereale. Acestea sunt crime de război. România şi comunitatea internaţională îi vor trage la răspundere în justiţie pe toţi cei vinovaţi”, a arătat şefa diplomaţiei române, Luminița Odobescu, pe o rețea de socializare.



    Bucureștiul va continua să sprijine Ucraina “în lupta sa curajoasă de a-şi recupera complet integritatea teritorială”, a afirmat, în același timp, oficialul român, care a avut, miercuri, o intervenţie online, în cadrul celui de-al treilea Summit al Platformei Internaţionale Crimeea. Acesta a reunit, potrivit autorităţilor ucrainene, reprezentanţi din peste 60 de ţări şi organizaţii internaţionale. “Au trecut 18 luni de la începutul invaziei ruse”, a punctat Luminița Odobescu, dar, a adăugat ea, “agresiunea Rusiei nu a început cu războiul pornit pe 24 februarie 2022, ci cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, în 2014”.



    “Recentele atacuri nesăbuite asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, foarte aproape de graniţa cu România, arată, încă o dată, dorinţa Rusiei de a amplifica acest conflict”, consideră Luminița Odobescu. ”Vom fi alături de poporul ucrainean şi de dreptul său suveran de a-şi decide în mod liber viitorul, fără ingerinţe din exterior”, a adăugat ea: “Doneţk este Ucraina, Herson este Ucraina, Lugansk este Ucraina, Zaporojie este Ucraina, Crimeea este Ucraina”.



    “România va continua să susţină independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul graniţelor sale recunoscute internațional”, a mai spus Luminiţa Odobescu, evidenţiind că Bucureștiul a fost alături de ţara vecină din prima zi a războiului şi va continua să fie alături de ea, până la “victoria finală”. Oficialul român a vorbit şi despre cazuri de încălcare a drepturilor omului în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse, calificând aceste acţiuni drept crime de război.






  • Sprijin românesc pentru Ucraina

    Sprijin românesc pentru Ucraina

    România
    își propune să devină principala platformă de export a cerealelor ucrainene, în
    contextul blocadei impuse de Rusia acestor exporturi şi a bombardării celor mai
    importante porturi ucrainene la Marea Neagră şi Dunăre. Premierii români şi
    ucrainean, Marcel Ciolacu şi Denis Şmîhal, au convenit, la întâlnirea pe care
    au avut-o vineri la București, dublarea tranzitului cerealelor ucrainene prin
    România, iar ţinta este ca mai mult de jumătate din aceste grâne să fie
    exportate pe aici. Șeful guvernului de la București a subliniat că măsurile adoptate
    la nivel naţional, precum şi cele la nivel european, vor avea în vedere, în
    egală măsură, nevoia sprijinirii Ucrainei, dar şi aşteptările şi preocupările
    legitime ale producătorilor şi fermierilor români.

    Marcel Ciolacu: România
    se va implica în continuare, la fel ca şi până acum, în facilitarea
    exporturilor de cereale ucrainene către pieţele internaţionale. Prin România
    sperăm să tranziteze peste 60% din volumul total al exporturilor de cereale din
    Ucraina. Am stabilit împreună o ţintă ambiţioasă – dublarea în perioada
    următoare a volumului tranzitului de cereale ucrainene prin România, de la două
    milioane de tone pe lună acum, la patru milioane de tone. În acest sens, ne vom
    concentra eforturile spre dezvoltarea capacităţilor şi coridoarelor deja
    existente: în
    primul rând, a canalului Sulina şi a portului Constanţa. De asemenea, am făcut
    şi o trecere în revistă a proiectelor pe care le avem în lucru pentru creşterea
    traficului maritim, fluvial, feroviar, rutier, precum şi la punctele de trecere
    a frontierei.

