Radio România Internațional

Tag: export yipturi

  • Agiutoru românescu tră Ucraina

    Agiutoru românescu tră Ucraina



    România ș’pripuni s’agiungă prota platformă di exportu a yipturloru ucraineani, tru contextul a blocadăllei băgati di Rusia aluştoru exporturi şi a bombardarillei aţiloru importante porturi ucrainene la Amarea Lae şi Dunăre. Premierlli români şi ucrainean, Marcel Ciolacu şi Denis Şmîhal, s’akicăsiră, la andamasea ţi u avură viniri București, ti făţearea diplo tranzitlu a yipturloru ucrainene pritu România, iara ţinta easti că ma multu di giumitati ditu aesti yipturi s’hibă exportate pri aoa. Șeflu a guvernului di București cundille că misurile adoptate la nivel naţional, cata cum şi aţeali pi livelu european, va s’aibă tu videală, isa-isa, ananghea ti andruparea ali Ucraina, ama şi aştiptărli şi cilăstăserli leghitime a producătorlor şi fermierilor români.


    Marcel Ciolacu: România va s’cilăstăsească ma largu, idyea cum pănă tora, ti licşurărli mutrinda exporturli di yipturi ucrainene cătră păzărli internaţionale. Pritu România avemu nădia s’treacă pisti 60% ditu volumlu total a exporturilor di yipturi ditu Ucraina. Apufusim deadunu ună ţintă ambiţioasă – dublarea tru perioada yinitoari a volumlui tranzitlui di yipturi ucrainene pritu România, di la dauă miliuñi di tonuri tru mesu cumu easti tu aestu kiro, la patru miliuñi di tonuri. Tru aestă noimă, va nă concentrămu eforturile ti dizvoltarea a capacităţilor şi coridoarelor ţi suntu dişcllisi: prota ş-prota, a canalui Sulina şi a portului Custanţa. Tutunăoară, tricum tru revistă proiectili pi cari li avem tru lucru tră creaştirea a traficlui maritim, fluvial, feroviar, rutier, cum şi la punctili di triţeari a sinurlui.


    Tru arada a muabeţloru fu cundilleată importanţa ti colaborarea anamisa di aţeali dauă văsilii, cum şi cu partenerllii internaţionali. Ma ninti, Galați la andamasea anamisa di miniştrillli responsabili di transporturi şi infrastructură ditu România şi Ucraina, oficiali americani tăxiră asistenţa a Statelor Unite tră licşurarea a tranzitlui aluştoru yipturi, di cari ţăni siguranţa alimentară mondială. București, Marcel Ciolacu şi Denis Şmîhal simnară alti dauă acorduri bilaterale cari mutrescu pricunuştearea unu-alantu a documentilor di studii şi la dişcllidearea a unui nou punct di treaţiri a sinurlui anamisa di România și Ucraina, la Sighetul Marmaţiei. Tru context, Marcel Ciolacu năpoi lli-adusi aminti a omologlui ucrainean că Bucureștiul va ti minoritatea română ditu Ucraina idyili ndrepturi pi cari li ari minoritatea ucraineană tru România. Tu arada a lui, premierlu di la Kiev haristusi ali Românie tra s’hibă apanghisearea a emigranţilor ditu văsilia a lui, tră solidaritatea tru polimlu contra ali Rusiei, tră aţea că asigură tranzitlu a părmătiiloru ucrainene şi tră andruparea ali Ucraină pi calea ti integrarea tru Uniunea Europeană.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Yipturli ucrainene trec pritu România

    Yipturli ucrainene trec pritu România



    Bucureştiul poate s’llia unilateral apofasea ta s’dişcllidă călliuri maxus ti purtarea a yipturilor româneşti cătă portul Constanţa, dimăndă Comisia Europeană după ţi fermierllii români feaţiră ună căftari tu aestă noimă. Exportul a yipturloru româneşti şi aţiloru ucrainene agiumsi nica ma ndilicatu după ţi Moscova apufusi ta s’nu prilundzească participarea la iniţiativa ONU mutrinda exportul di yipturi pritu Amarea Lae, cari işi di pi vade tru 17 di alunaru, şi s’bombardeadză terminalili di yipturi ditu portul ucrainean Odesa.



    Şeflu ali diplomaţie române, Luminiţa Odobescu, lo parti gioi Bruxelles, la ună andamasi a miniştrilor di externe ditu statili membre ali UE, iu anamisa di subiectele prinţipali, eara şi aestu purtaticu ali Rusie. Odobescu spusi că pritu bombardarea a portului Odesa şi fuvirsearea a pamporiloru cari urdină tru Amarea Lae, Rusia va ta s’nkisească ună criză alimentară la nivel european şi că, tru aesti condiţii, comunitatea europeană pricunuscu simasia ţi u ari România tru regiune.



    Luminiţa Odobescu: “Voi s’cundilledzu că fură salutate gaereţli ali Românie şi fu pricunuscutu rolu cabaia mari a văsiliillei a noastre tru facilitarea aluştoru exporturi. Vumu ndrupari, neise nu maş di la Comisie, ama şi di la ma multi state membre, cari vos s’cilăstăsească nica ma multu ti anvărtuşearea ali infrastructură portuară şi pi calea di heru pi teritoriul nostru, tră s’nu s’agiungă la ambudyiusearea a tranzitului di yipturi ditu Ucraina cătră statele beneficiare.”



    Turchia poati s’aibă un rol multu important tru aestă chestiune, nica spusi Luminiţa Odobescu, maxus că acordul mutrinda exporturile di yipturi pritu Amarea Lae fu simnatu Istanbul. Ea spusi că prezidentulu turcu, Recep Tayyip Erdoğan, continuă dialoglu tru cadrul ONU şi cu ma mulţă parteneri cu scupolu ta s’căndăsească Rusia s’lundzească aestă iniţiativă.



    Evoluţia alistei catandisi easti di importanţă majoră tră Bucureşti tru condiţiile tru cari, ditu aţeali ţinţi văsilii cari asiguripsescu tranzitul a yipturilor Ucrainei cătră destinaţiile ditu Asia şi Africa, pritu România trec nai cama mărli cantităţi. Şi aestu lucru s’faţi tru un an 2023 tru cari agricultorlli români prognozeadză că va s’aibă ună biriketi cu 20-25% ma bună andicra di anlu ţi tricu, ase că biriketea românească, plus aţea ucraineană ditu tranzit poati s’u stuhineadză infrastructura di transport.



    Asparizma easti că Portul Constanţa nu va s’poată s’ţănă keptu diti videala operaţională, declară tră Radio România Cezar Gheorghe, analist a păzarillei cu yipturli, cari cundille situaţia: “Va s’videmu diplo fluxul auto, fluxul feroviar şi fluxul di barje. Ma mult di ahât, ditu videala operaţional, Constanţa va s’aibă zori cabaia multu şi, cu sinceritate vă spun, nu ari cum s’ţănă keptu, tră simpla itie că operaţional Constanţa poati s’kivernisească 25-26 di milioane di tonuri di părmătii tru anu, vorbesc di yipturi şi oleaginoase.”



    Cezar Gheorghe lugurseaşti că tru aestu context, România ti bunu va s’hibă s’caftă ntrăoară fonduri europene suplimentare tră născănti investiţii tru infrastructura di transport.


    Autoru: Sorin Iordan


    Armânipsearea: Taşcu Lala