În perioada 20 august – 4 octombrie, Asociaţia PostModernism Museum
a expus la Bruxelles proiectul de cercetare Minorităţi etnice în cultura
vizuală – focus România. Iniţiativa vine în contextul existenţei a 18
minorităţi cu reprezentare parlamentară, în prezent, în România şi al
discuţiilor europene legate de integrarea valului de imigranţi. Proiectul evocă
100 de ani de la formarea României mari – care se vor sărbători la 1 Decembrie
2018 -, punând în discuţie conceptele de identitate etnică, diversitate
culturală şi naţionalitate.
Cosmin Năsui, curatorul proiectului: Interesul
nostru, ca şi cercetători, nu a fost de a identifica noi etichete care s-ar
putea da, ci de a găsi factorul multicultural şi contribuţia extrem de
importantă la o naţiune tânără. Interesul a fost de a citi în ce fel această
contribuţie a fost decisivă în momentele extrem de importante ale creării
identităţii româneşti. Un alt factor de interes al nostru a fost de a vedea ce
minorităţi au parcurs teritoriul României în ultima sută de ani şi care dintre
ele sunt minorităţi transnaţionale, adică aparţin Europei, nu ne aparţin
neapărat nouă. De exemplu, ţiganii şi evreii… A fost interesant să vedem şi
minorităţile de vecinătate, minorităţi care sunt create în raporturile acestei
contracţii sau dilatări a teritoriului românesc, care au făcut ca, la un moment
dat, teritorii din România să înglobeze populaţii vecine sau populaţiile vecine
să rămână cu comunităţi importante în teritoriul ţării noastre. Aici ne-am
referit şi la maghiari, şi la germanii din Dobrogea, şi la saşii din Banat,
comunităţi foarte interesante, cu un aport foarte interesant în ceea ce
priveşte cultura vizuală.
Expoziţia rezultată în urma cercetării şi organizată la Bruxelles
este structurată pe reprezentările în cultura vizuală românească ale
minorităţilor vechi, istorice, precum evrei, greci, lipoveni, maghiari,
turci, tătari, romi şi ale minorităţilor noi, de după Revoluţia din 1989 -
chinezi, englezi, francezi, indieni, libanezi.
Cosmin Năsui: Sunt, deopotrivă, lucrări originale
de pictură, grafică, sculptură şi fotografie, dar, în acelaşi timp, expoziţia
este construită pe o serie de infografice. Adică, am încercat să punem laolaltă
toată cercetarea într-un mod vizual, adică să transferăm în cele 14 infografice
fiecare subtemă – exotism, discriminare, autonomie, exil, colonizare. Este vorba
despre imagine, text, suprapuse pentru a
fi cât mai uşor de parcurs şi de înţeles o problemă urmărită pe parcursul a 100
de ani.
Minorităţile vechi, istorice au fost foarte interesant
reprezentate în pictura românească, de către artişti precum Iosif Iser, Nicolae
Tonitza, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, dar ele apar reprezentate şi în
fotografii şi în cărţile poştale care circulau în epocă. Când vine vorba despre
minorităţile noi, de după 1990, situaţia este diferită. Cosmin Năsui:
Aceste minorităţi sunt reflectate mai ales în cultura vizuală, în zona
cinematografică. Este destul de interesant de urmărit noul val al
cinematografiei româneşti, cu diferite teme venite din zona minorităţilor
etnice. Pe minoritatea chineză există filmul Anul dragonului (film
documentar, regia Adina Popescu şi Iulian Manuel Ghervas), pe minoritatea
saşilor există mai multe filme făcute de Radu Gabrea – Mănuşi roşii, Cocoşul
decapitat, există filme, unele de ficţiune, altele documentare sau
docu-fiction, cum este cel al lui Alexander Nanau, Toto şi surorile lui, care
reflectă problema unei minorităţi vechi în Bucureşti, cea a unei familii de
romi. Au fost şi o serie de expoziţii organizate în Bucureşti, care au vorbit
despre discriminare. Iarăşi, o serie interesantă de monumente care au fost
ridicate după momentul recunoaşterii Holocaustului. Se găsesc la Cluj, la
Bucureşti. Primele semnale vizuale care au marcat procesul de recunoaştere a
Holocaustului pe teritoriul României au fost tăbliţele puse în gările în care
s-au constituit acele trenuri ale morţii.
Proiectul
Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România are şi o componentă de
cercetare continuă. Comentariile şi mărturiile vizitatorilor vor fi integrate
în expunerile viitoare şi în catalogul expoziţiei. De la Bruxelles, expoziţia a
venit la Bucureşti, unde poate fi vizitată în perioada 9 octombrie – 3
noiembrie la Muzeul Municipiului Bucureşti, Vila Minovici. De aici va pleca la
Braşov, Cluj şi Craiova, urmând ca anul viitor să ajungă în ţările Benelux.