Vizita de o zi a delegaţiei guvernamentale româneşti, condusă de premierul Marcel Ciolacu, în Ucraina invadată de trupele ruse a adus semnarea unui memorandum privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene către pieţele lumii. Acesta include şi o anexă privind strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi a punctelor de trecere a frontierei dintre cele două ţări.
Comisia Europeană a salutat imediat înţelegerea de la Kiev, care confirmă sprijinul constant acordat de România Ucrainei pentru a-și exporta producția agricolă și industrială, sursă majoră de venituri pentru cheltuielile de război. România are un rol esențial în funcționarea culoarelor de solidaritate și se angajează în mod constructiv cu toate părțile implicate, inclusiv prin intermediul Platformei comune de coordonare a culoarelor de solidaritate Uniunea Europeană-Ucraina. Comisia încurajează o astfel de cooperare strânsă între statele membre ale Uniunii și Ucraina” — precizează un comunicat al Executivului comunitar.
La întâlnirea dintre premierii Marcel Ciolacu şi Denis Şmîhal au mai fost semnate un acord privind construcţia unui pod rutier de frontieră, peste râul Tisa, precum şi documente de cooperare în domeniile industriei de apărare şi industriei farmaceutice.
La Kiev, premierul român a fost primit de şeful statului, Volodimir Zelenski, şi a discutat şi cu preşedintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. Ciolacu le-a amintit amfitrionilor că, pentru a adera la Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să respecte principii clare, printre care şi drepturile minorităţilor naţionale.
Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor. După invadarea Ucrainei de către trupele ruse, numeroși etnici români au plecat pe front sub drapel ucrainean.
Altminteri, vestea bună cu care premierul Ciolacu s-a întors de la Kiev e că autorităţile de acolo nu mai recunosc aşa-zisa limbă moldovenească, care-i separa arbitrar pe românofoni şi acredita existenţa a doua minorităţi diferite. Respins de toţi lingviştii autentici, conceptul de limbă moldovenească a apărut în primii ani ai regimului bolșevic, cu o motivație pur ideologică: crearea unei indentități etnice diferite de cea română, care să legitimeze pretenţiile imperialiste ale Moscovei.
Însuși ultimul șef al poliției politice, KGB, din aşa-zisa republică socialistă sovietică moldovenească, generalul Tudor Botnaru, recunoștea, acum mai bine de trei decenii, că s-a făcut totul pentru a diminua dragostea față de o limbă română literară, ca să fie promovat moldovenismul primitiv.”
