Tag: Expozitia Fetele noi ale armelor vechi

  • Fețele noi ale armelor vechi

    Fețele noi ale armelor vechi

    Armele
    sunt, ca orice obiect gândit de mintea umană şi făcut de mâna umană, mărturii
    ale creativităţii, ale imaginaţiei şi ştiinţei. Deşi ele sunt instrumente de
    ucis, fie pentru a vâna ori, mai tragic, pentru a purta războaie, ele nu
    încetează să exercite admiraţia celor care apreciază performanţele lor şi
    măiestria execuţiei. Multe muzee prestigioase deţin şi colecţii impresionante
    de arme şi ele sunt expuse publicului. Prin menirea lor, muzeele restaurează şi
    conservă armele ca pe obiecte oarecare de patrimoniu, ale memoriei, chiar dacă
    de ele se leagă amintirile dureroase din trecut ale tragediilor.


    La Muzeul
    Naţional de Istorie a României se continuă comemorarea centenarului primului
    război mondial prin expunerea unor arme folosite în timpul conflagraţiei de
    acum un secol. Din patrimoniul tehnico-militar al muzeului specialiştii în
    restaurare şi conservare au scos exponate aflate în stare de deteriorare pe
    care le-au recondiţionat şi expus. L-am întrebat pe restauratorul Paul Popa cum
    se restaurează o armă. Expoziția Fețele noi ale armelor vechi conține arme din primul război
    mondial și se bazează foarte mult pe restaurarea acestor artefacte. A restaura
    arme este același lucru cu a restaura orice fel de obiect pe suport metalic,
    dar la restaurarea armei e nevoie și mai mult de cunoașterea părții tehnice, de
    înțelegere a ei. Am restaurat toată arma în sine, mecanismul inclusiv. În
    primul rând se face demontarea armei iar după aceea se restaurează piesă cu
    piesă. Procedura înseamnă curățirea de rugină și a produșilor de coroziune și
    după aceea o ungere și o întreținere periodică a lor.


    Expoziţia
    Feţele noi ale armelor vechi oferă publicului ocazia de a vedea de aproape
    obiecte care au schimbat destine a milioane de de oameni. Restauratorul Bogdan
    Mladin s-a referit la conceptul expoziţional pe care l-a alcătuit împreună cu
    colegul său, Paul Popa. Cei doi organizatori au intenţionat să includă în
    expoziţie nu numai arme ci şi alte părţi ale echipamentului militar, aşa cum a
    fost casca de pompieri Adrian care a salvat milioane de vieţi. De asemenea,
    pentru a fi mai personală, organizatorii au adăugat o dimensiune emoţională
    prin expunerea a două jurnale ale unui militar.

    Avem o gamă largă de arme, de la pistoale semiautomate la
    revolvere, carabine, puști, inclusiv mitraliere. Ca piesă mai specială avem
    mitraliera Chauchat, model 1915, este o mitralieră de producție franceză și a
    fost adusă în înzestrarea armatei române în anul 1916, odată cu misiunea
    franceză. La ea am lucrat cel mai mult, a avut și cele mai mari probleme,
    inclusiv piese lipsă, și acest lucru ne-a pus la încercare și partea de
    construcție, adică zona de armurerie. Restaurarea a fost posibilă în cele din
    urmă, am avut și modele și am putut replica piesele lipsă. În mare parte cam
    toate armele expuse au avut probleme de acest gen. Sunt și arme capturate, avem
    inclusiv un revolver de producție rusească Nagant, model 1895, avem și pistoale
    semiautomate Steyr de producție germană, deci sunt arme din mai multe zone de
    proveniență, și capturi și achiziții ale armatei române. Avem și câteva
    elemente de muniție, inclusiv baionete. Am încercat să le împerechem, să adugăm
    lângă armă și baioneta aferentă. Avem și casca model Adrian, cască adusă în
    1916 în dotarea armatei române de către misiunea franceză. Am mai expus elmente
    de muniție, tuburi de cartușe, inclusiv două jurnale ce au aparținut unui
    soldat român.


    L-am mai
    întrebat pe Bogdan Mladin dacă armele expuse au fost folosite şi să prezinte o
    scurtă istorie a traseului lor, de la armă de război de pe front până la
    statutul de exponat din vitrina unui muzeu. Ca să fim siguri că au fost folosite cred că ar fi trebuit
    o expertiză balistică să ne dăm seama dacă au fost folosite. Bănuim că da, au
    fost folosite în mare parte. Ele erau într-o stare destul de avansată de
    degradare. În anii ’70 au intrat în custodia Muzeului Național de Istorie a
    României prin transferarea de la alte muzee și starea lor nu era una prea
    fericită. A necesitat restaurarea pentru ca ele să fie expuse în fața
    publicului. Mai sunt și alte arme care au ajuns și în alte expoziții din țară.
    Avem o colecţie impresionantă de arme dar care ies din tipicul acestei
    expoziții. Aici regăsim arme strict din perioada primului război mondial, în
    colecția Muzeului Național de Istorie avem arme cam din toate perioadele istorice
    și ele pe parcurs vor intra în laboratorul de restaurare și vor fi bineînțeles
    înfățișate și publicului.


    Armele
    atrag şi astăzi şi nu vor înceta să atragă pentru că ele sunt parte a
    civilizaţiei şi culturii societăţilor omeneşti. Şi cu cât apar alte generaţii
    noi de arme mai performante, cu atât creşte interesul asupra celor vechi. Iar
    curiozitatea umană nu rămâne niciodată fără subiecte care s-o satisfacă.