    În cadrul discuţiilor a fost
    subliniată importanţa colaborării dintre cele două ţări, precum şi cu
    partenerii internaţionali. Anterior, la Galați la întâlnirea miniştrilor
    responsabili de transporturi şi infrastructură din România şi Ucraina, oficiali
    americani au promis asistenţa Statelor Unite în facilitarea tranzitului acestor
    cereale, de care depinde siguranţa alimentară mondială. La București, Marcel
    Ciolacu şi Denis Şmîhal au semnat alte două acorduri bilaterale care se referă
    la recunoaşterea reciprocă a documentelor de studii şi la deschiderea unui nou
    punct de trecere a frontierei între România și Ucraina, la Sighetul Marmaţiei. În context, Marcel Ciolacu i-a reamintit omologului ucrainean
    că Bucureștiul dorește pentru minoritatea română din Ucraina aceleaşi drepturi
    pe care le are minoritatea ucraineană în România. La rândul său, premierul de
    la Kiev a mulţumit României pentru găzduirea emigranţilor din ţara sa, pentru solidaritatea
    în războiul împotriva Rusiei, pentru că asigură tranzitul mărfurilor ucrainene
    şi pentru susţinerea Ucrainei pe drumul integrării în Uniunea Europeană.


  • Cerealele ucrainene trec prin România

    Cerealele ucrainene trec prin România

    Bucureştiul poate lua unilateral decizia de a crea culoare speciale dedicate exclusiv transportului cerealelor româneşti către portul Constanţa, a transmis Comisia Europeană după ce fermierii români au făcut o solicitare în acest sens. Exportul grânelor româneşti şi celor ucrainene a devenit şi mai complicat după ce Moscova a hotărât să nu-şi prelungească participarea la iniţiativa ONU privind exportul de cereale prin Marea Neagră, care a expirat la 17 iulie, şi să bombardeze terminalele de cereale din portul ucrainean Odesa.



    Şeful diplomaţiei române, Luminiţa Odobescu, a participat joi la Bruxelles, la o reuniune a miniştrilor de externe din statele membre ale UE, unde, printre subiectele principale, s-a aflat şi acest comportament al Rusiei. Odobescu a spus că prin bombardarea portului Odesa şi ameninţarea navelor care circulă în Marea Neagră, Rusia îşi doreşte să provoace o criză alimentară la nivel european şi că, în aceste condiţii, comunitatea europeană a recunoscut importanţa pe care România o are în regiune.



    Luminiţa Odobescu: “Vreau să subliniez că au fost salutate eforturile României şi a fost recunoscut rolul sporit al ţării noastre în facilitarea acestor exporturi. Am primit sprijinul, deci, nu numai al Comisiei, dar şi al mai multor state membre, care doresc să se implice şi mai mult în consolidarea infrastructurii portuare şi feroviare de pe teritoriul nostru, pentru a evita blocarea tranzitului de cereale din Ucraina către statele beneficiare.”



    Turcia ar putea juca un rol extrem de important în această chestiune, a mai spus Luminiţa Odobescu, mai ales că acordul privind exporturile de cereale prin Marea Neagră a fost semnat la Istanbul. Ea a arătat că preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, continuă dialogul în cadrul ONU şi cu diverşi parteneri pentru a încerca să convingă Rusia să prelungească acestă iniţiativă.



    Evoluţia acestei situaţii este de importanţă majoră pentru Bucureşti în condiţiile în care, dintre cele cinci ţări care asigură tranzitul cerealelor Ucrainei către destinaţiile din Asia şi Africa, prin România trec cele mai mari cantităţi. Şi acest lucru se întâmplă într-un an 2023 în care agricultorii români prognozează că vor avea o recoltă cu 20-25% mai bună decât anul trecut, astfel că recolta românească, plus cea ucraineană din tranzit ar putea sufoca infrastructura de transport.



    Temerea este că Portul Constanţa nu va putea face faţă din punct de vedere operaţional, a declarat pentru Radio România Cezar Gheorghe, analist al piaţei cerealelor, care a sintetizat situaţia: “Vom vedea potenţial dublare de flux auto, flux feroviar şi flux de barje. Mai mult decât atât, din punct de vedere operaţional, Constanţa va fi supusă unei presiuni extreme şi, cu sinceritate vă spun, nu are cum să facă faţă sub absolut nicio formă, pentru simplu motiv că operaţional Constanţa poate gestiona 25-26 de milioane tone de mărfuri pe an, vorbesc de cereale şi oleaginoase.”



    Cezar Gheorghe consideră că în acest context, România ar trebui să solicite rapid fonduri europene suplimentare pentru anumite investiţii în infrastructura de transport.